104,715 matches
-
mai puțin îndepărtat. Și cum verba volant, mai ales pe fondul trăncănelii asurzitoare din anii tranziției, ideea tipăririi acestor conversații într-o carte este mai mult decât salutară. Puține cărți am citit în ultima vreme care să îmi aducă un profit intelectual comparabil cu cel dat de Convorbiri la sfârșit de secol, de Mircea Iorgulescu. Fiecare dialog este, practic, o lecție de viață. De la fiecare invitat se poate învăța câte ceva, fiecare confesiune produce revelații în planul cunoașterii propriu-zise, oferă modele de
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
zisa opoziție. Prin câteva gesturi simple, dar ferme, Traian Băsescu a reușit să aducă la același numitor inamici potențiali, inamici reali și inamici de paradă. În spatele principiilor și-al declarațiilor frumos sunătoare se află, însă, o înspăimântătoare goană după avantaje, profituri, poziții de influență - într-un cuvânt, după înavuțire. Interesele subteranei sunt atât de mari, încât văd pentru prima oară o posibilă apropiere a României de statele de tip bananier, în care diferendumurile se rezolvă prin eliminarea fizică a adversarurului. Nu
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
le va aduce vreo compensație pentru compromisurile care le insultă demnitatea și le restrâng libertatea". Și atunci ce să mai vorbim de demnitatea și de libertatea scriitorului? Libertatea pieței cărții (cu "libertățile", uneori exhibiționiste pe care le cultivă în sprijinul profitului) nu e același lucru cu libertatea de creație sau de manifestare a scriitorului. Scriitorii sunt mai mult sau mai puțin pirite dezinhibate - și dezinhibarea e aproape una din cele mai importante condiții a succesului de piață, prin care se pot
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
de la exigențele proprii. Nici acestea nu sunt ascultate sau cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul. Își însușește așteptări generate de pretențiile pieței. Interesată de profit, piața îl transformă foarte ușor în furnizor de profit pentru o instanță goală, îndepăr-tându-l de ținta scrisului. Sau tot atât de bine cititorul îți asumă așteptările ființei înscrise într-un alt timp, al unui prezent ce îi face oferte inedite. Cum, de
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul. Își însușește așteptări generate de pretențiile pieței. Interesată de profit, piața îl transformă foarte ușor în furnizor de profit pentru o instanță goală, îndepăr-tându-l de ținta scrisului. Sau tot atât de bine cititorul îți asumă așteptările ființei înscrise într-un alt timp, al unui prezent ce îi face oferte inedite. Cum, de altfel, comportamentul cititorului este determinat și de posibilitățile financiare
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
tacit pe scriitor și tot atât de bine... pe cititor. În exercițiul românesc postdecembrist, a tins și ea să devină un produs industrial, a disipat rețeaua de distribuție existentă, a scăzut cuantumul financiar aferent al scriitorului (care este plătit mai prost). Asigură profit tipografiilor și, eventual, editurilor. Dincolo de faptul că scriitorul român nu-i un scriitor de tiraj - fapt ce este o (cu totul) altă poveste -, scrisul ca produs de piață ar trebui să beneficieze de o altă abordare decât prin legile stricte
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
Száz, "fortăreței deschise". Răscrucea Europei este, aflăm din interviul realizatoarei numărului cu Guy Dockendorf, responsabil de proiectul Luxembourg și Marea Regiune, Capitală europeană a culturii, 2007, un Babel "fericit" (după expresia, fericită la rîndu-i, a lui Heim, unde solidaritatea face profitul. O solidaritate chiar la distanță, de vreme ce Heemecht, un fel de adaptare a ideii nemțești de patrie, se extinde asupra Sibiului, un chez soi mai estic. Despre idei și drumuri, despre a-ți face opera - precum odinioară Heidegger, din a croi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
ar fi greu să precizez prin ce a fost înlocuit acest nume odinioară la modă. Pesemne că, într-o lume a moralelor subțiri, fără conservant, și a culturilor globalizate, această lipsă din vocabular nu pune mari probleme. În fond, ce profit mai poți să scoți din a cartografia, prin ideile ei antrenînd caractere, o cultură? Înainte vreme, însă, părea chiar o obligație. De care se achită, într-un volum de la Cugetarea - Georgescu Delafras, din '41, Al. Busuioceanu. Prezentată sobru, ca toate
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
în epocă va avea de câștigat în detalii, culise, dramatism și dedesubturi. Contextul politic și literar e o altă plăcută capcană întinsă documentaristului, exploratorului de ocazie, biografului sau istoricului literar de mai vaste perspective. O altă fundătură, deloc lipsită de profituri în interpretare, este cercetarea genezei operelor rebreniene. Aici ediția critică a lui Niculae Gheran, încheiată în 2005 cu volumul 23 de Opere, și volumul Caiete din 1974 au făcut servicii incomensurabile criticii genetice. Arhiva de manuscrise, cu bruioane, variante și
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
dar interpretarea mea nu se pretinde nicidecum ca singura adevărată!) este acela de a neglija valoarea literară a operelor . Texte inegale riscă să fie puse pe același plan valoric, în măsura în care ele "ilustrează" convenabil tema în discuție. În cartea de față profit de o selecție preliminară a valorilor. De altfel, ea nu aparține criticii tematice - sau prea puțin!" (pp. 6-7). Trecând în revistă modul în care au fost ilustrate în perioada comunistă câteva importante teme poetice (aplicația se referă în special la
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
așa cum a făcut-o Marius Vasileanu în nr. din iunie dedicat lui Cantemir. Ce vreau să spun este că nu înțeleg în ruptul capului acest refuz aproape maniacal al panașului, un refuz sinucigaș din perspectiva blazonului firmei. A viza exclusiv profitul per titlu în dauna aparițiilor de prestigiu, esențiale pentru imagine și pentru soliditatea brandului, e o prostie, ba încă una comercială în ultimă instanță. De unde refuzul acesta?" Associated artist O idee foarte bună au avut tinerii redactori ai SUPLIMENTULUI DE
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
nefondate de plagiat (poate în volumele următoare). Nu disculpă pe nimeni, nu caută circumstanțe atenuante. Plagiatul e un furt, indiferent că autorul lui e conștient sau nu de ceea ce face, indiferent că a făcut-o intenționat, din interesul dobândirii unor profituri, sau neintenționat, ca un copist anonim. Al. Dobrescu are drept ghid o definiție simplă a plagiatului, care se aplică în toate timpurile și în toate împrejurările: plagiatul este "însușirea nemărturisită și ad litteram a unui text cu întindere de la nivelul
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
valoroase, ceeea ce aduce prejudicii vieții culturale din România. Există edituri-pirat care profită deșănțat de expirarea termenului de șaptezeci de ani de la moartea unor scriitori pentru a le retipări cărțile în grabă, superficial, fără profesionalism, numai pentru a obține un profit maxim. Într-o concurență neloială cu specialiștii care lucrează ani de zile la ediții critice, aceste edituri sunt, tocmai datorită neseriozității lor, mai rapide și saturează piața de carte cu producția lor toxică. Alte edituri-pirat împing imoralitatea până la ilegalitate, sfidând
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
subiectului. E-adevărat că eu am nevoie de lecturi, am nevoie de o anumită intensitate a meditației și chiar de o lămurire cu mine însumi. Asta înseamnă a sta să scrii: a te consacra numai scrisului. Rareori am această ocazie. Profit de diverse case de creație sau de diverse fundații, care oferă asemenea ocazii, și atunci scriu intens. Dar prima săptămînă stau, efectiv, să ridic tensiunea. D.P.: În ce case de creație ai fost? D.F.: Am fost în Italia, în apropiere
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
Simona Vasilache Sunt locuri care știu să scoată, din moștenirea Romei, un bun profit. Și nu neapărat unde te-ai aștepta. Trier, sau Tréier, sau Treves, în fine, pe numele foarte vechi, Augusta Treverorum, e un orășel nemțesc de graniță, obișnuit, spre ciuda localnicilor, cu turismul și agitația. De ce? (nu vom scrie, într-un
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
să fie înlocuit cu mai multe câștiguri de cel mult ordinul a două, trei sute de mii? Știm de ce s-a ales varianta cu milioane: un premiu de milioane de euro atrage un număr mult mai mare de jucători, deci un profit mai mare pentru organizatorii loteriei. Sponsorizăm cu ei acțiuni umanitare și culturale, spun ei; dar nu cumva prețul plătit pentru aceste sponsorizări este stimularea îndobitocirii unor mase de oameni, în locul educării lor? Nu cumva pierderea, la nivel național, este incomparabil
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
Cartojan, un excelent profesor universitar, o editură pe măsură, deci de aseme-nea excelentă, cu ajutorul cărora să repete, cu maximă rigoare, inițiativa lui Cartojan? Câștigul - deși de mai multe feluri - ar fi extrem de mare în primul rând pentru elevi, care, pe lângă profitul intelectual, și-ar îmbogăți cu ediții de valoare certă bibliotecile; apoi pentru editura care, făcând investițiile necesare, ar obține, pe lângă un important beneficiu financiar, și un mare prestigiu cultural, și, în sfârșit, pentru Asociația Editorilor Români, care ar demonstra prin
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
deveni o sursă inepuizabilă de bancuri, se dovedea a fi rezultatul în timp al unei evoluții a răului, impus rațional, cu metodă și cinism, pas cu pas, încă de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. O carte cu imens profit pentru înțelegerea anilor de început ai regimului comunist (anii terorii maxime) este cel de-al doilea volum al memoriilor lui Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Se vorbește mult despre diversele "generații de sacrificiu", specifice diferitelor perioade ale
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
nu-i disprețuiesc pe acești inși, ci încerc să-mi lărgesc înțelegerea, ca față de gay și lesbiene. Și mai îmi vine în minte o tabletă din anii cei mai buni ai lui Arghezi: generalul roman care-i explică sutașului ce profit ar trage omenirea de pe urma exterminării tuturor mișeilor. "- Da, doamne, șoptise sutașul, n-o să ne mai putem mișca de atâția oameni cumsecade." Propun apoliticilor o soluție universală: să fondeze un partid. în fine, o confidență primejdioasă: dacă aș mai trăi odată
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
sau în parte, atunci apar „constrângerile bugetare maleabile”: în cazul întreprinderii de stat, dar și al urmașelor lor, acest rol a fost asumat de către stat (statul socialist sau cel de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L/2 oi , iar defectarea înseamnă să depășească acest număr. Să presupunem că matricea plăților e construită în felul următor : dacă ambii cooperează, fiecare dintre ei va obține un profit de 10 unități. Dacă ambii defectează, niciunul dintre ei nu va obține profit (deci vor obține 0 unități). Dacă unul dintre ei cooperează și unul defectează, cel care a defectat obține 11 unități de profit și cel care a cooperat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
oi , iar defectarea înseamnă să depășească acest număr. Să presupunem că matricea plăților e construită în felul următor : dacă ambii cooperează, fiecare dintre ei va obține un profit de 10 unități. Dacă ambii defectează, niciunul dintre ei nu va obține profit (deci vor obține 0 unități). Dacă unul dintre ei cooperează și unul defectează, cel care a defectat obține 11 unități de profit și cel care a cooperat obține -1 . Jocul este descris în formă extensivă în figura 1.2. Având
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dintre ei va obține un profit de 10 unități. Dacă ambii defectează, niciunul dintre ei nu va obține profit (deci vor obține 0 unități). Dacă unul dintre ei cooperează și unul defectează, cel care a defectat obține 11 unități de profit și cel care a cooperat obține -1 . Jocul este descris în formă extensivă în figura 1.2. Având în vedere faptul că jocul este identic din punctul de vedere al structurii cu dilema prizonierului analizată anterior , soluția jocului va fi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
păstorului, este mai rău pentru acesta decât profilul unei cooperări mutuale în situația gestionării pășunii ca un bun comun. Celelalte scenarii sunt și mai pesimiste, existând de asemenea posibilitatea ca circumstanțele naturale să fie atât de nefavorabile, încât să reducă profitul la 0 (căruia i se adaugă suplimentar și costurile asociate investiției în pază) . Miza lui Ostrom nu este, așadar, a arăta că gestionarea bunurilor comune prin intervenția unei autorități centrale sau parcelarea bunurilor comune și instituirea drepturilor de proprietate exclusive
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]