2,857 matches
-
fantezia unui om care gustase puterea, era frustrat de ea și o dorea încă”. Se evidențiază, de asemenea, spiritul și ideile iluministe în textul scris de Cantemir în 1705, cât și inovațiile în plan literar, de la artificiile manieriste la deformarea programatică a realității. Un capitol aparte este dedicat construcției narative, urmărindu-se consecințele alegoriei în redimensionarea subiectivă a evenimentelor și în modificarea ordinii narative. Referitor la tipul de povestire, S. crede că poate fi definit prin „intriga apologetică”, dictată de existența
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
în dinamica istorică a mentalității occidentale. Literature, Mimesis, and Play (1982) inaugurează seria în care jocul este un concept-cheie al sistemului de repere considerat de S. relevant pentru devenirea discursului intelectual european (științific, filosofic, artistic). Îi urmează două cărți plasate programatic sub semnul lui Dionysos - a cărui efigie țintuiește simbolic dimensiuni esențiale ale reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse (1989), God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
constrânsă să accepte imuabilitatea universului și să renunțe la confortul relativității: „eșafodul/ proaspăt adunat în cuie/ cu scândura însetată/ se înalță/ pieziș pus cu lumea/ pasul saltă/ preamărind Gloria// întotdeauna ploaia spală eșafodul”. Adept al unei lirici în care termenii programatici se referă la realități cotidiene și plate, S. folosește uneori antilirismul ca armă împotriva căderii în deznădejde. Spiritualizarea se împlinește prin înfruntarea dintre iminența dispariției și năzuințele trupului (Ars moriendi). De aici rezultă un acut simț al tragismului condiției umane
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
au dus, au mers/ ca și-n ritmul unui vers”. Alte poeme sunt semnate de Șerban Bascovici, Al. Vițianu, Eugen Ștefănescu-Est, Const. T. Stoika, George I. Stratulat, C. R. Ghiulea și Ch. Poldy (Leopold Chefa). Selecția de proză e la fel de coerentă programatic. Un adevărat indicator de direcție - fragmentarism, frazare discontinuă, torpilarea tuturor clișeelor sentimentale și literare prin acumulări în exces, alternate cu adnotări în zeflemea - sunt textele lui Adrian Maniu Cântec pentru când e întuneric (inclus și în Figurile de ceară), Noapte
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
materiale de istorie medie”, III, 1959, p. 150 și urm. Vezi și Georges Vigarello, O istorie a frumuseții. Corpul și arta înfrumusețării din Renaștere până în zilele noastre [vers. rom.], București, Editura Cartier, [.f.a.], p. 53 și urm. 303. Care avea, programatic, menirea să înșele, să trucheze, să mistifice, să construiască o altă „realitate”. Adevărata realitate a frumuseții feminine era demonstrată doar de corpul gol - îi învăța pe români Istoriia surpării Troadei (pentru care, Pariz, „al doilea fecior” al lui Priam, „frumos
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie 1970. În „Cursiv” (1/1970) Eugen Barbu anunță că de-acum revista se va axa pe „discuții în materie de fenomen artistic”, purtate pe „un ton pasionat, dar civilizat” și enumeră drept condiții
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Eugen Simion, Nicolae Manolescu și cu „România literară”, care promovau o literatură și o critică literară neaservite ideologiei dominante a vremii, după cum e relevantă lipsa de aderență la textele (puse, indirect, în valoare) ce ilustrau un model cultural opus principiilor programatice ale gazetei. Astfel, spiritul lui Constantin Noica din Jurnalul de la Păltiniș e considerat un fals, nu sunt agreați Marin Preda, Geo Bogza, Ov. S. Crohmalniceanu, Daniel Turcea, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea ș.a. După 1980, când gazeta
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
șaptelea articolele și eseurile literare sporesc calitativ și numeric, reunind noi colaboratori, precum Perpessicius (Postumele, într-un număr omagial, închinat în 1964 lui Mihai Eminescu), Șerban Cioculescu, Nicolae Balotă, Marian Popa, Dinu Flămând, Emil Manu, Adrian Popescu ș.a. Alături de textele programatice și propagandistice, abundente mai cu seamă în primele două decenii de apariție a publicației, semnate de Ion Vitner, Paul Cornea, Al. Oprea, Ion Brad ș.a., cotidianul face loc și articolelor comemorative, consacrate unor scriitori clasici români, precum Mihai Eminescu și
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Se fixează la genul romanesc, continuând cu Treizecișitrei (1982; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985) și Fortul (1988) ș.a. Va păstra o anumită independență față de promoția ’80, căreia îi aparține biologic și mai puțin programatic, ceea ce se vede și din structura epicului său. Prozatorul este un fabulant înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite la filiera latino-americană, prin sudura perfectă a observației realiste și a închipuirii nestrunite. Cu excepția primului roman, celelalte se
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
iată marota criticului. El pledează de fapt cauza unei literaturi menite să „propage” valorile întreprinzătoarei și austerei burghezii în ascensiune: „munca regulată și stăruitoare, viața liniștită de familie, «cinstea», economia, sobrietatea, hărnicia, sentimentele delicate”. Pornind de la aceste premise teoretice și programatice, criticul îi va exalta pe Vasile Alecsandri (pastelistul), Duiliu Zamfirescu (Viața la țară), I. Al. Brătescu-Voinești, iar dintre străini îi va recomanda drept exemplari pe Charles Dickens și pe George Eliot. La noi, modelul de literatură sănătoasă îl identifică în
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Noua laudă a toamnei, Suceava, Pe Bistrița și pe Trotuș, Oameni, ape și munți), Al. Gheorghiu, Traian Filip, Traian Coșovei, Ion Gheorghe ș.a. Cel mai însemnat loc în secțiunea literară a ziarului îl deține însă critica, definită de câteva intenții programatice urmărite statornic. Astfel, fără a abandona publicistica de pură propagandă, S. și-a propus totuși - după depășirea primei faze dogmatice, centrată pe denigrarea violentă a culturii „burghezo-moșierești” și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Victor Eftimiu, Povestea unui dor (Yester și Li) de Bernhard Kellermann, roman tradus de Liviu Rebreanu. Mihail Stăncescu scrie comentariul intitulat Romanul modern și Hugo von Trünberg, iar M. Valeriu despre Hermann Sudermann și Gerhart Hauptmann. Spațiul acordat dramaturgiei este, programatic, cel mai extins. Cronica dramatică e ținută, aproape număr de număr, de A. de Herz, înlocuit uneori, de Mihail Stăncescu și de M. Valeriu; Liviu Rebreanu se referă la jocul actriței Marioara Voiculescu, la spectacolul cu Trandafirii roșii de Zaharia
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
apărută la Slatina, ca lunar, de la 1 februarie 1937 până în mai 1938 (opt numere). Redactor: Stelian Tecucianu. Dacă subtitlul numărului inaugural semnala interesul pentru „literatură, artă, critică”, de la numărul 2 subtitlul devine „Revistă de cultură”. Deși nu are un articol programatic, S. se vrea o publicație de orientare modernistă, începând cu prezentarea grafică și până la valorile literare promovate. Se dau pagini întregi cu versuri originale și traduceri, eseuri pe teme de filosofie și sociologie, informații despre viața literară și artistică (cronica
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
în lături, întorceau capetele în altă parte când unul din ei deschidea gura.” Tema centrală în Moromeții ar fi, din acest punct de vedere, libertatea morală în lupta cu fatalitățile istoriei. Ea este anunțată de prozator într-o frază liminară, programatică, de care s-a făcut în interpretarea critică mult caz: „În câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” Ceea ce
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate”, fie interesante sub aspect documentar, precum scena nocturnă a plecării la război a rezerviștilor mobilizați. Alt roman, Infirmii, respiră cam aceeași atmosferă, însă vădește o înclinație - probabil cumva „programatică”, nu structurală - către sumbru și maladiv, cu încercarea - uneori izbutită, mai adesea trădată de insuficiența talentului - de a urmări meandrele unor suflete tarate ori mutilate de adversități, de a desluși clarobscururi psihologice, obsesii erotice (cu recurs aluziv și la o
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
estetic românesc, surprinderea principalelor caracteristici estetice ale literaturii secolului al XX-lea și abordarea unui domeniu în care cercetătorul este, la noi, un pionier - Esteticul cotidian în lumea de azi (1992; Premiul Academiei Române). Și comentariile sale literare țintesc, în chip programatic, să îmbine teoria estetică, conceptuală prin natura ei, cu aplicația la text. Utilizând și achiziții ale esteticii informaționale, lucrarea Previzibil și imprevizibil în epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
În mod aproape explicit de Pressa, la jumătatea anului 1877 , au o relevanță cu totul limitată. În ceea ce privește influența lui Boerescu asupra orientării politicodoctrinare a epocii, ea este mult mai vizibilă În zona conservatoare: am arătat deja impactul avut, la nivel programatic, de convingerile sale neutraliste. Rolul pe care politicianul l-a jucat În respingerea „petiției de la Iași” (1871) este, de asemenea, memorabil: practic, moderatismul ambiguu al politicianului a deturnat singura tentativă serioasă de „revoluție conservatoare” de după 1866, cu un impact hotărâtor
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
valabilă și pentru memorialistica epocii. De asemenea, În cercetarea noastră, am mai luat În calcul poziția lui Carol de egal Între prinții Europei, care Îi legitima dorința intimă de a deveni regele unui stat independent, dar și personalitatea acestuia, obiectivele programatice care l-au animat la preluarea tronului și care au găsit un teren fertil În mintea unora dintre oamenii politici români. Așadar, de la preluarea puterii de către Carol, a existat dorința de a se introduce În actele oficiale un nou apelativ
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Hohenzollern și de ascensiunea puternică a Prusiei. De asemenea, credem că au existat consilieri care i-au stimulat aceste gânduri, sugerându-i ideea de a conduce o Românie independentă, un regat daco-român. Cu trecerea anilor, acestea au devenit obiectivele sale programatice. Plasarea rolului lui Carol doar Între limitele unui „domn constituțional” dovedește o manieră simplistă de abordare. Este normal ca prințul să fi avut și planuri de durată. Credem că aprecierea momentului oportun al Înfăptuirii scopurilor naționale a venit când de la
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Pârvan, George Coșbuc, dar și Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi (Secțiuni literare, 1973), Titu Maiorescu (1977) ori, în fine, lui Lucian Blaga: Lucian Blaga. Mitul poetic (I-II, 1981-1983), Lucian Blaga. Mitul dramatic (1985). Ele pornesc de la ideea, formulată, de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
fi găsite articole nesemnate, precum Romanul sovietic, în care se admite, cu citate din Lenin, doctrina realismului socialist, ori de genul celui semnat de Cicerone Theodorescu și intitulat De la „turnul de fildeș” la „atelierul scriitorului”. Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție nu dețin întru totul întâietatea. T.p. publică și multe texte de calitate: poeme de Magda Isanos (Aștept anul unu, Munții lumii, pe inima mea, Aceste mâini, Haitele galbene, Doamne, n-am isprăvit, N-auzi cum bat și
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
dublă articulare a discursului, la nivelul imaginii-viziune și al limbajului, se percepe și în Spectrul longevității. 122 de cadavre. În prima ei parte cartea conține o proză poetică, flancată de numeroase note de subsol, care trădează intențiile explicative, teoretice și programatice ale autorilor, urmând în egală măsură principiul poetic al insolitării discursului. „122 de cadavre” sunt 122 de texte scurte, de un rând sau două, de tipul aforismului, cultivând paradoxul de tip suprarealist, și juxtapuse prin metoda, de asemenea dragă suprarealiștilor
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți maeștri ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat de un mediocru versificator comunist. Evoluând de la o imagistică de un onirism mai mult programatic și exterior - de unde și imixtiunile abstractizante ce trădează „calculul rece” - spre o transcriere mai epurată a „delirului”, ilustrată de ultimele poeme, suprarealismul lui Virgil Teodorescu câștigă treptat în substanță și autenticitate, dezvăluind o sensibilitate mai curând calm-contemplativă, decât una predispusă
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
ci o revistă culturală competitivă la nivel național. Începând cu numărul 3/1990 periodicul are o nouă conducere, formată din Ion Mircea (redactor-șef) și Mircea Ivănescu (secretar general de redacție). Se schimbă și profilul; de altfel, într-un editorial programatic se viza „deschiderea spre cultura mare a Europei și a lumii”. Deschiderea preconizată se realizează cel puțin datorită traducerilor de calitate (majoritatea realizate de Mircea Ivănescu), din autori precum George Orwell (Ferma animalelor e publicată în foileton în numerele 1-4
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]