1,628 matches
-
aproape utopic, că în viitoarea societate fără clase aceste diviziuni ale muncii vor dispărea din nou, că artistul se va integra din nou în societate. "Marxistul vulgar" ne spune că cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare îl condamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
epocă în care toată atenția și eforturile priveau în exclusivitate productivitatea și progresul material. Mișcarea ecologistă și-a extins preocupările asupra funcționării și dezvoltării vieții sociale dezvăluind incompatibilități și erori de orientare a sistemului totalitar. Mișcarea capacitase personalități cu vederi progresiste și democrate a căror cuvânt a avut o mare rezonanță. Reuniunile care au avut loc la Bistrița, P. Neamț, Sângeorz, Bălțătești, Iași sunt semnificative prin tematica abordată dar și prin calitatea participanților: Acad. Ștefan Milcu, Acad. Eugen Macovschi, Ion Iliescu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
11 februarie 1838, critică în termeni violenți maimuțăria lucrurilor străine, prea iubirea asupra tuturor lucrurilor străine și deosebit franțuzești. pe mine, Ion Maiorescu, nu mă va înșela forma din afară, niciodată (s.n.). pentru el, moravurile și cultura apuseană, ideile noi, progresiste, sunt deci simple forme, forme din afară, goale. Adică așa cum va spune peste trei decenii și Titu Maiorescu. prin tonul său, acest articol, publicat de Gh. Bariț în Foaia sa, a surprins, provocând o adevărată polemică, răsfrântă negativ și în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
înțeleși. Rolul utopiștilor liberali va fi definitiv sfârșit când regimul nostru va fi recunoscut. Până atunci ei ne vor face un bun serviciu. Pentru aceasta vom mai împinge spiritele să născocească tot felul de teorii fantastice noi și așa-zise progresiste; căci noi am întors capul acestor imbecili de creștini cu deplin succes, cu ajutorul acestui cuvânt progres și nu este între ei un singur spirit care să-și dea seama că sub acest cuvânt se ascunde o eroare, în toate cazurile
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
plan economic, social și cultural (creșterea producției cerealiere, construirea primelor fabrici, a numeroase poduri și șosele, a portului Galați, dezrobirea țiganilor de pe moșiile statului și cele mânăstirești, înființarea instituției pompierilor militari și a Academiei Mihăilene), dar și înăbușirea unor mișcări progresiste culminând cu revoluția de la 1848 din Moldova{\cîte 67} Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri{\cîte 68} consemnează că al doilea domnitor pământean de dupa 1821 a încurajat realizarea unor lucrări edilitare precum: pavarea străzilor, aducțiune de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pacea și securitatea omenirii”. Comunicatul Consiliului permanent al Micii Înțelegeri a produs o puternică impresie în Franța, în statele mici și mijlocii europene și mai ales în cele din Balcani. În genere, cercuri politice din ce în ce mai largi, sprijinite de opinia publică progresistă, au început să se împotrivească Pactului cvadripartit. Încă un element se adaugă în favoarea propunerilor lui Mussolini : politicienii horthyști, încurajați de Italia și Anglia, considerau proiectul cvadripartit mai mult decât oportun pentru realizarea pretențiilor lor teritoriale pe seama statelor vecine. În concluzie
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
critică neimpresionistă, obiectivă”, atentă la „cercetarea temelor, a conținutului ideologic al operei”, „sprijinirea creației literare în efortul ei de a-și însuși o viziune nouă”, „reexaminarea patrimoniului lăsat nouă de înaintași”, „încurajarea cu precădere a tineretului creator”, deschiderea spre „literaturile progresiste de pretutindeni, dar mai ales spre cea sovietică” - puteau fi privite ca o adaptare a celor vechi la noile împrejurări ale istoriei. Similitudinile erau totuși doar în litera programului, nu și în esența lui, ceea ce se dezvăluie însă mai puțin
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Torre și fondează, în 1928, Partidul Socialist Peruan care aderă la IC și afirmă necesitatea „independenței proletariatului”. în șapte încercări de interpretare a realității peruane, el oferă prima analiză marxistă a politicii, considerând că „în Peru nu există o burghezie progresistă, cu o sensibilitate națională, care să se poată proclama liberală și democratică”. Mariategui extinde această analiză la întreaga Americă Latină: revoluția latino-americană nu va putea fi decât socialistă. Stalinism, front și antifascism începând din 1934, IC abandonează linia sa sectară
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și moderarea discursului său. Această politică este impusă de situația europeană și nu ține cont de condițiile specifice din America Latină. Fiecărui aspect al realității europene abordate de Marx* - contradicția dintre forțele de producție și raporturile de producție feudale, rolul istoricește progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
alianțe și mai largi decât cele încheiate până acum cu stânga tradițională. Această strategie inspiră și politica secretului general al PC din SUA, Earl Browder: el susține că partidele comuniste trebuie să se dizolve și să se integreze în partide progresiste, în interiorul cărora vor acționa ca grupuri de presiune. Browderismul este condamnat categoric în 1945. Fără a ajunge la această poziție extremă, PC cubanez colaborează, între 1940 și 1944, cu președintele Fulgencio Batista, adoptând noua denumire de Partid Socialist Popular (PSP
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și prezentate drept contra-modele la imperialismul occidental: respectarea integrității teritoriale și a suveranității, neagresiunea, neamestecul în treburile interne, egalitatea și avantajul reciproc și, în sfârșit, coexistența pașnică. Acest dinamism sfârșește prin a neliniști Statele Unite care, în 1954, provocaseră căderea guvernului progresist al lui Arbenz, în Guatemala, în numele „apărării integrității politice a statelor americane contra comunismului internațional”. Terenul pare mai favorabil pentru Moscova în Occidentul Mijlociu*. începând din 1955, URSS se apropie de Egiptul lui Nasser, iar Hrușciov recurge la amenințarea cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fără necesitatea cuceririi pe cale violentă a puterii, grație prezenței Armatei Roșii. Toate țările „blocului” au așadar regimuri politice foarte asemănătoare: cea mai mare parte a partidelor admise în coalițiile Frontului Național sunt curățate de „elementele lor reacționare” înlocuite cu elemente progresiste” sau cu tovarăși de drum, și menținute în sânul coalițiilor numai de dragul formei - Partidul Țărănesc din Polonia, Partidul Popular Ceh etc. - social-democrații fiind obligați să fuzioneze cu comuniștii ca în Cehoslovacia sau în RDG. Iar dacă constituțiile democrațiilor populare, ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vor mânui aceste arme - muncitorii moderni, proletarii”. Totuși, teoria necorespunzând defel realității, Marx deduce cu pragmatism consecințele revoluțiilor ratate din Europa din 1848. El predică o strategie de permanentă revoluție, mulțumită unui angajament militant sub „falsele stindarde”ale diverselor mișcări progresiste - muncitorești sau burgheze -, în scopul educării militanților și a orientării lor, la momentul oportun, spre acțiunea radicală, dacă nu chiar războiul civil*. Această confuzie întreținută de Marx între violența mântuitoare, compromisul ideologic și determinismul istoric explică existența unei puternice dualități
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revigorantă a stalinismului*; a doua, în siajul seminarului lui Raymond Aron, grupează mai degrabă universitari liberali precum Alain Besanșon, chiar socialiști ca Pierre Hassner. și unii, și ceilalți se mișcă, totuși, într-un univers intelectual îngrădit, dominat de figura „intelectualului progresist”, refractar față de o teorie ce cutează să compare barbaria nazistă cu... speranța comunistă. Trebuie așteptate expansiunea disidenței* în URSS, publicarea în Franța a operei-far a lui Aleksandr Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, dar și lucrarea de mediere întreprinsă de istoricul Franșois Furet
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lor era intensificată de practicile statului polițienesc și de nivelul redus de trai. și în acest caz, regimul totalitar a proiectat frustrările, nesiguranța și temerile respective pe scena internațională, în care rușii, ca indivizi, găseau - prin identificarea cu „cea mai progresistă țară din lume”, „țara-mamă a socialismului” - satisfacția trăită a dorinței de putere. Convingerea, aparent sprijinită de experiența istorică, că națiunea respectivă este amenințată constant de inamicii capitaliști a transpus temerile și insecuritatea personală la un nivel colectiv. Angoasele individuale erau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
începutul anului 1878. Berrère, Camille E.P. - 1851-1940. Ambasador al Franței în Italia (1897-1924). Beveridge, Albert J. - 1862-1927. Senator american (1889-1911) și biograf al lui John Marshall. Ca politician, a devenit cunoscut deoarece a susținut imperialismul în politica internațională și mișcarea progresistă în politica internă. Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți - Organizație interguvernamentală înființată în 1875 pentru a standardiza greutățile și măsurile. Afiliată Națiunilor Unite din 1949. Bismarck, Otto von - 1815-1898. Om politic german. Prim-ministru al Prusiei (1862-1871) și cancelar al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
m-am enervat pe alocuri, am făcut-o cu simpatie. Sper că, așa cum lasă să se vadă rândurile ei tonice și filosofia melioristă aplicată propriei persoane, Mihaela Rădulescu va ști să-și depășească timiditățile și va face alegerile cu adevărat progresiste, lăsându-i în urmă, cu grație, pe Sergiu Nicolaescu și Geo Saizescu și tot ceea ce reprezintă ei. Mihaela Rădulescu, Despre lucrurile simple, Editura Polirom, 2007 California dreamin’ Nemescu la nesfârșit Iulia Blaga A fost cam așa. Interviurile le-am făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
au fost bine primite de alți scriitori creștini, precum Clement din Alexandria, Minucius Felix, Arnobius, Theodoret din Cyr. Conflictul dintre aceste două concepții fundamentale ale Timpului și Istoriei s-au prelungit până în secolul al XVII-lea, când linearismul și concepția progresistă a istoriei se afirmă din ce în ce mai mult, ele fiind instaurate de Leibniz pentru a domina secolul Luminilor și a se vulgariza în secolul al XIX-lea odată cu triumful teoriilor evoluționiste. În filozofie mitul eternei reîntoarcei apare la Nietzsche, iar în filozofia
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
domeniul analizei comparative a partidelor politice, cuvântul denumește un concept cheie al acestei abordări pe care LaPalombara și Weiner o califică drept "istorico conflictuală" și despre care nici nu bănuiau, in illo tempore, că avea să detroneze abordarea de tip progresist, sortită unui viitor strălucit. În acest sens, sursa care alimentează teoriile clivajelor dintre partide este lucrarea lui Maurice Duverger, mai exact capodopera acestuia, Les partis politiques. Singura diferență conceptuală rezidă în faptul că acesta nu utilizeză termenul ca atare, mulțumindu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fiind multiple pentru fiecare versant al tensiunii. Într-adevăr, doar FSN-ul se definea ca "emanație a revoluției"73; două partide vor invoca explicit strada ca "sursă" sau "sediu" al legitimării lor Partidul Revoluției Creștin Democrat 74 și Partidul Democrat Progresist 75 și alte șapte se vor angaja mai târziu în competiția electorală cu o energie care provine din aceeași sursă de legitimitate 76. Pe versantul tradiției, diversitatea revendicărilor este de asemenea foarte bogată. Alături de cele trei partide "istorice" Partidul Național
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
funcționat între 1880-1953 (vezi Ibid, p. 146) 86 D. Barbu, op. cit., pp. 93-106. 87 Constituit în 1984, la București și Târgoviște, acest partid declară că a funcționat sub diferite nume "Societatea Profesorilor Disciplinelor Artistice", "Cenaclul Artelor", "Noua Ordine Democratică și Progresistă"; scopul său ar fi fost "reunirea tuturor forțelor active din domeniul culturii și al artelor și ...pentru instaurarea unei adevărate democrații și drepturile omuli în România".Grupurile organizate înante de 1989 se definesc după revoluție sub două forme: politică (partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
28 mai 1998) și PL 93 în Partidul Național Liberal Convenția Democrată (în 14 iunie 1997). 119 Coaliția Partidului Național Liberal Câmpeanu, a Uniunii Liberale Brătianu și a Partidului Ecologiștii. 120 Întemeiată în 31 iulie 1992, Alianța cuprindea partidul Democrat Progresist, Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române. 121 Creată la 4 septembrie 1997 (disidență a Partidului Democrației Sociale din România), Alianța pentru România a fuzionat cu Partidul Național Liberal în 17 ianuarie 2002. 122 Coaliția Partidului Unității Naționale a Românilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și PL 93 în Partidul Național Liberal Convenția Democrată (în 14 iunie 1997). 119 Coaliția Partidului Național Liberal Câmpeanu, a Uniunii Liberale Brătianu și a Partidului Ecologiștii. 120 Întemeiată în 31 iulie 1992, Alianța cuprindea partidul Democrat Progresist, Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române. 121 Creată la 4 septembrie 1997 (disidență a Partidului Democrației Sociale din România), Alianța pentru România a fuzionat cu Partidul Național Liberal în 17 ianuarie 2002. 122 Coaliția Partidului Unității Naționale a Românilor și a Partidului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a decide apoi abținerea la următoarele trei alegeri electorale. În 28 noiembrie 1990, participă de asemenea la organizarea Uniunii Naționale pentru Victoria Revoluției (UNVR) constituită din: Partidul Casa Română a Europei Democrate, Organizația Jilava, Partidul Conservator Creștin Democrat, Partidul Democrat Progresist, Partidul Național Democrat pentru Dreptate, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Independent, Partidul Republican Creștin din România, Partidul Unității Democrate, Confederația Alianțelor pentru Adevăr și Dreptate, Legea Democrată pentru Dreptate, Partidul Revoluției Creștin Democrat, Legea pentru Integrarea Profesională a Șomerilor și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Petrescu, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Laburist Român, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Noua Democrație și Partidul Național Democrat. După 1992, membru al ANSD (Vezi nota consacrată Partidului Democrat Independent). 149 În 1992, membru al alianței pentru Demnitatea Națională (cu Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române) și după alegeri membru al Uniunii Naționale pentru Victoria Revoluției (vezi nota consacrată Partidului Casa Română a Europei Democrate). 150 Facțiune minoritară a Frontului salvării Naționale, format din sciziunea din 27-29 martie 1992; partidul participă la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]