6,650 matches
-
și realitate", "A existat o rezistență prin cultură?", "Ceaușescu - constructor și demolator", "Implozia comunismului în țările din Est", "Situația internațională. De la acordurile de la Helsinki la căderea zidului Berlinului". Se vede, cred, din cele arătate, orientarea către exhaustiv a Simpozionului, astfel proiectat încât din inventarul tematic al "cronicii sfârșitului de sistem" nimic semnificativ să nu fie lăsat de o parte. Și probabil că acest lucru nici nu s-a întâmplat, sacrificându-se însă capitolul discuțiilor libere, al posibilelor controverse, al confruntărilor directe
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației, capătă contur un grup format din Al. Papiu-Ilarian, Nicolae Popea, Iosif Hodoș ș.a., care vor milita îndrăzneț împotriva proiectatei uniri a Transilvaniei cu Ungaria, pentru drepturile și libertățile politice ale națiunii române. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
semnalat și faptul că, în mai 1956, Grigore Nandriș refuză să activeze ca membru al societății. În schimb, Emil Turdeanu propune un consiliu de conducere exclusiv românesc, fără „patronaj străin”, și solicită continuarea lucrării Bibliografia românească din exil în paginile proiectatei „România Orientalis”, idei susținute și de N. I. Herescu. Din păcate, revista nu a putut să apară din lipsă de fonduri și societatea s-a autodesființat prin absența mobilului de activitate, multi dintre membrii ei devenind fondatori ai Societății Academice Române
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
asociație înființată la Cluj la începutul anului universitar 1872-1873. Grigore Silași, profesor de limba și literatura română, inițiază constituirea unei societăți care să militeze pentru „cultivarea limbii și a literaturii românești”. Tot el redactează statutele în care erau menționate activitățile proiectate: „discursuri științifice, elaborate proprii, traducțiuni din operele clasice ale literaturii străine, declamări de poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative, ajutoare pentru membrii mai lipsiți”. În raportul de activitate pe anul 1878 se afirmă că menirea societății
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
de leucemie. În 1921 a debutat editorial cu volumul de versuri Ferestre luminate (Premiul Societății Scriitorilor Români). I-a urmat, târziu, în 1940, Sâmburi de lumină (Premiul „I. C. Mihail” al Academiei Române). În februarie 1933 citea la radio proză dintr-un proiectat volum, Povești/ Povestiri pentru Dinu, scris în memoria fiului pierdut timpuriu. „Rampa” și „Universul” i-au publicat, în 1928, traducerea (după o versiune franceză) a piesei onirice În larg de Sutton Vane, montată la Teatrul Național din Cernăuți în același
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
ilustrative privind semnificațiile și ipostazierile mitului în procesul formalizării artistice. Studiile lui Ș. integrează literatura rusă în context universal din perspectivă comparatistă, vizându-i specificul și diferențele în pagini exegetice dense, cu numeroase observații de finețe. Ultima parte a acestei proiectate trilogii urmează să abordeze relațiile dintre timpul artistic și poetica memoriei la mari scriitori ai secolului al XX-lea (Aleksandr Blok, Anna Ahmatova, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov). SCRIERI: Russkaia literatura (konța XIX veka - naceala XX veka) (în colaborare), București, 1967
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată a egoismului, Întrucât Îl dorești pe celălalt pentru tine. În felul acesta, altruismul se Înfățișează ca un egoism extins, o proiecție generalizată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă descopăr și mă refuz, sfârșesc prin a mă reîntoarce la mine, acceptându-mă așa cum sunt de fapt. Înțeleasă În sensul acesta, problema trăirii metafizice este un act de sublimare, prin care pulsiunile vitale, convertite În aspirații și idealuri, sunt proiectate (și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine Îmi oferă această consolare? La ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa identitate și dorind să și-o Îndeplinească În conformitate cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorilor sale morale și spirituale, culturale și religioase care o definesc. Transcendența este perspectiva care se deschide pentru depășirea destinului. Este actul de „trecere” din registrul sufletesc al ființei În registrul moral și spiritual. Această aspirație a salvării o vedem proiectată În cetatea ideală. Cetatea ideală Cetatea ideală este o imagine simbolică a salvării și perpetuării existenței ființei umane și a cetății sale. Ea este simbolul anulării perisabilului și a timpului. Este ieșirea din „situațiile Închise” ale vieții și intrarea În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca pulsiune sau dorință de a trece la realizarea acestuia. Orice intenție are o dublă semnificație: psihologică și morală. Din punct de vedere moral, intenția este Însoțită de o judecată de valoare În raport cu obiectivul urmărit a fi realizat prin acțiunea proiectată. În felul acesta, din punct de vedere psihologic, intenția ne apare ca o formă particulară de relație Între persoana mea și scopul pe care aceasta și-l propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte ale intențiilor, acțiunii și efectelor voluntar-intenționale sau involuntar-neintenționale din partea celui care prejudiciază, În raport cu cel care este prejudiciat. Prejudiciul, ca orice formă de acțiune psihologică și morală, este compus din intenție, acțiune și efecte. El poate fi numai gândit sau proiectat, planificat, fără a se trece la acțiune. În acest caz, avem de-a face cu intenția psihomorală de a face rău altuia. Actul propriu-zis, realizat, reprezintă prejudiciul adus unei persoane, cu un efect bine precizat În intenții de a-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unui preot vrednic de proza lui Jaroslav Hasek, în Iarba vântului (1993; Premiul „Mihai Eminescu”) și în Crimă pentru pământ, cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Tomasi di Lampedusa, Emilio De Marchi, Claudio Magris ș.a.), unor curente literare și concepte (neorealism, futurism, „poezie pură”, modernism, verism), aflate adesea în interacțiune și în alte spații culturale (francez, american), precum și unor aspecte ale receptării acestei literaturi. Monografia Boccaccio, proiectată ca o biografie intelectuală clasică, pune accent îndeosebi pe perspectiva etică și estetică a marelui povestitor, pe schema compozițională a Decameronului, relevând situațiile specifice din această capodoperă narativă și diversitatea fără precedent a personajelor, filiația motivelor și a temelor, depășirea
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
integrale a lucrărilor rămase în manuscris ori în periodice și acordă prioritate pregătirii ediției critice. În 1904 editează romanul Geniu pustiu, însoțit de o substanțială introducere critică și de note, în 1905 dă la lumină primul volum (din cele trei proiectate) al ediției critice Scrieri politice și literare, cuprinzând Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste din intervalul 1870-1877, cu un amplu studiu introductiv, în 1908 scoate volumele Proza literară și Poezii, „ediție îngrijită după manuscrise”, cât și o traducere
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
în pofida rigorii, a acribiei filologice, a cercetării ample a surselor, a viziunii integratoare a fiecărui text în ansamblul operei și mai ales în pofida pasiunii puse de editor. După cum e aproape de neînțeles de ce istoricul literar nu a finalizat înainte de război monografia proiectată, deși dispunea de toate instrumentele necesare elaborării ei și cu toate că a răspândit în publicațiile vremii numeroase studii și articole referitoare la viața și creația lui Eminescu: Portretele lui Eminescu, Din copilăria lui Eminescu, Eminescu și d. G. Panu, Eminescu și
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
la suprafață / suprafață = abis”) și exit („scoțându-și sânii tiresias și-a pus ochii cu care neantul vede, sau poate că nu vede”). Maniera nu e alta în Migrene I (2001), primă parte, compusă din 111 calupuri textuale, a unei proiectate hexalogii, în care titlul identifică și numește tema și finalitatea generării metaforice: „migrena îmi deșurubează ochii ca și cum mi-ar crește-n creieri cactuși • degetele îmi cad din mâini și-mi umplu chipul cu o ceață unde se ascunde un păianjen
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
o aură de mister - toate alcătuiesc substanța densă a unui roman captivant, scris de un autor „care nu putea lipsi din istoria noastră literară” (Șerban Cioculescu). În manuscris au rămas alte culegeri - Joagărul Marghitei, Din vina motanului, Întâmplări din război -, proiectate să includă o nuvelistică de un larg evantai tematic: „nuvele comice, tragice, fantastice, unele cu caracter etnografic, altele mistice sau de moravuri”, cum le caracterizează S. într-o notă. SCRIERI: Sub semnul paloșului, pref. Șerban Cioculescu, București, 1989; Ma-ho
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
1969-1971, o ediție de popularizare, în douăsprezece volume, lucrată în colaborare cu Constantin Mitru, cumnatul și secretarul lui Mihail Sadoveanu. După o perioadă de documentare de aproape două decenii, îi apare, în 1981, primul tom din ediția Mihail Sadoveanu, Opere, proiectată ca o serie completă în douăzeci și cinci de volume, editorul apreciind că opera scriitorului cuprinde aproximativ o sută patruzeci de tomuri în peste cinci sute de ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile „începuturilor” (1897-1904), precum și cartea de debut
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
limba (ajunsă la o treaptă de echilibru) și ideea (calitățile formei interioare). Lui Eugeniu Sperantia îi aparțin și mai multe scrieri în proză: Decepție și vis, Iubire și suflet, Din „Cartea omului practic”, iar Horia Furtună dă fragmente dintr-un proiectat roman Loria, dar care va fi editat abia în 1934, sub titlul Iubita din Paris. Traducerile sunt, de asemenea, orientate spre promovarea literaturii simboliste: din Émile Verhaeren tălmăcește G. Răceanu poemul Căldură, iar Iosif Bercovici transpune Fecioare pătimașe, Barbu Solacolu
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
se apelează, de obicei, la joc doar în anumite momente ale lecției. De aceea trebuie cunoscut timpul optim de introducere a jocului didactic la lecție și cele mai eficiente modalități de evaluare a acestora, pentru a realiza cu succes obiectivele proiectate. Închei acest capitol cu adevărul indubitabil că „metodele de instruire, ca și mijloacele didactice, nu sunt, în sine, nici bune, nici rele, nici eficiente, nici ineficiente. Ele devin astfel în cadrul unor activități didactice concrete, în funcție de corectitudinea alegerii și combinării lor
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
de evaluare și cele complementare. Metodele tradiționale de evaluare sunt denumite astfel datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte: probele orale, probele scrise, probele practice. Proba este orice instrument de evaluare proiectat, administrat și corectat de către profesor. Probele orale reprezintă metoda cea mai utilizată la clasă. Aceste probe nu sunt recomandabile în situații de examen, însă, în evaluarea la clasă, acestea își demostrează valoarea mai ales în cazul disciplinelor care presupun demonstrarea
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de evaluare și cele complementare. Metodele tradiționale de evaluare sunt denumite astfel datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte: * probele orale, * probele scrise, * probele practice. Proba este orice instrument de evaluare proiectat, administrat și corectat de către profesor. Probele orale reprezintă metoda cea mai utilizată la clasă. Aceste probe nu sunt recomandabile în situații de examen, însă, în evaluarea la clasă, acestea își demostrează valoarea mai ales în cazul disciplinelor care presupun demonstrarea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
claritate, asupra componentei naționale: este dificil de spus dacă atitudinea pragmatică a politicianului avea În vedere și scopurile idealiste pe care acesta și le asuma sau dacă ea era rezumată la o instrumentare a unui limbaj curent. Oricum, odată cu realizarea proiectatului guvern (deși nu În forma exactă proiectată de Boerescu) „noul liberalism” al acestuia a fost În mod public asumat (la Începutul lui 1880) . Nu a fost Însă ultima metamorfoză boeresciană. După scurt timp, politicianul a schițat o aparentă apropiere simbolică
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
au realizat în domeniul curriculum-ului, înlocuindu-se planurile unice de învățământ cu planurile cadru și manualele unice cu cele alternative. Prin metodologia de aplicare a noului curriculum național, li se cere educatorilor să creeze activități de învățare adecvate obiectivelor proiectate, ținând seama de particularitățile clasei și de natura subiectului lecției. Rolul profesorului este astăzi formulat explicit ca fiind “creator de situații de învățare”. Cu cât situațiile de învățare vor fi mai bine alese sau imaginate de profesor, cu atât mai
ESTE PROFESORUL, MAESTRUL CREATOR AL SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Diaconu Rodica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_906]
-
dezvolte capacitatea de apreciere și autoapreciere; să progreseze cunoașterea rezultatelor îl va stimula, îi va oferi premisele unei organizări mai eficiente a propriei activități; chiar dacă insuccesul supară, dacă este conștientizat drept corect și obiectiv, el poate înlătura nereușita. Evaluarea trebuie proiectată cu scopul judecării stadiului de dezvoltare a achizițiilor individului, fiind o parte componentă a procesului de învățare, chiar dacă este realizată de altcineva decât cel care este implicat în procesul de predare - învățare. Nu trebuie generalizate datele obținute în urma aplicării unei
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]