1,071 matches
-
altor cercetători, printre care la loc de frunte se situează Huddleston Pullum 2002, distincția dintre nivelul lexical și cel sintactic se face prin folosirea unei terminologii schimbate în privința cuvintelor care determină capul de grup, îndeosebi a ceea ce îndeobște numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Trebuie eliminate însă din discuție, deoarece nu ajung niciodată să fie lexicalizate, cazurile de omisiune anaforică, în care elementele absente ale sintagmei originare sunt deduse din secvențele anterioare ale textului / mesajului și pot avea ca substituenți diverși determinanți: articole, adjective pronominale, numerale etc. Iată un astfel de exemplu: "Guvernul a decis modernizarea rețelei de drumuri naționale din trei județe. Această rețea a fost neglijată în ultimii ani. S-a ajuns la concluzia că rețeaua nu mai face față necesităților". Astfel de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ea devine prioritară în teoriile lingvistice de tip structuralist, funcțional și generativ-transformațional, cu deosebire în metoda de lucru a adepților analizei în constituenți imediați, care aplică și dezvoltă ideea saussuriană de sintagmă. 70 În lingvistica românească poartă denumirea de adjectiv pronominal. 71 Vezi, de pildă, George David Morley, Explorations in Functional Syntax: A New Framework for Lexicogrammatical Analysis, [London], Equinox Publishing House Ltd., 2004, pp. 75-78. 72 Idem, p. 89. 73 Huddlestone Pullum 2002, pp. 332-333. 74 Huddlestone Pullum 2005, p.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și pronume nehotărâte sau negative cum sunt cineva, ceva, nimic etc., care nu apar decât în funcții de cap de grup, nu și ca determinanți (adjective pronominale). 75 Huddlestone Pullum 2005, p. 100. 76 În opinia susținătorilor teoriei, omiterea modificatorului din grupul nominal iese din sfera capurilor fuzionate, intrând în categoria "grupurilor eliptice", rezultate prin "elipsa modificatorului". 77 Condensarea contribuie însă, cum vom vedea, la îmbogățirea terminologiei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
altele se referă la prezența sau absența unor categorii precum flexiunea, derivarea, genul etc. Universalia cu numarul 42 e una dintre puținele care își merită cu adevarat numele, pentru că are în vedere o particularitate comună tuturor limbilor: "All languages have pronominal categories involving at least three persons and two numbers". Să nu uităm însă că unul dintre momentele declanșatoare ale clasificării limbilor lumii și ale constituirii lingvisticii că știința este sînt strîns legat de apariția în prima jumătate a secolului al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinante cuvintele sînt simple concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale (da/nu). În privința topicii, putem clasifică limbile după locul determinantului definit (DefN/NDef), locul determinantului indefinit (IndefN/NIndef), locul demonstrativului (DemN/NDem), locul numeralului (Nnum/numN) și altele. 4.3.3. Criterii sintactice Începînd cu a doua jumătate a secolului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și prefixe în nord și nord-vest. Mărcile gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de gen sau clase nominale (asemănătoare cu cele din limbile bantu) sau pronominale. O parte din limbi au sistem cazual dezvoltat la nume. Distincția de număr apare rar la nume. Pronumele personale au dual, în unele arii și trial. Formele pronominale au un rol foarte larg și variat în morfologie, de aceea se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de gen sau clase nominale (asemănătoare cu cele din limbile bantu) sau pronominale. O parte din limbi au sistem cazual dezvoltat la nume. Distincția de număr apare rar la nume. Pronumele personale au dual, în unele arii și trial. Formele pronominale au un rol foarte larg și variat în morfologie, de aceea se vorbește despre "pronominalizare", ca în unele limbi tibeto-birmane. Sistemele demonstrative sînt în general foarte complexe, marcînd numeroase distincții de distanță, localizare, direcție etc. În aproape toate limbile australiene
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai bun specialist în pirahă amerindiana izolată; număr mic de foneme, dar grad înalt de variație alofonică; aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții și grupuri nominale intercalate; nu are cuantificatori fără scriere 296. pohnpei OR Pohnpei (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
275, 306, 314, ~ alveolar 315, ~ apical 299, ~ bilateral 215, ~ cerebral 275, ~ consonantic 267, 314, ~ dental 275, 299, 314, 315, ~ egresiv 247, ~ ingresiv 247, ~ labial 215, 275, ~ lateral 275, 299, 314, ~ palatal 314, consoana-~ 247, 267 clitic 91, 118, 238, ~e pronominale 91 coda 86, 87 coerentă 12, 13, 14, 35, 36, 54, 64, 66, 78, 93, 101, ~ funcțională 66, 74, 75, 82 comparație 32, 50, 54, 56, 57, 64, 65, 66, 70, 71, 125, 137, 138, 147, 150, 156, 157, 162
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
98, ~ de vorbire 140, ~ dialectala 270, 278, 283, 287, ~ exemplara 105, ~ expresiva 33, ~ flexionara 101, ~ gramaticala 136, 204, 245, ~ istorică a limbii 33, 34, 39, 42, 104, ~ lexicala 77, 90, 138, ~ literară 283, ~ neregulata 142, ~ nominală 64, 67, 68, 201, ~ pronominala 205, 220, ~ sintetică 69, 84, ~ sintopică 105, ~ verbală 64, 68, 79, 91, 113, 117, 201, 205, 276, 299, 305 formosană 187, 194, 196, 197, proto-~ 196 franceză 19, 21, 29, 38, 42, 43, 47, 49, 55, 58, 59, 62, 73
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată) 104, 165, 303, 327, 333, ~ lusaciană 165, 304 sîrbo-croată 88, 104, 117, 146, 165, 246, 253
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Louis Hjelmslev, Le langage. Une introduction, Éditions de Mînuit, Paris, 1966, p. 129. 76 Angela Bidu-Vrănceanu et alii, Dicționar de stiinte ale limbii, Editura Nemira, București, 2001, p. 541. 77 Care deosebește tipul sintactic al limbilor care acceptă neexprimarea subiectului pronominal (de pildă, română și italiană) de tipul sintactic al limbilor care nu admit neexprimarea subiectului (limbi că franceză și engleză). 78 Cf. Gabriela Pana Dindelegan, art. "Tipologie lingvistică", în DSL, pp. 541-543. 79 DSL, art. cît., p. 542. 80 V.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de forme, prezența numai în unele limbi, caracterizată prin capacitatea de a manifesta simultan trăsături de cuvinte autonome și de forme lipsite de autonomie; ocupă o poziție intermediară între morfemele mobile și cuvintele de sine stătătoare. Că parametru tipologic cliticele pronominale, în limbile în care există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga obligatoriu de o categorie vida, apariția lor excluzînd ocurenta complementului lexicalizat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intermediară între morfemele mobile și cuvintele de sine stătătoare. Că parametru tipologic cliticele pronominale, în limbile în care există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga obligatoriu de o categorie vida, apariția lor excluzînd ocurenta complementului lexicalizat); limbi în care cliticele pronominale dublează poziția de subcategorizare, situație existența în română, cunoscută sub denumirea de "dublare clitică" (v.: îl văd pe Ion; îi dau lui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga obligatoriu de o categorie vida, apariția lor excluzînd ocurenta complementului lexicalizat); limbi în care cliticele pronominale dublează poziția de subcategorizare, situație existența în română, cunoscută sub denumirea de "dublare clitică" (v.: îl văd pe Ion; îi dau lui Ion)." (DSL 2001: 109-110). 173 Cf. art. "Tipologie lingvistică", în DSL, p. 543. 1 V., printre altele, Noam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de clicuri, 31 de vocale și patru tonuri (Anthony Traill, Phonetic and phonological studies of !Xóõ Bushman, Helmut Buske, Hamburg, 1985). 323 V. vol. Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, California, 1987. Argumentația se bazează și pe opoziția pronominala Na-Ma (pers. I - pers. a II-a). 324 V. vol. Ruhlen, Merritt, On the Origin of Languages. Studies în Linguistic Taxonomy, Stanford University Press, Stanford, 1994. 325 V., printre altele, Joseph H. Greenberg, Language în the Americas, Stanford University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
explicației/argumentării 45 etc.: prin definiție; ca o definiție de lucru, să considerăm că...; de exemplu; astfel; prin comparație; altfel spus; aceasta ne arată că...; astfel se explică...; aceasta ne demonstrează că...; argumentele noastre sunt... etc.; * mărci ale coeziunii forme pronominale, forme verbale concordante etc.; * mărci ale importanței anumitor componente ale mesajului pentru locutor: aș vrea să subliniez că...; voi puncta în mod deosebit...; mă voi opri mai ales la; mă voi axa mai ales pe...; cu precădere etc.; * mărci ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unitățile de conținut; stabilirea ponderii diverselor raporturi sintactice (de coordonare, respectiv de subordonare), în vederea surprinderii modului specific de organizare a actului discursiv; precizarea gradului de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor verbale, utilizarea deicticelor, uniformitatea sistemului pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci ale situării locutorului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia textului publicistic. La nivel morfologic, evidențiem unitatea sistemului pronominal (predomină formele de persoana I plural, semn al exprimării unei opinii generale, dar și al adeziunii cititorilor la afirmațiile gazetarului) și a sistemului verbal (sunt folosite cu precădere timpuri ale trecutului: croirăm, treceau cu vederea, ne-a înțelepțit, s-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]