2,031 matches
-
unei expirații („ba”, „be”,”bi”,”bo”,”bu”), precum și exerciții ritmice de respirație însoțite de mișcare și cântec (mers numărat, mers cu cântec). În urma acestor exerciții, T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât inspirația. În cea de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat chiar și unele procedee
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
T.D. a reușit să-și echilibreze ritmul inspir - expir, precum și obținerea expirației mai lungi la pronunție decât inspirația. În cea de-a treia etapă s-a încercat propriu-zis corecția articulării sunetelor celor mai afectate. În fața oglinzii logopedice s-a explicat pronunția și modul de articulare corectă a sunetelor și s-au încercat chiar și unele procedee mecanice pentru realizarea unei articulări corecte. Repetițiile și imitațiile au stârnit până în momentul în care T.D. a reușit corecția sunetelor. A urmat apoi introducerea sunetelor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
reprezentărilor cu care operează. Dezvoltarea percepțiilor și motricității fine la școlarul mic permit însușirea scris-cititului, cea mai importantă achiziție a acestui stadiu. Limbajul se perfecționează din toate punctele de vedere: îmbogățirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor problemelor de pronunție, posibilitatea comunicării verbale largi și a celei scrise, în forme mai simple. Gândirea școlarului mic devine operatorie, este reversibilă și reglată de o logică implicită, folosește raționamente inductive adevărate, devine cauzală pentru relații mai simple. În această perioadă, procesele gândirii
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
morfosintactic, fiind specifică omului; este cea mai studiată formă a comunicării umane; are formă orală și scrisă, folosind așadar canalul auditiv și vizual; * Paraverbalănu poate exista decât în interdependență și concomitent cu cea verbal, constând în caracteristicile vocii, particularitățile de pronunție, intensitatea rostirii, ritmul și debitul vorbirii, intonația, pauza etc. * Nonverbalăinformația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semnale legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor, privirea, orientarea corpului, distanța etc. * Mixtăconstă în combinarea tipurilor precedente; După finalitatea actului
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
cărți corespunzătoare etapelor formării deprinderilor de lectură la copiii deficienți de auz: Prima carte va fi o carte cu imagini simple, clar ilustrată, pe fiecare pagină fiind reprezentat un singur obiect. Este etapa în care copilul numește imaginile, își exersează pronunția, își dezvoltă vocabularul. Cărțile cu imagini din viața zilnică au pe fiecare pagină reprezentată câte o scenă din viața zilnică a copilului (de exemplu: trezirea, servirea mesei, jocul). Textul este simplu, alcătuit din 1-2 propoziții scurte scrise sub fiecare imagine
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
Implementarea unui ritm normal în vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
modelele ritmice.Cercetările au arătat că posibilitățile de recepționare a modelelor ritmice sunt sporite atunci când modelul ritmic este receptionat simultan pe canalul vizual, auditiv și/tactil vibratil. Dacă în perioada demutizării, ritmul lent o practică uzuală necesară însușirii temeinice a pronunției, mai târziu, când sunetele au fost impostate și automatizate, menținerea ritmului lent consolidează o vorbire defectuoasă, monotonă și sacadată, uneori chiar pe silabe și sunete. De aceea, la dezvoltarea vorbirii, pe linie fonetică, profesorul trebuie să respecte anumite cerințe: • să
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
ritmului lent , la faza de accelerare a ritmului. Introducerea exercițiilor de ritm în învățarea limbajului verbal duce la creșterea inteligibilității vorbirii și ajută la dezvoltarea autocontrolului asupra corzilor vocale, la formarea și consolidarea unui limbaj expresiv, a deprinderilor corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii într-un interval de timp impus. In această etapă, copilul învață că orice activitate (mișcarea corpului, a organelor fonatoare) are o
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie să se stabilească în echilibru între fonație și respirație.
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
c) permanenta terapie a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre abstractizare și generalizare. Trebuie să stăpânească forme flexionale pentru a înțelege corect mesajul și pentru a
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
Odată cu parcurgerea procesului de demutizare - trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal sau abilitatea de a se exprima și labiolectura- gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii în domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită învățarea și utilizarea limbajulului mimico-gestual
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
demutizarea. Demutizarea presupune înlăturarea mutității cu mijloace proprii surdologiei prin folosirea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale. Prin demutizarea surdomutului (trecerea de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal) și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Utilizarea exagerată a limbajului mimico-gestual poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Modificări existente în
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
ei învață vorbirea în școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime corect în / și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico-gestual în limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: • Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
Un personaj reprezentativ pentru pentru mitologia greacă este gigantul Anteu, fiul zeiței Gaia (Gea în pronunție latină, personificare a pământului) care locuia în Libya; acesta îi provoca la lupte pe toți cei care se încumetau să treacă pe acolo și îi omora, zona fiind deci sângeroasă nu numai acum. Anteu reușea să fie întotdeauna învingător, deoarece
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
dentari noi sunt relativ dureroși, mucoasele bucale sensibile la cald-rece, dar și la dulceacru datorită cariilor și fisurilor danturii provizorii. Datorită schimbării danturii au loc și discrete alterări ale vorbirii din cauza modificărilor de formă a rezonatorului bucal, angajat în vorbire. Pronunția devine uneori stigmatizată prin alterarea sunetului „s". Au loc procese de osificare la nivelul toracelui, al claviculelor și al coloanei vertebrale. Postura va fi afectată de poziții incorecte în timpul efectuării lecțiilor, mai ales ștrangulări și neirigarea corespunzătoare, implicit procese de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
d) Condiții de locuit ale copilului: - locuiește cu familia într-un apartament de 2 camere;veniturile familiei sunt minime; - starea de sănătate a membrilor familiei - bună. III. Date medicale - primele cuvine le pronunță la 2 ani; - nu are tulburări de pronunție;este dreptaci; - starea auzului bună; - starea actuală de sănătate - bună. IV. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care țin de mediul familial: Copilul este agresiv cu colegii deoarece în familie este agresat și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
muncitor necalificat; Mama - casnică; Frați - nu are; Situatia actuală a cuplului parental: Conflicte trecătoare; Condiții de locuit ale copilului - bune - are camera lui unde să învețe. I I I . Date medicale - primele cuvinte la 1 an; - nu are tulburări de pronunție;dreptaci; - starea văzului și a auzului - normală;starea actuală de sănătate - bună. I V . Cauzele care a u determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care tin de mediul familial: - lipsa interesului față de copil; - lipsa frecventării unui
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
nu are; Situația actuală a cuplului parental: Tatăl s-a recăsătorit; Condițiile actuale de locuit ale copilului - locuiește cu tatăl și noua soție a acestuia; Condiții bune de locuit. III. Date medicale - Primele cuvinte -1 an; - Nu are tulburări de pronunție; - Starea actuală de sănătate - bună; - Starea auzului și văzului - bună. IV. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care țin de mediul familial: - Moartea mamei 1-a afectat foarte mult pe copil. Era atașat
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
frecventul euro nu pare a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mai bun stranier al etapei a XXIII-a din Serie (Mediafax, internet, 2008), Votează cel mai bun stranier al Craiovei (craiovamaxima.ro, 2008). Forma de plural stranieri este neconcludentă în înregistrările de pe internet, căci, ca formă scrisă, nu indică și pronunția lui -i final, vocalic sau devocalizat: Ultimii stranieri sosiți în lot, sînt I.D. și M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu indică și pronunția lui -i final, vocalic sau devocalizat: Ultimii stranieri sosiți în lot, sînt I.D. și M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
alee - alei, diaree - diarei, epopee - epopei, melopee - melopei, idee - idei etc. Chiar și formațiile normate în DOOM2 ca invariabile cunosc în uz forme variabile (vezi internet: cornee - cornei; "în cazul unei cornei intacte", www.farmaline.ro, internet, 2008). Grafia maschează pronunția, căci hiatul din finala cuvintelor este evitat prin introducerea unui iot (alee [ale-ĭe]), ajungându-se la caracteristicile tiparului aici analizat. Împrumuturile mai recente nu se mai includ în acest tipar. În cazul unor împrumuturi precum: pagaie, papaia, paranoia, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]