4,549 matches
-
Încheiem aici acest capitol semnificativ privind natura propulsiei la înot, concluzionând că cea mai eficientă propulsie are loc când forțele de propulsie (portanța) și rezistența sunt combinate pentru a da o a treia forță, rezultanta, cu efect mai mare de propulsie decât componentele ei. Astfel înotătorul trebuie să rezolve următoarele probleme: - modul de pregătire a unei tracțiuni (simțul apei), care odată ce apa a fost pusă în mișcare, să permită îndepărtarea de acest curent de apă pentru a putea veni în contact
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
numite și lovituri sau bătăi, permit înălțarea sportivului pe apă, facilitând înaintarea. De asemenea, mențin echilibrul corporal și aliniamentul lateral, corectând deplasările în plan orizontal generate de alternanța mișcărilor de brațe. Bătaia picioarelor asigură într-o oare cere măsură și propulsia. Deși picioarele nu sunt plasate într-o poziție de împingere a apei spre înapoi, ele asigură în același fel portanta ca și coada unui delfin. Cu toate ca mișcările cozii la delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
29 corpului, asigurând portanta. Amplitudinea mișcărilor variază între 30-40cm, fiind determinată de constituția înotătorului și de ritmul loviturilor. Mișcările se realizează cu gleznele relaxate și picioarele în ușoară inversie (adducție, supinație, extensie). Faza descendentă este accentuată, reprezentând principalul element al propulsiei și al alunecării înotătorului pe apă. Greșeli: a) faza descendenta: - flexia gleznei - limitează suprafața de presiune pe apa. - hiperextensia soldului - coapsa se deplasează spre verticala. b) faza ascendenta: - flexie pronunțată a genunchiului - gamba este scoasa din apa, lovitura descendenta consecutiva
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
picioare ceea ce rezultă că la cealaltă mișcare cu brațul care compune un ciclu complet de brațe se execută alte trei bătăi ale picioarelor. Aplicarea simultană a forței brațelor cu cea a picioarelor, trebuie să mărească viteza de înaintare și de propulsie. Sportivii care revin cu brațele prin lateral preferă o coordonare cu două bătăi încrucișate la un ciclu de brațe. Astfel sunt diminuate pendulările laterale ale șoldurilor, generate de modificările aliniamentului lateral. Amplitudinea loviturilor este mare și favorizează răsucirea corpului. 3
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
consum energetic ridicat. 3.2.3. Mișcarea brațelor Asemănările tehnice între procedeele craul și spate sunt evidente și în cazul mișcării brațelor. Astfel, procedeul spate este considerat o versiune răsturnată a procedeului craul. Această convingere a apărut după anularea teoriei propulsiei prin rezistență, mai precis, odată cu aplicarea teoriei portanței asupra mecanismului mișcărilor de înot. Biomecanic, și în procedeul spate brațele lucrează alternativ ciclic, iar rolul lor este propulsiv, mișcările desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
mai precis, odată cu aplicarea teoriei portanței asupra mecanismului mișcărilor de înot. Biomecanic, și în procedeul spate brațele lucrează alternativ ciclic, iar rolul lor este propulsiv, mișcările desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre înapoi. Astfel, propulsia se bazează pe portanță și nu pe forța de rezistență. Vâslirea descrie un parcurs sinusoidal, asemănător literei S culcat și urmărește păstrarea sprijinului pe porțiuni de apă care nu se deplasează sub formă de curent în sensul opus înaintării. Vâslirea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Avantaje: - distanța față de perete este apreciată corect; - se poate inspira în timpul întoarcerii propriu-zise; - trunchiul nu mai întâmpină rezistența apei. O formă a acestei întoarceri este practicată în proba de mixt, întrecerea de la procedeul spate la procedeul bras. În acest caz, propulsia se realizează pe o parte, revenindu-se cu fața în jos, spre fundul piscinei. Întoarcerea prin rostogolire permite înotătorului să se răstoarne cu fața în jos (decubit ventral) după ce brațul de atac a depășit mediana corpului. Dacă la celelalte tipuri
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
flexiei gambelor pe coapse. În momentul în care picioarele și laba piciorului, au ajuns în punctul maxim al flexiei, mișcarea nu trebuie oprită sau încetinită pentru că ar fi necesar un efort suplimentar pentru a le mișca din nou. Mișcarea de propulsie pe care o execută înotătorii, este o mișcare moderată care crește treptat ca 55 forță, pe măsură ce labele picioarelor se apropie de faza următoare. Faza a doua, faza propulsivă sau împingerea, asigură înaintarea și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
alunecării și înaintării pe apă. Greșeli: aă în faza pregătitoare: - flexia pronunțată a șoldurilor - coapsele sunt poziționate spre verticală, determinând o suprafață aproape plană și creșterea rezistenței de formă; - menținerea călcâielor apropiate și depărtarea genunchilor - determină rezistența crescută la înaintare, propulsia (faza următoareă fiind realizată direct spre înapoi; - depărtarea călcâielor și menținerea genunchilor apropiați - propulsia va fi realizată mult spre exterior; b) în faza propulsivă: - împingerea cu gleznele în exterior - apa este lovită de sus în jos și spre înapoi, fără
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
coapsele sunt poziționate spre verticală, determinând o suprafață aproape plană și creșterea rezistenței de formă; - menținerea călcâielor apropiate și depărtarea genunchilor - determină rezistența crescută la înaintare, propulsia (faza următoareă fiind realizată direct spre înapoi; - depărtarea călcâielor și menținerea genunchilor apropiați - propulsia va fi realizată mult spre exterior; b) în faza propulsivă: - împingerea cu gleznele în exterior - apa este lovită de sus în jos și spre înapoi, fără efect propulsiv; - orientarea asimetrică a picioarelor - unul lovește apa, celălalt o împinge, (este considerată
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
umerii se ridică din apă, pentru inspirație și pentru a permite flexia minimă a șoldurilor. Accelerația maximă se înregistrează în momentul „strângerii coatelor”. Greșeli: a) la tracțiune: - vâslirea apei cu brațele puțin depărtate, cu executarea presiunii mai mult spre înapoi - propulsia este dominată de rezistență - vâslire largă - presiunea este exercitată mult peste lățimea umerilor; nu se realizează înălțarea peste apă. Forța tracțiunii este diminuată, iar prelungirea traiectoriei nu compensează frânarea la deplasarea brațelor spre trunchi. - orientarea palmelor față în față înainte de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și inițierea unei noi vâsliri (Fig. 24). În coordonare de suprapunere, pe timpul fazei pregătitoare a mișcării picioarelor (gruparea picioareloră începe apucarea apei. Astfel, picioarele realizează împingerea când brațele revin înainte. Cea mai eficientă este coordonarea de suprapunere, deoarece asigură cursivitatea propulsiei. Acest tip de coordonare este utilizat de majoritatea înotătorilor de performanță. Greșeli: - flexia genunchilor și șoldurilor prea devreme pe tracțiune - crește rezistența la înaintare, diminuând eficiența vâslirii; - momentul de alunecare după terminarea ciclului este mult prelungit - duce la o importantă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se realizează două bătăi de picioare; prima lovitură este propulsivă, iar a doua asigură o poziție înaltă a corpului pe suprafață apei. Acțiunea picioarelor este simultană
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
determină solicitarea inutilă a membrelor inferioare. 3.4.3. Mișcarea brațelor Din punct de vedere biomecanic, în procedeul fluture, brațele lucrează simultan simetric. Ele au rol propulsiv, desfășurându-se predominant în lateral și pe verticală, cu deplasări minime spre înapoi. Propulsia este dominată de forța portantă, nu de forța de rezistență, iar structura defalcată a acțiunii brațelor este următoarea: aă drumul acvatic, care este propulsiv, include trei faze: - Intrarea brațului în apă și prinderea apei. Brațele pătrund ușor în lateral, cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
bras pe timpul cât corpul este scufundat complet în apă. După care, toate mișcările de picioare vor fi simultane și în același plan orizontal, fără mișcări alternative. 7.7.5. Tălpile trebuie sa fie răsucite în exterior pe durata parții de propulsie a bătăii. Nu este permisă nici o ondulare sau bătaie de picioare fluture, cu excepția cazului menționat la paragraful 7.7.4. Spargerea suprafeței apei cu talpa piciorului este permisă numai dacă nu este urmată de o bătaie în jos de picioare
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
un discurs moderat totuși. Cîteva luni mai tîrziu, în plină criză poloneză, Enrico Berlinguer declară că trebuie luat act că pînă și această fază a dezvoltării socialismului, care a început cu revoluția din octombrie, și-a epuizat forța sa de propulsie. Legitimitatea modelului reprezentat de prima revoluție socialistă este distrusă de această unică frază ce are efectul unei bombe în rîndul partidelor comuniste din lumea întreagă. Prin intermediul "Pravdei", Moscova răspunde și acuză PCI de blasfemie. În timp ce PCI-ul înțelege să poarte
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
transportul de persoane și/sau de marfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări. În sensul prezenței ordonanțe de urgență sunt considerate vehicule rutiere autovehiculele, remorcile, semiremorcile și tractoarele, definite astfel: a) autovehicul orice vehicul rutier care se deplasează prin propulsie proprie, cu excepția vehiculelor care circul) pe sine și a autovehiculelor cu două sau 3 roți; b) remorc) vehicul rutier fără motor, conceput și construit pentru a fi tractat de un autovehicul; c) semiremorc) vehicul rutier tractat, conceput pentru a fi
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
joggingul acvatic mânuși pentru înot din materiale speciale (fig.nr.114-178). Acestea pot fi folosite pentru a crește rezistența pe care apa o opune (stimulând dezvoltarea forței și rezistenței), dar și pentru a ne deplasa mai ușor în apă (cresc propulsia prin apă). Materialele din care sunt confecționate nu permit absorbția apei și oferă o aderență mai mare în efectuarea mișcărilor specifice brațelor în timpul alergării (menținând pumnul ușor întredeschis); Fig. nr. 114 Fig. nr. 115 Fig. nr. 116 Fig. nr. 117
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nr. 119 Fig. nr. 120 Fig. nr. 121 Diferite modele de discuri / palmare pentru joggingul acvatic pantofi speciali / bureți / sandale din material flotant (fig.nr.122 128). Aceste materiale au rolul de a crește flotabilitatea în apă, de a facilita propulsia, dar, în același timp, îngreuiază lucrul mecanic al membrelor inferioare. Facilitează creșterea tonusului muscular, arderea de calorii și educarea flexibilității la nivel articular. Previn eventualele leziuni la contactul cu fundul bazinului. Fig. nr. 122 Fig. nr. 123 Fig. nr. 124
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ignoră problematica devenirii (cuvînt împrumu tat, de altfel, pentru care nu există o formă proprie în limba română). Ca să existe devenire, e nevoie de întîlnirea unor forțe contrare, inegale, astfel încît această confruntare să producă o cutremurare, un dezechilibru, o propulsie, deci o evoluție oarecare. Dar atunci cînd cei doi antagoniști sunt egali, sau percepuți ca atare, încleștarea lor e fără ieșire și lupta se eternizează. Se ajunge astfel la o formă de pasivitate, de resemnare, de așteptare, sau, pentru spiritele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali și au rolul de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță de 4-5 cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]