3,076 matches
-
numit bancă, în care se poate cîștiga speculînd diferența dintre dobînda activă și dobînda pasivă (vezi Werner Sombart Evreii și capitalismul). Apoi, protestanții au generalizat împrumuturile cu dobîndă sau camătă și sistemul bancar a prins contur (vezi Max Weber Etica protestantă și spiritul capitalismului). O altă instituție cu o contribuție decisivă la îndepărtarea economiei de realitate este bursa, unde peste 90% din tranzacții au caracter speculativ. Oamenii au constatat că pot să se îmbogățească și fără muncă, inventînd tot felul de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
asediu islamic, Humanitas, București, 2006; Vernon Raymond, Sovereignty at bay, Basic books, New York, 1971; Verlet Loup, Cufărul lui Newton, Nemira, București, 2007; Villalba Dokusho, Zen. Calea către A FI în era globalizării, Editura Elena Francisc, București, 2009; Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 1993; Weinstein Michael M. (ed), Globalization: What's new?, Columbia University Press, 2005; Weyer Robert van de, Islamul și Occidentul, Alfa, București, 2001; Wilber Ken, A theory of everithing: An integral vision for business, politics
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
calvinistă bogăția este semnul unei favori divine, câștigătorii inspiră respect, în vreme ce perdanții se depreciază tocmai pentru că n-au reușit din punct de vedere economic 39. Fie. Dar cum să nu remarcăm faptul că națiunile europene mai puțin dominate de tradiția protestantă cunosc o evoluție care, chiar dacă mai ezitantă, seamănă cu aceasta? Invidia provocată de hipercâștigători se atenuează și pe acest țărm al Atlanticului. Chiar dacă, în Europa de Vest, marile inegalități ale averilor sunt țintele privilegiate ale criticii, oamenii tind tot mai mult „să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unor elemente exterioare, care le-au învățat pe femei cum să își creeze o conștiință de clasă. Implicate activ au fost grupurile religioase care aveau legături în afara țării, cum ar fi Misiunea Industrială Urbanăxe "Misiunea Industrială Urbană (MIU)" (MIU), asociație protestantă ce s-a raliat protestelor Sindicatului Muncitorilor din Industria Confecțiilor Chonggyexe "Chonggye, sindicatul", și Catholic Jeunes Ouvriers Chrétiens (JOCxe "Young Christian Workers (JOC)"), grup cunoscut și ca Tinerii Muncitori Creștini. Și studenții la școlile de noapte au avut o contribuție
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
este imensă, ceea ce reprezintă o dovadă în sine a nivelului real al represiunii pe criterii religioase. Regimul comunist a acționat violent împotriva militanților religioși, între anii 1940 și 1960 recurgându-se la arestări, încarcerări, „pedepse administrative” etc. Unii dintre credincioșii protestanți sau neoprotestanți activi au avut parte de același tratament din partea autorităților. În covârșitoare majoritate neoprotestanții din sistemul peniteciar românesc ajunseseră acolo din cauza motivelor religioase. La 18 decembrie 1959, Departamentul Cultelor din subordinea Consiliului de Miniștri, depunea la Secretariatul CC al
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
tinerilor în biserică. Se efectuează în toate parohiile romano-catolice din țară sub forma unui sistem educațional organizat, după principiile pedagogice și didactice mai mult sau mai puțin evidente: - administrarea primei împărtășanii mirungerea; -folosirea copiilor și tinerilor ca ministranzi 3. Cultele protestante Aceste culte au în statutele lor de organizare și funcționare prevederi speciale referitoare la educarea religioasă a copiilor și tinerilor. La cultul reformat, printre sarcinile preotului, se prevede: „...Între copii, organizează, controlează și, la nevoie, conduce catehizarea biblică de duminică
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
general, a aranjamentelor care servesc la catehizarea copiilor”. Cu toate acestea, participarea copiilor și tinerilor la serviciile religioase obișnuite, împreună cu credincioșii maturi și vârstnici, se menține redusă (aproximativ 5% din numărul participanților la serviciile de cult) în zonele cu populație protestantă dispersată. 4. Cultele armeano-gregorian, mozaic, creștin de rit vechi și musulman nu ridică probleme deosebite în privința educației religioase a copiilor și tinerilor. Cultele armeano-grigorian și musulman nu au preocupări speciale pentru educația religioasă, atragerea și menținerea în biserică a copiilor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la acțiuni sectariste. Semnificative în acest sens sunt informațiile furnizate de «Bartha» și «Kiss», privind solicitarea unor teologi influentabili de a efectua «călătorii turistice» în RPU, fără avizul organului Departamentului Cultelor. În scopul prevenirii atragerii unor teologi de la Institutul Teologic Protestant la acțiuni de natură a prejudicia interesele RS România, propun a se aviza negativ cererea de plecare în vizită ca turiști a teologilor: S.C., J.B.M., L.P., S.A., S.E., S.M., T.E.A., L.A. Lt. col. Ungvari Iosif Col. Oprea Florian” OASTEA DOMNULUI Pentru
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
civilizația occidentală și islamism. Aici se impun două observații, una care privește religia și alta modernitatea. Istoricul american Walter Clement argumentează că nici un conflict major cu potențial de război nu poate fi caracterizat ca război între religii. În 1914, Berlinul protestant s-a aliat cu Viena catolică și cu Istanbulul islamic, iar Rusia ortodoxă s-a aliat cu Franța catolică și Anglia protestantă. Serbia ortodoxă s-a opus Austriei catolice, dar s-a luptat cu Bulgaria ortodoxă, la care am putea
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
nici un conflict major cu potențial de război nu poate fi caracterizat ca război între religii. În 1914, Berlinul protestant s-a aliat cu Viena catolică și cu Istanbulul islamic, iar Rusia ortodoxă s-a aliat cu Franța catolică și Anglia protestantă. Serbia ortodoxă s-a opus Austriei catolice, dar s-a luptat cu Bulgaria ortodoxă, la care am putea adăuga că românii ortodocși au purtat războaie fie împotriva Imperiului Otoman, fie împotriva Antantei, iar apoi au trecut de partea ei în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
relații de ordin social. Dimpotrivă, Eliade a subliniat autonomia și ireductibilitatea religiei și s-a străduit să-i delinieze structurile de adâncime. A făcut acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
potivit căruia miracolele nu sînt și n-au fost niciodată cu putință, În lumea de aici, Însă ar putea fi posibile Într-o lume paralelă. Ar fi totuși arbitrar să-i atribuim lui Ioan de Lugio această Înțelegere de tip protestant a tăcerii lui Dumnezeu. Trebuie să ne mulțumim, prin urmare, să observăm că cel mai profund dintre gînditorii cathari a activat una dintre cele mai puțin probabile opțiuni ale exegezei inverse, și anume inversarea inversării: Biblia este absolut falsă În privința
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o schiță de catalogare a acestora. L-am Întîlnit deja pe Eugen Heinrich Schmitt atunci cînd am trecut În revistă interpretările feministe ale gnozei (vezi capitolul 3). Însă Schmitt inaugurează și proliferarea unor sensuri neverificate ale cuvîntului gnoză. În tradiție protestantă (evanghelică), mai degrabă decît În tradiția lui Clement Alexandrinul care făcea și el distincție Între gnosis și simpla pistis („credință”), Schmitt opune conceptul de „gnoză”, Înțeles ca experiență interioară, simplei „credințe”, prin care Înțelege experiența vulgară a celor care au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Pe lângă utilizarea unor legi cu conținut arbitrar, organele Securității au recurs la metode „specifice”, facilitate de munca informatorilor: atenționări, avertismente, crearea unor disensiuni În cadrul corpului profesoral, compromiteri și eliminări din Învățământul teologic. Aceeași suspiciune se răsfrângea și asupra elitei maghiare protestante (calvină, luterană și unitariană), dar cele trei culte au avut mai puțin de suferit de pe urma represiunii comuniste. Conducerea Bisericii Reformate Maghiare, În contrast cu poziția prelatului catolic Áron Márton, a menținut o relație mai bună cu regimul procomunist instalat la 6 martie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, acțiunile împotriva unor disidenți, oponenți și critici ai regimului. Nu trebuie uitate acțiunile represive împotriva Bisericii Ortodoxe Române, a Bisericii Greco-Catolice și a cultelor protestante sau neoprotestante. În 1975, Nicolae Ceaușescu a semnat, în numele României, Actul Final al Conferinței de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan internațional, regimul comunist a continuat să calce în picioare drepturile cetățenilor. Partidul a fost creierul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din lume, cu aproximativ 2,1 miliarde de credincioși, cuprinzând teritorii din Europa, America, Africa de Sud, Filipine, Oceania și Asia. Creștinismul cunoaște diverse doctrine și practici religioase: romano-catolicii, creștinismul oriental (Biserica Ortodoxă de Răsărit, Biserica Ortodoxă de Apus), Biserica anglicană, Biserica protestantă (luteranii, reformații, evanghelicii, baptiștii, adventiștii de ziua a 7-a, penticostalii etc.). Este o religie monoteistă, având în centrul ei viața și patimile lui Iisus din Nazaret, fiul Domnului, așa cum ne sunt înfățișate în Noul Testament. Împlinind profeția din Vechiul Testament, venirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
anglo-saxone, nordice și în China. De asemenea, Hofstede (1984) observa că țările în care gradul de evitare a incertitudinii este ridicat sunt mai ales cele catolice, în timp ce țările în care gradul de evitare a incertitudinii este scăzut sunt mai ales protestante, hinduse, budiste. S-a observat că locuitorii din nordul Statelor Unite tolerează mai ușor ambiguitatea decât cei din sudul Statelor Unite. • Orientarea în timp. Parametrul, numit și dinamism confucianist, descrie „orizontul de timp” al societății și reflectă modul în care societatea conceptualizează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Testament, din moment ce numai textul canonic era socotit inspirat și autoritar. Este clar că definirea criticismului textual ca o ramură specială de cercetare care se ocupă cu stabilirea textului biblic corect și ca o procedură care precedă exegeza propriu-zisă este specific protestantă, rezultând mai ales din principiul sola Scriptura. Lucrul interesant este că și cercetătorii romano-catolici, care se presupune că abordează Biblia dintr-un cu totul alt unghi de vedere, în general sunt de acord cu criticismul textual care ne conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
presupune că abordează Biblia dintr-un cu totul alt unghi de vedere, în general sunt de acord cu criticismul textual care ne conduce la cel mai „bun și corect text” al Bibliei. Această asemănare sau mai degrabă conformitate cu practica protestantă poate rezulta din faptul că cercetarea biblică istorico-critică a fost practic inexistentă în cercurile romano-catolice până în cea de-a cincea decadă a secolului XX - cel puțin în ceea ce privește textul ebraic al Vechiului Testament. Din nefericire, criticismul textual alunecă adeseori în abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Testament. Din nefericire, criticismul textual alunecă adeseori în abordarea Bibliei ca o simplă carte a literaturii vechiului Orient Apropiat și a lumii grecești și latine. După 1950, cercetarea biblică romano-catolică în Europa și America de Nord a fost puternic influențată de cărțile protestante, tradiția școlilor catolice subscriind într-o oarecare măsură la principiul sola Scriptura. Textul tipărit Biblia Hebraica Stuttgartensia este foarte asemănător cu textul Ben Chayyim folosit de către reformați și păstrează o anumită tradiție textuală masoretică, dar nu ni se prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
contextul unei paralele cu istorismul. 36 Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 10. Pentru întregul context vezi II, 2Bj. 37 În ceea ce privește încercarea hegeliană de a depăși neajunsurile istorismului prin supraistorism, vezi II, 2Bc. 38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către cel de-al doilea. Această antiteză este funcțională în datele ei generale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Promovând "o normă a adevărului orientată în funcție de realizarea teoretică a actului în subiectul cunoscător", protestantismul supune știința unei critici radicale a premiselor ei, ceea ce are "întotdeauna" ca rezultat "o mai accentuată autolimitare a științei decât pe tărîmul catolicismului", unde "normei" protestante a adevărului i se opune "ideea de adevăr absolut și obiectiv" (ibid., pp. 22-23). După părerea lui Spranger, aceasta din urmă este ilustrată de catolicul Hegel (ibid., p. 25). Mai subliniem totuși următorul aspect: catolicul Spranger este, firește, de partea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în loc de a o construi pe conștiința adevărului" (ibid., p. 28). De altfel, el opune tendința "umanistă", reprezentată de dialectica hegeliană, noii orientări dezvoltate "sub puternica influență a concepției etico-religioase despre sau-sau (Entweder-Oder)", pe care a promovat-o, pe latură protestantă, Kierkegaard. (Filozoful danez spunea că "numai opoziția etică este simplă și absolută; și dacă nu optăm din punct de vedere etic, așadar în mod absolut, optăm doar pentru moment și, ca atare, suntem capabili să alegem altceva în clipa imediat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
alegem altceva în clipa imediat următoare" Søren Kierkegaard, Entweder-Oder în Gesammelte Werke, vol. II, Jena, 1913, p. 139). Din cele de mai sus se poate observa că Spranger pune să funcționeze un model mental religios în lumea științei. Noua orientare protestantă "cere afirmarea tranșantă a unilateralității și în domeniul științei" (s.n.) și "face trimitere la momentul unic, incomparabil, al deciziei actuale, singurul care merită pe deplin numele de <<realitate>>", ceea ce face ca despre prezent să se spună "cu emfază" că e
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a menținut chiar și în practica socială (Emil Hammacher, Hauptfragen der modernen Kultur, Berlin/Leipzig, Teubner, 1914, p. 14). Deși nici Hammacher, nici Spranger nu recurg la acești termeni, credem că este aproape inutil să mai accentuăm faptul că "opțiunile" protestante prefigurează romantismul prin "afirmarea tranșantă" a "libertății subiective" și a "unilateralității", a voinței personale și "a deciziei actuale" luate în mod responsabil, în acord cu valorile individuale pe care le promovează cu fermitate și vehemență autorul opțiunii -, precum și prin natura
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]