8,692 matches
-
au modificat profilul pacientului ideal candidat la chirurgia coronariană. Ameliorarea metodelor de reanimare și anestezie cardiovasculară, implementarea tehnologiilor moderne chirurgicale au făcut posibilă imaginarea unor tehnici noi de revascularizare coronariană sau/și manevre complementare bypass-ului aortocoronarian (BAC) de tipul protezării valvulare, care vizează categorii de pacienți cu risc crescut de mortalitate și morbiditate peri/postoperatorie (2). În acest context, managementul chirurgical actual al afecțiunilor coronariene la pacienții vârstnici se justifică în termeni de risc operator acceptabil și ameliorare semnificativă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în cazul pacienților asimptomatici, cu excepția cazurilor cu stenoze severe, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție ventriculară stângă, proteză valvulară. La 184 de pacienți (16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție tip Bentall (1 caz, respectiv 0,5%), comisuroplastie (1 caz, respectiv 0,5%). Reintervențiile au fost necesare în 80 de cazuri (7%). Vârsta medie a pacienților operați a fost de 60,8 10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor cu risc crescut de mortalitate și morbiditate. Cu toate acestea, indicația de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor cu risc crescut de mortalitate și morbiditate. Cu toate acestea, indicația de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
deficit neurologic postoperator. Până în prezent, concepția generală a chirurgilor cardiovasculari și a cardiologilor a fost că pacienții cu vârste de peste 80 de ani, cu multiple comorbidități și fracție de ejecție (FE) VS redusă, sunt grevați de un prognostic nefast după protezare valvulară, motiv pentru care intervenția chirurgicală este refuzată în 30‑48% dintre cazuri conform studiilor de specia - litate. În aceste cazuri, în centre specializate, se practică valvuloplastia cu balon, care ameliorează temporar simptomatologia, restenoza producându-se în 6-12 luni sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
depinde de mobilitatea cuspelor:mobilitate normală - se indică circumcluzia, anuloplastia comisurală, constricția sino-tubulară sau înlocuirea rădăcinii aortei;mobilitate crescută - se indică reinserția comisurală, resuspensia cuspidiană, rezecția cuspei triunghiulare;mobilitate scăzută - se indică comisurotomia, mobilizarea marginii libere și extensia cuspei. b) Protezarea valvulară Înlocuirea sau repararea valvei aortice se face sub circulație extracorporeală (CEC) și este determinată de preferința individuală a chirurgului operator (tabelul 25.2). Abordul este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu focali - zare pe metodele de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări val - vulare, incidența mortalității și morbidității fiind mai mare decât la pacienții tineri din cauza particularităților- fiziopatologice determinate de procesul de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei ascendente, vârsta înaintată, hipotensiunea perioperatorie- și prelungirea intervalului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
valvei sever alterate. Remodelarea aparatului valvular mitral nativ se face pe cât posibil cu păstrarea formei, volumului și funcției VS, prin chirurgie reparatorie. Dacă operația este reușită, riscul terapiei anticoagulante pe termen lung scade semnificativ, la fel ca și complicațiile secundare protezării, accentuate evolutiv de vârsta înaintată. În cazul în care se preferă protezarea valvulară, aceasta se face cu păstrarea aparatului subvalvular, rezecția acestuia fiind rezervată calcificărilor severe. Evaluarea preoperatorie este similară valvulopatiilor aortice. Indicații de tratament chirurgical sau intervențional Conform ESC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu păstrarea formei, volumului și funcției VS, prin chirurgie reparatorie. Dacă operația este reușită, riscul terapiei anticoagulante pe termen lung scade semnificativ, la fel ca și complicațiile secundare protezării, accentuate evolutiv de vârsta înaintată. În cazul în care se preferă protezarea valvulară, aceasta se face cu păstrarea aparatului subvalvular, rezecția acestuia fiind rezervată calcificărilor severe. Evaluarea preoperatorie este similară valvulopatiilor aortice. Indicații de tratament chirurgical sau intervențional Conform ESC, tratamentul chirurgical sau intervențional al SM se indică la pacienți cu SM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mai favorabil. Stenoza mitrală este printre primele leziuni abordate în chirurgia cardiacă prin avantajul reprezentat de auriculul stâng ce poate servi drept anticameră degetului chirurgului în încercarea de dilatare a orificiului mitral. În unele situații, metoda permite ameliorarea și temporarizarea protezării valvulare. Comisurotomia instrumentală pe cord deschis Apariția CEC a făcut posibilă abordarea valvei mitrale la vedere, direct, și rezolvarea instrumentală a modificărilor patologice. SM recidivează după câțiva ani (60% la 9 ani), împunând protezare (17). Avantajul acestei tehnici constă în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
situații, metoda permite ameliorarea și temporarizarea protezării valvulare. Comisurotomia instrumentală pe cord deschis Apariția CEC a făcut posibilă abordarea valvei mitrale la vedere, direct, și rezolvarea instrumentală a modificărilor patologice. SM recidivează după câțiva ani (60% la 9 ani), împunând protezare (17). Avantajul acestei tehnici constă în corecția concomitentă a modificărilor aparatului subvalvular. Comisurotomia percutană cu balon de dilatație Comisurotomia percutană cu balon este asociată cu o creștere a orificiului mitral de cel puțin 100%, iar rata de succes și complicațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu o creștere a orificiului mitral de cel puțin 100%, iar rata de succes și complicațiile (embolie sistemică, IMA, hemopericard, regurgitare severă) depind de experiența echipei operatorii și starea pacientului. Prezența trombului mitral sau regurgitare mitrală + 2 contraindică acest procedeu. Protezarea valvei mitrale Înlocuirea valvei mitrale reprezintă metoda chirurgicală prin care cuspele mitrale, cordajele modificate patologic, fibrozate, aglutinate sunt excizate și înlocuite cu o valvă mecanică sau biologică. Înlocuirea valvei mitrale se face prin abord clasic, respectiv sternotomie mediană cu ajutorul CEC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
mitrale, statusul clinic al pacienților, simptomatici sau asimptomatici, precum și de repercursiunile asupra funcției VS. Tendința actuală este de a efectua intervenția precoce, înainte de instalarea decompensării VS, cu recomandarea de a folosi tehnici de remodelare valvulară și doar, în ultimă instanță, protezarea valvulară. Evaluarea preoperatorie urmează etapele evaluărilor din valvulopatiile aortice. Cateterismul cardiac este obligatoriu în vederea confirmării sau infirmării afectării coronariene- la pacienții cu angină pectorală, sechele de IMA și risc cardiovascular major, indiferent de vârstă și acuratețea examenului ecocardiografic. Coronarografia apreciază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
prin rezecție triangulară sau quadrangulară cu/fără plastie cuspală ( figura 25.4). În regurgitarea mitrală postendocarditică se încearcă prezervarea valvei indemne după excizia părții infectate și refacerea aparatului mitral cu cât mai puțin material străin pentru a evita reinfecția. 2. Protezarea valvei mitrale La pacienții vârstnici, protezarea se face prin utilizarea valvelor de preferință biologice. Se recomandă păstrarea valvei posterioare cu cordajele sale pentru prezervarea geometriei VS și obținerea de rezultate stabile pe termen lung (20). Tehnic, aceasta se realizează prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
fără plastie cuspală ( figura 25.4). În regurgitarea mitrală postendocarditică se încearcă prezervarea valvei indemne după excizia părții infectate și refacerea aparatului mitral cu cât mai puțin material străin pentru a evita reinfecția. 2. Protezarea valvei mitrale La pacienții vârstnici, protezarea se face prin utilizarea valvelor de preferință biologice. Se recomandă păstrarea valvei posterioare cu cordajele sale pentru prezervarea geometriei VS și obținerea de rezultate stabile pe termen lung (20). Tehnic, aceasta se realizează prin plierea cuspei posterioare cu firele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
evidente la pacienții vârstnici și absența necesității tratamentului anticoagulant de lungă durată. Tehnicile de prezervare cordală oferă avantaje adiționale în menținerea funcției ventriculare stângi. Politica serviciului nostru este de a remodela valva mitrală ori de câte ori este posibil și de a efectua protezare în situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
stază hepatică, edeme periferice și ascită. 25.3.1.3. Strategii terapeutice în stenoza tricuspidiană Tratamentul medicamentos Este igieno dietetic, hiposodat, diuretic, poate ameliora temporar starea clinică. Tratamentul chirurgical Tentează normalizarea fluxului sanguin prin comisurotomie directă digitală sau chirurgicală și protezare cu valvă biologică la pacienții cu gradient transvalvular > 5 mmHg. Indicațiile chirurgicale se referă la pacienți cu simptome clasa III-IV NYHA, congestie hepatică, ascită și edeme periferice refractare la restricție hidrosalină și diuretice. Valvele mecanice în poziție tricuspidiană se evită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
hipertrofiei VD (SM, stenoza pulmonară, boală coronariană). Tehnici chirurgicale În caz de ST reumatismală se indică comisurotomie tricuspidiană. În caz de regurgitare severă se indică plastie tricuspidiană cu inel (Carpentier) sau tehnica DeVega (bicuspidizare). În distrugeri valvulare majore se preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor în apropierea sistemului de conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
arterial (infundibul pulmonar). Regurgitarea pulmonară apare secundar HTP sau dilatării arterei pulmonare (idiopatică sau în cadrul sindromului Marfan). Strategii terapeutice chirurgicale în patologia valvei pulmonare În cazurile severe, când tratamentul insuficienței cardiace drepte nu se dovedește suficient, se tentează plastie sau protezare valvulară. 25.3.4. Leziunile multivalvulare Boala reumatismală adesea afectează una sau mai multe valve. Afectarea organică valvulară poate determina manifestări funcționale pe altă valvă. Este o importantă evaluarea completă a valvelor afectate pentru o indicație chirurgicală corectă și o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a protezelor valvulare Criteriile de selecție a valvelor sunt impuse de vârsta pacientului, patologia valvulară, preferința pacientului/familiei și a chirurgului, disponibilitatea tipului de valvă, limitările socio-economice contextuale. La pacienții septuagenari, la care riscul tratamentului anticoagulant este augmentat, se recomandă protezare cu valve biologice (5,6) (tabelul 25.7). În practică, cea mai frecventă patologie a vârstei a treia o constituie stenoza aortică calcificată, care beneficiază de protezare cu valvă biologică. Nivelul de anticoagulante trebuie adaptat în funcție de criteriile de trombogenitate ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
contextuale. La pacienții septuagenari, la care riscul tratamentului anticoagulant este augmentat, se recomandă protezare cu valve biologice (5,6) (tabelul 25.7). În practică, cea mai frecventă patologie a vârstei a treia o constituie stenoza aortică calcificată, care beneficiază de protezare cu valvă biologică. Nivelul de anticoagulante trebuie adaptat în funcție de criteriile de trombogenitate ale protezei și caracteristicile fizico-clinice ale pacientului. 25.3.5.2. Caracteristicile protezelor valvulare ideale Caracteristicile hemodinamice Sunt impuse de necesitatea realizării unei circulații sanguine eficiente, cu flux
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
70) (22). Rezistența la infecții Susceptibilitatea valvulară la infecții este bine documentată în literatura de specialitate, valvele mecanice fiind cele mai afectate, homogrefele cele mai rezistente. Trombogenitate Formarea de trombi valvulari și embolia cerebrală sau periferică reprezintă probleme delicate ale protezării valvulare, motiv pentru care se indică tratament anticoagulant pe termen lung. Valvele biologice sunt mai rezistente la tromboză, homogrefele fiind cele mai indicate deoarece nu necesită tratament anticoagulant în cazurile în care pacientul se află în ritm sinusal. În caz
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
apariția recidivelor [6-8] (fig. 203-208). Un alt porfimer utilizat este acidul 5-aminolevulinic, care prin administrare intravenoasă duce la acumularea intracelulară a protoporfirinei IV, care poate fi ulterior activată cu lumină laser având lungime de undă specifică [9]. Postratament este necesară protezarea cu proteze de plastic pentru a preîntâmpina obstrucția biliară secundară edemului post tratament și necrozei incomplete. Pot fi montate și proteze metalice. Dacă acestea au fost montate anterior TFD, doza de iluminare trebuie crescută pentru a contracara fenomenul de umbrire
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
a vieții foarte bună. Un alt pacient cu CC Bismuth IV drenat inițial percutan a fost drenat endoscopic, a efectuat terapie fotodinamică și a supraviețuit aproape 2 ani, în ultimele 5 luni prezentând invazie duodenală care a fost paliată prin protezare metalică duodenală. Din păcate, costurile ridicate ale preparatului și fibrei optice, care se degradează uneori după prima folosire, au limitat continuarea aplicării acestui tratament, cu un impact vizibil în prelungirea supraviețuirii și ameliorarea calității vieții. În concluzie, palierea colangiocarcinoamelor nerezecabile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
intervalul liber de amputație și supraviețuirea globală la 2 ani între cele două tipuri de tratament (endovascular/ chirurgical). În ce privește tratamentul chirurgical, rezultate mai bune au fost obținute în cazul utilizării grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul cerebral. O altă concluzie a trialului a fost că amputația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]