1,269 matches
-
etravei ferestrele mari, de la sufrageria căpitanului, cu ancadramente și stucaturi pretențioase, precum și alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele imitau marile ferestre din arhitectura; repere : cel puțin două catarge ; bompresul, cu propria-i vergă ; suprastructurile înalte la prova și pupa ; gabia rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și se înmulțesc, pe un singur arbore ; sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și se înmulțesc, pe un singur arbore ; sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
inele fixate în bordaj, care se împachetau în timpul zilei, pentru a elibera locul. Bucătăria era marcată numai prin prezența veselei stivuite și a unei plite mari, din fier, cu hornul de evacuare a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru a elibera locul. Bucătăria era marcată numai prin prezența veselei stivuite și a unei plite mari, din fier, cu hornul de evacuare a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rare, Spații pe o corabie din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea, de dimensiuni medii : cabina comună a echipajului de sub punte (repere : mesele atârnate de frânghii, hamacele, tunul scos prin sabord, felinarele, grinzile carenei) ; ciocul de deasupra etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
prin puterea de schimbare pe care o aduc micile detalii : tipuri de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unei inscripții athonite, dar galioane moschicești și șeici apar, de pildă, la Ion Neculce și Radu Greceanu 8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
arcuite la capete, ca niște papuci otomani. În descrierea detaliată a autorului 5, care a privit-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și o cușetă largă, pentru echipaj, pe mijloc, o cabină a căpitanului, în spate și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules englezul. După ce ne-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
filmul lui Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
filmul lui Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare 5. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova, lângă-naltul catarg Veghează un bărbat și-un partid și-un popor Și sufletul lor e istorie, gândire lucidă și zbor Pe-o corabie fără de seamăn navigând, navigând Cu toate pânzele, într-un pur viitor!“ („Patrie-n august“, România liberă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a dewy morning when the crimson light appears, "To make uș happy let them weary their immortal powers "While we draw în their sweet delights, while we return them scorn "On scorn to feed our discontent; for if we grateful prove "They will withhold sweet love, whose food is thorns & bitter roots. 250 "We hear the warlike clarions, we view the turning spheres, "Yet Thou în indolence reposest, holding me în bonds. "Hear! I will sing a Song of Death! it
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rejoice beneath my powerful controll. "They sing unceasing to the notes of my immortal hand. 355 "The solemn, silent moon "Reverberates the living harmony upon my limbs, "The birds & beasts rejoice & play, "And every one seeks for hîș mate to prove hîș inmost joy. "Furious & terrible they sport & rend the nether deeps; 360 "The deep lifts up hîș rugged head, "And lost în infinite hum[m]ing wings vanishes with a cry. "The fading cry is ever dying, "The living voice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
it before man or beast can exist. Talk no more then of Correggio, or Rembrandt, or any other of those plagiaries of Venice or Flanders. They were but the lame imitators of lines drawn by their predecessors, and their works prove themselves contemptible dis-arranged imitations and blundering misapplied copies."]. Astfel, pentru Blake linia certitudinii este un fundament al realității și pierderea acesteia echivalează cu o întoarcere în haos. 119 (III, 211) hotarul Neființei: situația lui Ahania (Ziua) și a lui Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Elementele unui templu grecesc erau sim‑ ple: temple ca Pantheonul constau dintr‑o structură rectangulară înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
che sono stați riuniti nel crogiolo del dolore, forgiati infine come oro, tânte crepe riunite dall'oro e dall'argento proprio del dolore. Riferimenti a tal proposito sono molteplici e già noti: "Poiché egli conosce la mia condotta,se mi prova al crogiuolo, come oro puro io ne esco" (Gb, 23, 10); Îl crogiuolo è per l'argento e îl forno per l'oro, mă chi prova i cuori è îl Signore", (Prv, 17, 3); e addirittura nel Siracide și legge
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
proposito sono molteplici e già noti: "Poiché egli conosce la mia condotta,se mi prova al crogiuolo, come oro puro io ne esco" (Gb, 23, 10); Îl crogiuolo è per l'argento e îl forno per l'oro, mă chi prova i cuori è îl Signore", (Prv, 17, 3); e addirittura nel Siracide și legge: "Perché con îl fuoco și prova l'oro, e gli uomini ben accetti nel crogiuolo del dolore" (Șir, 2, 5). È tale tipo di esperienza vissuta
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
io ne esco" (Gb, 23, 10); Îl crogiuolo è per l'argento e îl forno per l'oro, mă chi prova i cuori è îl Signore", (Prv, 17, 3); e addirittura nel Siracide și legge: "Perché con îl fuoco și prova l'oro, e gli uomini ben accetti nel crogiuolo del dolore" (Șir, 2, 5). È tale tipo di esperienza vissuta pertanto che permette all'immanente di transitare al trascendente, percomprovarne la sua consistenza. Și perviene a ciò nel momento în
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
nefandezze. L'interrogato, riferiva Er, aveva risposto: Non viene né potrebbe venir qui. Infatti tra gli altri orrendi spettacoli abbiamo veduto anche questo. Come fummo presso lo sbocco, lí lí per risalire e trovandoci ad aver subíto tutte le altre prove, d'improvviso scorgemmo lui e altri, perlopiú tiranni, mă c'era anche gente privată, colpevole di gravi peccati. Essi credevano ormai che sarebbero risaliti, mă lo sbocco non li riceveva, anzi emetteva un muggito ogni volta che uno di questi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
în esistenza perché attraversata dal tempo, șino a tradursi în "destino", destino che diviene tale e și configura tale solo nel momento finale, nell'istante che prescinde dal precedente e che non riconduce più l'esistenza dell'uomo a una prova successiva, mă che riscatta piuttosto o danna senza appello una vită intera: îl momento della morte 29. Dio dunque vede la storia universale, quello che în essa accade; vede tutto în un unico splendido, vertiginoso istante che è l'eternità30
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]