1,136 matches
-
întâmplări, moduri de vorbire și comportament, dar acestea, nestructurate, rămân la nivelul unor simple constatări și încercări de vizualizare a acțiunii, verosimile, nu și eficiente în crearea unor situații și personaje congruente, viabile. Deși se înregistrează o oarecare evoluție a prozatoarei, în sensul unei mai mari siguranțe stilistice, textele nu se remarcă prin expresivitate, în pofida efortului de autenticitate și la acest nivel. SCRIERI: Din lanuri vii, Galați, 1926; Numerus clausus, Galați, 1927; Din umbra vieței, Galați, 1927; Lucia, București, 1934; Pentru
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
, Ada (21.XII.1915, Români, j. Vâlcea - 23.VII.1990, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Leliei (n. Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
PAPU, Letiția (20.XI.1912, București - 2.V.1979, București), prozatoare și poetă. Este fiica Italiei Papu (n. Bettelli) și a lui Iacob Papu, funcționari, și soră cu Edgar Papu. A absolvit Liceul „Regina Maria” (1930) și Facultatea de Litere și Filosofie din București (1930-1934), continuându-și studiile la Paris (1936-1939
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
KENEREȘ, Adina (13.VIII.1957, București), prozatoare, eseistă și editoare. K., al cărei prenume la naștere a fost Adriana, este fiica Elisabetei (n. Deliu), funcționară, provenind dintr-o familie de preoți și funcționari, și a economistului Ion Maximilian Kenereș, aparținând unei familii austro-ungare, cu înrudiri italiene. În
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
, Silvia (21.X.1931, București), prozatoare. Este fiica Anei (n. Orban) și a lui Negip Kerim. Urmează cursurile Liceului „Zoe Romniceanu” (1942-1949), după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză, pe care o va absolvi în 1954
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
KARNABATT, Lucrezzia (1887, Brăila - 1960, București), prozatoare și publicistă. O apariție excentrică era K., cu ținuta și masca ei de femeie fatală, în societatea bucureșteană a vremii. E posibil ca această conduită provocatoare să nu fi fost străină de un anume bovarism. Se numea de fapt Chirițescu
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
afectat patetism pentru trecut. După cum mărturisește undeva, paseistei i-ar fi surâs să fie „o florentină din timpul Renașterii”. Multe trimiteri la capodopere ale picturii, sculpturii, literaturii se înfoaie în suita de „siluete și fantezii” Artiștii noștri (1918), în care prozatoarea, se poate spune, își face mâna. Un roman fantasmagoric este Demoniaca (publicat în foiletonul „Rampei”, 1922), etalând o orchestrație de efecte tari: scene de magie neagră, rituri de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
, Gabriela (16.VIII.1942, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Crăciun) și a lui Ioan Melinescu, ebenist. Urmează școala elementară și Liceul „Gh. Șincai” în București, apoi Institutul Pedagogic (1960- 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea scriitoare împlinise abia patru ani. Mama, vrând să îndeplinească
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
de fenomenul artistic în general, M.-V. este și autoarea studiului monografic Anna Roth-Cobilovici. 40 ani de activitate artistică și a albumului de artă populară românească Izvoade strămoșești (1911; Premiul Academiei Române), publicat pentru străinătate în condiții grafice excepționale. Activitatea de prozatoare este dublată de preocuparea pentru dramaturgie. Dintre numeroasele piese de teatru, scenete, prelucrări și traduceri, puține au văzut luminile rampei: Prințul cu două chipuri (1937), Garden-Party (1938), După bal (1939) și Afin și Dafin (1951). Câteva texte au fost difuzate
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
a devenit celebru și datorită conotațiilor politice pe care le-a Îmbrăcat, Barbu (redactor-șef la revista Săptămâna) amenințând că Își va da demisia din PCR, dacă nu Încetează campania de acuzații Împotriva sa. Mai aproape de zilele noastre, o tânără prozatoare din Cluj-Napoca, Maria Lucia Hațegan, a scris o povestire intitulată Incredibilul adevăr, pe care, În 1996, a prezentat-o revistei Tribuna pentru a fi publicată. Secretară la această revistă era Titina Țene, soția scriitorului Al. Florin Țene. Maria Lucia Hațegan
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
, Florica (21.III.1957, Ulmeni, j. Maramureș), prozatoare. Fiică a Corneliei și a lui Ioan Trif, țărani, B. a absolvit Facultatea de Mine din Petroșani (1981), lucrând după aceea ca inginer-manager la o societate comercială. A debutat direct în volum, cu Iubire, sunt un obiect nezburător, apărut în
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
, Doina (pseudonim al Floricăi Ionescu; 15.VIII.1896, București - 24.VI.1940, București), poetă, prozatoare și publicistă. Este fiica Elvirei (n. Stamatopol) și a lui Oscar Pursch. Mama era profesoară de română și latină, iar tatăl, concertmaistru, ocupase un răstimp postul de dirijor la Teatrul Liric din București. Din 1905, familia se va stabili la
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
Sorana Țopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei și refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
, Olga (23.V.1913, Valeva-Cernăuți - 20.VII.1995, Sebeș), prozatoare și poetă. Este fiica Mariei (n. Kadar), învățătoare, și a lui Augustin Caba, inspector școlar. Absolventă a Liceului Comercial de Fete din Oradea (1929), C. își ia licența la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1934). Funcționează
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
1988, 46; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF, 1989, 15; Radu Ciobanu, „Zodia Vărsătorului de Apă”, T, 1989, 8; Negoițescu, Scriitori contemporani, 66-73; Olga Caba în dialog cu „Apostrof”, APF, 1990, 5-7; Olga Caba. Fișă biobibliografică, APF, 1990, 5-7; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 82-125; Dicț. scriit. rom., I, 421-422; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 199-208; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 310; Popa, Ist. lit., II, 888; Opriță, Anticipația, 429-433. I.O.
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
, Ticu [Sevastia] (4.I.1891, Târgoviște - 31.III.1965, București), autoare dramatică, prozatoare, traducătoare. Fiică a Elisei (n. Mainge) și a lui Grigore Archip, ofițer, A. a absolvit, în 1913, Facultatea de Matematică din București și a predat această disciplină la diferite școli, între 1923 și 1927 funcționând și ca asistentă a profesorilor
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
fragment din Viața, faza de elaborare a volumului pare să fi fost una embrionară. După Zeul, scriitoarea nu mai publică nici o lucrare originală, semnând doar traduceri din limbile engleză, franceză și rusă. Soarele negru marchează o modificare în instrumentarul artistic, prozatoarea renunțând la interferențele dintre real și oniric în favoarea observației și comentariului, distanțate, sarcastice uneori. Primul volum este populat de existențe numeroase și diverse, de la cea mai oropsită categorie socială, bătrânii abandonați și uitați într-o periferie extremă a interesului public
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
1965. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, I, 10-18, II, 145-146; Lovinescu, Scrieri, V, 212-217; Perpessicius, Opere, XI, 380-393; Cioculescu, Aspecte, 485-490; Streinu, Pagini, II, 249-252; Crohmălniceanu, Literatura, I, 465-466; Piru, Panorama, 279-281; Protopopescu, Volumul, 87-100; Protopopescu, Romanul, 266-269; Tia Șerbănescu, O prozatoare importantă, RL, 1985, 50; Cornel Munteanu, Proza fenomenologică și simbolistă, TR, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 244-245; Cosma, Romanul, I, 223-224; Dicț. scriit. rom., I, 104-107; Ticu Archip, DRI, I, 55-73; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ticu Archip, DCS
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
ADAMEȘTEANU, Gabriela (1.IV.1942, Târgu Ocna), prozatoare și publicistă. Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
, Ana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman; 25.III.1942, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica Otiliei (n. Diacu) și a lui Gheorghe Coman, preot; scriitorul Romulus Rusan este soțul ei. După studii liceale la Oradea (1955-1959), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1962-1967). Lucrează în redacția revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
BOTIȘ-CIOBANU, Maria (16.VIII.1866, Abrud-Sat, j. Alba - 24.XI.1950, Oradea), poetă și prozatoare. Este fiica Justinei (n. Critta) și a lui Vasile Cioban, dascăl la Abrud și notar la Roșia Montană. Urmează clasele primare la Roșia Montană, gimnaziul la Sibiu, la Școala Civilă de Fete a Astrei, Școala Normală de Stat la Cluj
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
de umor, narațiunile în versuri. A tradus, trădându-i prin facilitate, din Goethe, Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
BRĂTULESCU, Monica (13.VII.1930, Craiova), folcloristă și prozatoare. Este fiica lui Netty (n. Silbermann) și a lui Iacob Rahmil, proprietar al unei case de efecte și lombard. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității din București (1953), devenind cercetător la Institutul de Etnografie
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
România (grupul etnic al sașilor), inclusiv din Israel, cu dificultățile pe care le implică adaptarea noilor veniți. Cartea are, totodată, caracter autobiografic, constituind, cum s-a observat, „un fel de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]