1,374 matches
-
livadă la Vatra de 18 ha și una la Mlenăuți de 2,5 ha. La Vatra livada cuprindea 11 ha cu meri, 1 ha cu peri, 2 ha cu cireși, 2 ha cu pruni, 2 ha cu vișini. Livezile de pruni sunt dezvoltate în gospodăriile individuale care folosesc prunele pentru compoturi, magiunuri și marmeladă, dar și pentru fabricarea țuicii care este preferată de localnici, dar și de vizitatori. Pe lângă casele oamenilor mai există și gutui, caiși, zarzări și nu lipsesc nucii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem uleiul în tavă la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
confuză, haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
subst. comun apáca „călugăriță“). Azi, strada Argeș (n. ed.). o curte vastă, cu un rond mare de flori în mijloc, curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și un păr uriaș, vara încărcat de fructe mărunte și delicioase, cu miezul roșu; accesul, printr-o portiță, spre grădina altfel invadată de buruieni și în neorânduială era liber: deoarece eu n-am frecventat-o decât în perioada
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie (Plasmopora viticola) ș.a. În flora spontană a comunei Șipote există și un număr destul de mare de plante superioare considerate plante medicinale și aromatice, cu o binecunoscută valoare terapeutică. Multe din aceste plante sunt recoltate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină merii (cca. 44% din numărul total de pomi fructiferi) și prunii ( cca.30%), urmați de cireși și vișini (cca.6%), apoi de peri (cca.5%), caiși și zarzări (cca.4,5), nuci (cca.4%), piersici (cca. 3%) și alți pomi (cca. 1,5%). Producția de fructe stă sub semnul aceleiași dependențe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele.” Tot în seara de Crăciun până la Anul Nou, fetele care doresc să-și cunoască viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și pun într-o ulcică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele.” Tot în seara de Crăciun până la Anul Nou, fetele care doresc să-și cunoască viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și pun într-o ulcică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă fânețele, urmate de pășuni, 26℅. Sursa:”Registrul agricol al comunei” Condițiile pedoclimatice sunt propice pentru dezvoltarea pomiculturii, în special pe versanții cu expunere sudică (prun, măr). Foarte restrâns întâlnim și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de calitate inferioară (hibrizi). În ultimii 15 ani pășunile naturale (izlazurile) au cunoscut un veritabil regres. Suprafața a fost invadată de arbuști (cătină albă, mur
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. SOMON MARINAT Filé de somon condimentat, 15-20 de porții; se face o marmeladă din 100 g ceapă albă tăiată peștișori, 100 g ceapă roșie și 100 g ceapă de apă. Se pun la fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
a lăsat el lucrurile rânduite să se petreacă. n-am înțeles cum vine vorba cu taina, n-am întrerupt-o, că și-a continuat sfatul cu noi. Vedeți? Sunt lucruri care se văd, putem pune mâna pe ele, pădurea, câmpul, prunii și merii din grădină care fac fruct e. Ele, ca și animalele, caii, porcii, oile, cine le a făcut pe acestea? —mi-a spus domnul Lăzăroiu la școală că-s aduse din pădure și-s domesticite, îmblânzite, mamă, m-am
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm și alte fructe. În special merele și perele. Le
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
recunosc) Împreună cu harponitul de Aladin, fiind În extaz și În grădina botanica a venețianului de Iași, după ce am consumat mai multe sticle de vin (divin) ne-am Împelițat și am Inceput (fără nerușinare) să umplem sticlele golite cu petale de prun. Mai mult, spre seară, Încercând să ne Întoarcem acasă, Îngerul ne-a tăiat drumul și ne-a pedepsit. Mai În glumă, mai În serios, ne-a șoptit: ,, Dimineața cu genunchii pe facere/ M-a aruncat la Începutul pădurilor/ Împărțindu-mă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de gand poetic”, prefață de care cititorii nu merită să fie lipsiți de cunoașterea cuprinsului ei: ,,...Uneori mi se Înnegrește față. De ce oare mi se Înnegrește față? Uneori În nopțile mele de abuz și cutremur visez fără sfârșit un uriaș prun În floare, iar sub ascuțișul căderii petalelor sale, doi halima Înnebunind cu o sticlă de vin În brațe. Ah, Doamne-Dumnezeule, de ce visez acest prun? Prin Îngustimea unei aripi sau prin desfrâul vreunei idei despre POEZIE și moarte Îmi apare EL-negriciosul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se Înnegrește față? Uneori În nopțile mele de abuz și cutremur visez fără sfârșit un uriaș prun În floare, iar sub ascuțișul căderii petalelor sale, doi halima Înnebunind cu o sticlă de vin În brațe. Ah, Doamne-Dumnezeule, de ce visez acest prun? Prin Îngustimea unei aripi sau prin desfrâul vreunei idei despre POEZIE și moarte Îmi apare EL-negriciosul și preadulcele meu de prieten, amândoi slugi la vreo neisprăvita de cantilena: ,,Ochii doar sunt fulgere Semnul firilor rebele Lacrima În curgere Sparge timpu-n
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei adevărate grădini edenice ascunse între munții Buzăului: aerul de la schit este nu doar sănătos, ci foarte sănătos, apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
era de furios. Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă un prun goldan și prunului i-a rămas numele "Prunul câinelui". Nu am mai avut un asemenea câine rău în anii ce au urmat. Grivei având strămoșii lupi, și-a păstrat oarecum năravul și simțul sălbăticiei. S-a pierdut fata noastră Dacă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]