1,192 matches
-
poetul avea 21 de ani, vârsta la care Labiș părăsea nu mai puțin violent această lume, poetul și-a pierdut mama ca urmare a folosirii unei seringi nesterilizate. Aceste detalii biografice, și nu numai ele, folosesc ca bază unei abordări psihanalitice a operei cezarivănesciene, îndeosebi când se dezbate, magistral, tema morții. Cezar Ivănescu a manifestat toată viața un spirit haiducesc împotriva răului. În testamentul său ultim, înregistrat pe bandă magnetică de către fiica sa adoptivă, Clara Aruștei, a intuit că teroarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mult inconștientul bacovian și căutând să afle un personaj complicat, subteran, cu trăsături nu departe de a fi patologice. Se afirmă că ar fi existând chiar "elemente demne de interes pentru psihanaliză". Asemenea elemente sunt adunate sub umbrela unui complex psihanalitic, ceea ce demonstrează, pe bună dreptate, că Bacovia se prezintă, azi, drept un caz care continuă să pună probleme dificil de rezolvat. Pe de altă parte, sunt convins că nu se poate merge foarte departe în această direcție, deoarece nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
două domenii nu este defel convingătoare. Aduc, spre exemplificare, chiar discuția despre narcisism, în care sunt invocate tratatele unor somități în materie. Dar nu-i putem așeza laolaltă pe Freud, Lacan, Bleuer, Kretschmer și pe alții, deoarece aparțin unor scoli psihanalitice complet diferite, chiar adversare. Lipsa nuanțărilor nuanțări prezente, de altfel, în alte pagini din studiu se datorează amatorismului, periculos ca orice amatorism, care judecă lucrurile prin prisma aproximațiilor. Premisa de la care pleacă autorul este corectă: "hermeneutul are obligația profesională de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și pacient diferența este foarte mare". Din păcate, în paginile care îmbracă atare afirmații, chiar exegetul uită judiciosul punct de plecare. Dintre rezervele fundamentale pe care le am față de procedeul folosit de Theodor Codreanu o invoc pe următoarea: un complex psihanalitic nu poate fi stabilit în mod riguros decât de un psihanalist, care îl particularizează în funcție de numeroși factori. De aceea, dacă psihanalistul ratează adecvarea transferului, pacientul se va ridica, de îndată, de pe canapeaua din cabinet și, obligatoriu, îl va strangula pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unele dubii, în ceea ce privește posibilitatea de a-l situa cu oarecare exactitate între cele peste trei sute de complexe, câte numără, azi, psihanaliza. Admit că, pentru necesitățile demonstrației, poate fi acceptată o oarecare ambiguitate. Dar nu poate fi admisă confuzia dintre complexul psihanalitic și complexul cultural. Un citat mi se pare elocvent: "Din clipa când Freud, să zicem, a conceptualizat "complexul Oedip" pornind de la imaginarul oferit de tragedia lui Sofocle, acesta s-a transformat în "complex cultural" care are deja o istorie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la imaginarul oferit de tragedia lui Sofocle, acesta s-a transformat în "complex cultural" care are deja o istorie de aproape un secol. Complexele, așadar, se pot "învăța", pot fi cultivate programatic". Din studiu, nu reiese cu limpezime care școală psihanalitică este preferată de Theodor Codreanu, dar reiese limpede, din citatul anterior, că exegetul recurge la o altă aproximație, întrucât complexele psihanalitice nu pot fi nici "programate" și nici "învățate", oricâte sensuri figurate le-am atribui. Psihanaliza adevărată se întemeiază tocmai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un secol. Complexele, așadar, se pot "învăța", pot fi cultivate programatic". Din studiu, nu reiese cu limpezime care școală psihanalitică este preferată de Theodor Codreanu, dar reiese limpede, din citatul anterior, că exegetul recurge la o altă aproximație, întrucât complexele psihanalitice nu pot fi nici "programate" și nici "învățate", oricâte sensuri figurate le-am atribui. Psihanaliza adevărată se întemeiază tocmai pe premisa imposibilității "cultivării programatice" a complexelor. Cel care recurge la "cultivare" intră, nesmintit, în categoria simulanților, pe care psihanalistul îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin intermediul acestui volum critic arta ca reflectare a vieții autorului, cuvintele ca timbre spirituale. În cea de-a treia secțiune, care da și titlul cărții în discuție, universul cultural deschis de filosofia unui Kant, a lui Blaga, sau de perspectivele psihanalitice ale lui Freud și Jung devine temelia teoretică a unui gen complex de exposé, ce păcătuiește, inevitabil, printr-un stil prețios, încărcat și destul de atins de echivoc... Și tocmai acest aspect justifică ecuația specială a comunicării, în care emițătorul (aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vine de acolo că, peste durerile înăbușite de veacuri, el a reușit să pună mantia de sărbătoare a Duminicii Mari". Expeditiv în prima parte a periplului critic, eseul devine dens în cea de-a doua parte, unde grila bacoviană, esențialmente psihanalitică, asociată celei bachelardiene a elementelor materiale, permite descifrări hermeneutice (ținându-se cont și de simbolistica biblică) memorabile: "Peste toate, dimineața e ora lacrimii cerești roua. Astfel, între elementele imaginarului poetic vierean, apa dobândește cea mai înaltă demnitate ontologică. Vieru este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
succesiunii rapide a afirmațiilor răspicate, chiar apodictice, și a ipotezelor cutezătoare. Theodor Codreanu face figura unui spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor ori cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filosofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice. Această familiaritate atitudinală se poate explica în mai multe feluri. Siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică sunt date neîndoielnic de asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 159). Am reprodus un amplu citat edificator. Criticul pune în relație analogică (așa cum se vede de-a lungul întregii cărți) pe Bacovia și Vieru. Cel dintâi, copleșit de dragostea maternă, alungă părinții din imaginarul poetic (mama va fi recuperată psihanalitic sub forma elementului acvatic, deși, paradoxal, sensul exact al recuperării ține de teroarea acvatică și mai puțin de elementul matern freudian, nostalgic-protector); cel de-al doilea, copleșit de greutăți și privațiuni la vârsta de aur, realizează o spectaculoasă compensație, impregnându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Valentin Silvestru, care conta mai cu seamă în acoladele retorice pe efectul de surpriză și perplexitate. Am simplificat lucrurile pentru a indica laconic în ce constă tehnica montajului critic: o sugestie comparatistă privind doi poeți, urmată de apropieri și disocieri psihanalitice, încheiată cu o plonjare subită în imaginarul romanesc. Procedeul argumentelor cumulative, culese din varii domenii pentru a articula o idee centrală, atinge virtuozitatea în Complexul Bacovia. Theodor Codreanu practică obstinant o critică a adâncimilor. Are în vedere, de altfel, programatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unic și irepetabil. Sondarea adâncurilor operei se realizează cu instrumentele unei poetici a arhetipurilor (arheității), a rădăcinilor ontologice, valorificând cu dibăcie, cum am văzut, sugestiile psihanalizei, mitologiei, simbolisticii poetice, semanticii, stilisticii, filosofiei, sociologiei, religiei. Datul biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
târziu. Un confrate realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu vicios! tandemul bericică nu, dar ezită, privirea lumii în care adevăr sînt munții, așteptarea lor ca dealuri, coline care se prelungesc, se prelungesc spre ei, adorator, ațîțător, un falus te face totdeauna să visezi, așa de banal ne rezolvă psihanalitic un număr din "Le Nouvel Observateur"! ăștia se pretează mai des la porcărioare, iar moldovenii au mers, au mers pînă cînd au pierdut din vedere Ceahlăul, în nordul Mării Negre, îl au cu ei, fiecare bărbat! Podu Iloaiei să fie? inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p. 111); Ion Creangă l-a anticipat pe Freud prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pp., Lire 27. 000) va stârni discuții prin originalitatea cu care a fost conceput. Dracula al lui Mincu se povestea pe sine din adâncurile unei celule săpate sub apa Dunării, ilustrând cruzimile vieții lui printr-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică. Ovidiu al său, în mod asemănător, îi încredințează unei misterioase iubite, pe jumătate infirmieră și pe jumătate magiciană, adevărul pe care toți ar fi voit să-l cunoască în privința adevăratelor motive ale fugii sale din Roma. S-a presupus întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vampirului, a cărui biografie re-vizionată a dat-o el însuși la tipar (Jurnalul lui Dracula, tot la Bompiani), acum câțiva ani. Prin jurnalul ex-prințului beznelor, Mincu a dislocat critica, atrăgând figura istorică a acestuia într-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică; prin acest nou pro-memoria în formă epistolară (cu inevitabilă fragmentare însă, impusă de opțiunea narativă), el reușește mult mai mult. Îl denaturează pe poetul sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din altă cultură decît cea occidentală. Mai mult, reprezentanții școlii "Cultură și personalitate" au dovedit cum în majoritatea testelor psihologice conținuturile specific culturale sînt în general absente, ca și cum persoana investigată ar trăi într-un spațiu vidat cultural. Or, pe filieră psihanalitică, exponenții acestei școli au descris cum cultura induce un mod aparte de a acționa, pentru a susține acea cultură, prin care un anumit sistem social creează personalitatea de care are nevoie (Spiro, 1961). De altfel, psihanaliza era privită ca o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din New York (New York School of Fine and Applied Art), considerat părintele designului modern, publica lucrarea The Psychology of Dress (1920). În acest context, îmi propun să prezint contribuțiile antropologilor Alfred Luis Kroeber, Edward Sapir și Ruth F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vor fi publicate de John C. Flügel în studiul On the mental attitude to present day clothes: report on a questionnaire (1929) (apud M. Carter, 2003a, 101). În acest sens, John C. Flügel poate fi considerat nu numai inițiatorul perspectivei psihanalitice a vestimentației, dar și primul autor care elaborează o tehnică de cercetare destinată măsurării mobilurilor psihologice care îi determină indivizi să adopte un anume stil de îmbrăcăminte. Influența scrierilor lui John C. Flügel asupra temei în discuție poate fi observată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sunt curios ce ne va arăta viitorul. * Să observăm câtă energie investim în dezvoltarea unor teorii care au drept scop alimentarea mentalităților ce vin să structureze propriul mod mental de-a fi (pe care tindem să-l identificăm ca eu). * Psihanalitic, suntem fantasmele ce ne alimentează continuu subconștientul. Eul este în acest caz Străinul, care e mai curând la dispoziția unui anumit strat al limbajului social decât la îndemâna noastră. * Situarea în orizontul oricărei mari teorii ne forțează să asumăm puncte de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Aceste intervenții au fost realizate într-o perioadă lungă (începând din iulie 1948) la Metal Glacier Company. Prezentarea uneia dintre ele, realizată de Jaques într-un atelier al uzinei, ne va permite să ilustrăm modul în care utilizează el teoria psihanalitică pentru a explica fenomenele organizaționale. În acest atelier, nu exista o rată uniformă de remunerare. Muncitorii erau plătiți pe piesă (salariu de bază mărit cu o primă de randament). Ei nu erau mulțumiți de acest sistem de remunerare, care-i
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
serviciul exclusiv al conducerii. El a elaborat reguli de intervenție (regula de restituire, necesitatea de a formaliza relația printr-un contract...) care permit structurarea relației. Ele au fost preluate și de alte școli, care nu se poziționează într-o abordare psihanalitică. Totuși putem regreta că explicarea dificultăților se face exclusiv prin referire la procese inconștiente. Sunt neglijate conflictele structurale ale societății în care este inserată întreprinderea care face obiectul intervenției. 2.4. Intervenția sociopedagogică în întreprinderi Această orientare va fi prezentată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
justifică deplin orice demers exegetic. Nu din alte rațiuni ci tocmai din sentimentul prețuirii lucide făță de o personalitate marcantă a generației amintite sa născut cartea de față. Efortul nostru hermeneutic nu este nici arhetipal, nici tematist, nici structuralist, nici psihanalitic, nici abisal. S-a edificat aproape impresionistic, din iubire pentru un senior al spiritului, întemeindu-se până la urmă pe o feerie a frumoaselor citate... 5 COORDONATE PRELIMINARE În monografia consacrată lui Titu Maiorescu (la origine teză de doctorată, Nicolae Manolescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]