1,093 matches
-
faptul că trăsăturile de personalitate constituie tulburări de personalitate în cazul în care ele sunt rigide, inadaptabile și responsabile fie de o alterare semnificativă a funcționării sociale sau profesionale, fie de o suferință subiectivă. Modelele de personalități anormale în sfera psihopatologiei pot fi reprezentate comparativ, în raport cu modelul normal al personalității, așa cum se poate vedea din schema de la pagina 424. ***Schemă, pag.424*** În schema de mai sus se poate vedea comparativ modelul normal al personalității (N) și modelul patologic al personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroză prin absența simptomelor și prin prezența izolată a unor „mecanisme de apărare ale caracterului” care constituie pentru subiect o carapace
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afective, deliruri cronice sistematizate, epilepsie cu tulburări psihice etc.). Stările defectuale post-procesuale pot avea diferite aspecte psihopatologice în funcție de procesul psihotic care a acționat asupra sistemului personalității: defecte post-schizofrenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc. 37. MODELE PSIHO-BIOGRAFICE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Viața unei persoane nu are un caracter continuu și liniar. Ea este o suită de etape bine delimitate unele în raport cu altele și care se desfășoară într-o succesiune cronologică precisă între momentul nașterii și momentul morții persoanei. Trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În felul acesta se constituie, în paralel cu biografia reală un mit biografic sau un roman biografic individual. Filozofia existenței și a persoanei a adus importante contribuții la analiza psiho-biografică a persoanei umane, cu aplicații multiple în psihologie, psihanaliză și psihopatologie (S. Freud, Ch. Buhler, O. Rank, L. Binswanger, R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski). Cunoașterea dinamicii vieții individuale, precum și aspectele sale tipologice, normale și patologice, constituie o viziune sintetică asupra persoanei umane, atât în sfera psihologiei, cât și în cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie, au scos în evidență importanța studiilor biografice ale cazurilor clinice și importanța lor deosebită în înțelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello). Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie, pentru înțelegerea semnificației alteralității existenței umane în condițiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice normale Nu există viață lipsită de semnificație, de importanță și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modelelor de existență oferite de antropologia fenomenologică a lui L. Binswanger. Preferăm această clasificare, întrucât, aparținând unui psihiatru și psihopatolog de marcă, dublat de un filozof subtil, suntem introduși în studiul modelelor de existență pato-biografică, ca obiect de studiu al psihopatologiei. L. Binswanger distinge patru mari tipuri de existență umană, pe care le consideră „modele de viață”. Ele sa pot grupa în raport cu relația dintre persoane sau dintre o persoană și lume. Aceste modele sunt următoarele: Modul de a fi în iubire
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau de lungă durată, poate fi reparată și uitată sau poate produce efecte grave, ireparabile care vor duce la schimbări profunde ale sensului și desfășurării cursului vieții. Asemenea situații sunt reprezentate de boala psihică. Boala psihică trebuie considerată, în sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul vieții individului, întrucât operează modificări în structura psihică a personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința clinică nu este decât o parte, și anume latura medicală a acesteia. Viziunea antropologică în psihopatologie deschide perspectiva unei înțelegeri sintetice, globale, dar și aprofundate a bolii psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice morbide care își au sediul în interiorul ființei umane. Transformarea personalității ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea drept consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiunile acestuia, modul de a gândi și de a simți, de a comunica etc., sunt secundare acestora și ele vor marca profund, în diferite forme, viața individului respectiv. Dacă psihiatria, ca specialitate medicală, are ca obiect persoana bolnavului psihic, interesul psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologică a personalității, asupra modului de viață al acesteia, căutând să înțeleagă semnificația noii existențe alienate a bolnavului psihic. Vom încerca, în continuare, să facem o analiză sintetică a modelelor de existență în psihopatologie, luând ca referință, formele principale ale tulburărilor psihice. Natural că interpretarea și clasificarea modelelor de existență psihopatologică trebuie să plece de la criteriile de alteralitate oferite de manifestările psihiatrice. Fiecărei boli psihice îi este caracteristică o anumită modalitate de existență. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desprindă. Inconstanța este trăsătura lor constantă. Aceasta explică și imprevizibilul destinului acestora, demonstrând că între incertitudinea identității și cea a destinului acestor persoane este o corespondență. 10) Existența tragică Este o modalitate de viață specifică care trebuie însă delimitată din cadrul psihopatologiei, de semnificația pe care o are în sfera filozofiei, a moralei și a culturii. Diferența dintre a vedea „tragicul” în aceste domenii, are numai o semnificație metodică, de atitudine și de înțelegere a semnificației sale. Factorii care determină acest model
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Diferența dintre a vedea „tragicul” în aceste domenii, are numai o semnificație metodică, de atitudine și de înțelegere a semnificației sale. Factorii care determină acest model psiho-biografic sunt însă aceiași. Ne vom ocupa în continuare de semnificația existenței tragice în psihopatologie. S-a vorbit înainte de „drama nebuniei”, de „condiția tragică a bolnavului psihic”, de „aspectele patice ale vieții”, toate convergând către alterarea stării de normalitate psihică. Din punctul de vedere al acestei stări, trebuie să precizăm faptul că situația tragică a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
susținere morală a bolnavului, în actul de restaurare terapeutică. Or, acest dublu aspect nu poate fi realizat decât dacă se cunoaște boala și personalitatea bolnavului. Aceste două aspecte nu pot fi separate. Datele mai sus expuse, privind „modelele pato-biografice” în psihopatologie dovedesc importanța cunoașterii, dincolo de aspectul clinico-medical al bolii, dimensiunea ontologică a acesteia, respectiv pato-biografica bolnavului. Acest punct de vedere actualizează atitudinea clasică a medicului care este îndemnat să vadă bolnavii nu bolile. Fiecare bolnav „face boala” în felul său propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât cel oferit de „tablourile clinice” ale bolilor. Tabloul sau forma clinică are un caracter structural, descriptiv-constatativ, pe când imaginea biografică a bolii ne oferă dimensiunea dinamică a acesteia. În sensul acesta cred că trebuie înțeleasă valoarea cunoașterii modelelor psihobiografice în psihopatologie. 38. MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ALE PROCESELOR PSIHOPATOLOGICE Cadrul general al problemei Prin natura lor, tulburările psihice au modalități particulare de a se prezenta atât în ceea ce privește organizarea procesului psihopatologic, cât și în ceea ce privește dinamica clinico-psihiatrică a acestora. Prin organizare înțelegem modalitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actelor și conduitelor colective, a condus în mod firesc la delimitarea grupului de tulburări psihice colective, a Psihozelor colective și, în final, la constituirea, așa cum spuneam mai sus, a psihiatriei sociale și a igienei mintale. Tulburările psihice colective intrate în psihopatologie și psihiatrie prin intermediul modelului de gândire psiho-socială sunt diferit înțelese și tratate în raport cu boala psihică individuală. Prin tulburări psihice colective înțelegem acele manifestări anormale, care apar în situații de criză socială, stări anomice, de pierdere a reperelor valorice și a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și dinamica psihosocială, ele vor avea soluții de ordin social (cultural, moral-religios, politic și economic), dar și de ordinul igienei mintale (medico-social, medico-psihiatric, medico-pedagogic etc). Cele mai sus prezentate, scot în evidență în mod convingător faptul că modelele patologice în psihopatologie precum și în psihiatrie, au o largă paletă de reprezentări, motiv care ne obligă în plus de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca deschidere, tulburarea psihică, dincolo de modelul de gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale, cu consecințe adânci asupra naturii umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umane și sunt întâlnite de-a lungul istoriei umanității sub forme diferite, dar având aceeași semnificație, așa cum vom arăta mai departe. 42. PSIHOZELE COLECTIVE IV (Clasificare, forme, descriere) Criterii de referință Obiectul analizei în psihopatologia generală este persoana umană. În psihopatologia colectivă, obiectul este reprezentat de colectivitățile social-umane. Din acest motiv, pentru înțelegerea și delimitarea tipurilor de manifestări psihopatologice colective, este necesară stabilirea unor criterii metodologice la care să ne raportăm. Elementul de referință care constituie totodată „obiectul” psihozelor colective este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Un rol important în epocă l-au avut experiențele lui A. Mesmer referitoare la magnetismul animal și observațiile clinice ale lui J. Charcot asupra hipnozei și isteriei. Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii, deosebit de interesante, au însă un caracter descriptiv-expozitiv, fără a încerca să explice mecanismele acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune nouă, specifică și de o mare complexitate și specificitate a psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei grupelor social-umane: psihozele colective. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrărilor și complexelor istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istorice ale maselor, ele constituie „materialul” din care vor fi elaborate manifestări psihopatologice colective. Considerate din acest punct de vedere, psihozele colective reprezintă un capitol special al psihopatologiei care trebuie raportat la dimensiunea socială și antropologică a acestei discipline. Dacă psihopatologia generală, având ca obiect persoana umană, studiază fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia socială, are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colective ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestări sunt indicatori prețioși ai stării de sănătate mintală a maselor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]