3,405 matches
-
interpretări simpliste a acesteia. În fond, personalitatea (persistăm în ideea de a circumscrie problema stilului dinamicii personalității educatorului) nu este o entitate imuabilă, ci una evolutiv-progresivă sau regresivă. Consecințe: - în compoziția stilului intră componente personalitare, dar neoperaționale, neexecutive, în afară de câteva psihosociale și manageriale, formate în contact cu situațiile externe; - stilul este o veritabilă variabilă organizațională, cu mare influență în planul relațional, interacțional-pedagogic; - pentru o schimbare a stilului nu este nevoie de o schimbare a trăsăturilor de personalitate, ci de o reconstrucție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
apariția problemei și identificarea ei de către o altă persoană, ci trebuie să dirijeze identificarea având ca linii de perspectivă obiectivele și ponderea cu careintervin în atingerea problemelor. Mijloacele de identificare a problemei sunt: - controlul curent al activităților din clasă; - sondajele psihosociale permanente; - sesizarea problemelor de către alți factori exteriori, alte cadre didactice, părinți etc. Controlul sistematic și planificat al activităților din clasă este un factor determinant al cunoașterii realităților educaționale și interpersonale. 2. Obținerea informațiilor: face referire la cunoașterea cauzelor care au
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
emoțional, ce disting o clasă de elevi de o alta, exprimându-se în interacțiunile reciproce ale membrilor clasei respective. Având în vedere coloratura sa afectivă, arată Geulen (1994), climatul poate fi măsurat cu foarte mare dificultate. Din punct de vedere psihosocial, acesta este un produs rezultat la intersecția dimensiunii formale și informale a clasei de elevi. Valoarea climatului poate fi pozitivă sau negativă, mobilizând, angajând sau, din contra, demotivând și frânând dezvoltarea colectivului respectiv. Unele dimensiuni de ordin organizațional ale analizei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
moderne, PUF, Paris, 1969. Miclea, M., Psihologie cognitivă, Casa de Editura „Gloria”, Cluj-Napoca, 1994. Mitang, G., Rinner, S., Total Quality Management, Treppler Press, Londra, 1995. Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București, 1988. Monteil, Jean Marc, Educație și formare - perspective psihosociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Marin, Evaluarea școlară - metode, tehnici, instrumente, București, Meteor Press, 2005. Martory, I.B., L’entreprise face à l’investissement en formation du personnel, PUF, Paris, 1992. Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București, 1988. Monteil, Jean Marc, Educație și formare - perspective psihosociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Galle, Behavioral Management, Syx Press, Londra, 1988. Linhart, J., Psihologia învățării, SPN, Praga, 1977. Mitang, G., Rinner, S., Total Quality Management, Treppler Press, Londra, 1995. Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București, 1988. Monteil, Jean Marc, Educație și formare - perspective psihosociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neacșu, Ioan, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. Neacșu, Ioan, Motivație și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și prevenirea greșelilor educaționale; • cultivarea intereselor și a preocupărilor școlare prin recunoașterea și aprecierea reușitelor; • integrarea într-un sistem de terapie de grup. Caracteristicile terapiei de grup sunt: • circulația și plasamentul informației, sugestii, opțiuni, consiliere în legatură directă cu problemele psihosociale sau didactice; • inocularea speranței care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă; • universalitatea presupune conștientizarea faptului că nici o problemă nu este unică și personală; • altruismul; • reluarea și corectarea unor obișnuințe comportamentale; • dezvoltarea tehnicilor de socializare: învățarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
criză, Editura Economică, București, 1997. Mialaret, G., Éducation nouvelle et monde moderne, PUF, Paris, 1969. Miroiu, Adrian (coord.), Pasti, Vladimir, Codiță, Cornel, Ivan, Gabriel, Miroiu, Mihaela, Învățământul românesc azi, Editura Polirom, Iași, 1998. Monteil, Jean Marc, Educație și formare - perspective psihosociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
teoretic al prezentei lucrări descrie punctele de mai jos: 1. Caracterizare generaltc "1. Caracterizare general\" Domeniu de cercetare în științele educației care studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi, cât și structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relațională, operațională și creativă), în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situațiile educaționale concrete, prin exercițiul microdeciziilor educaționale. Rolurile manageriale ale cadrului didactic: - planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determinând sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Vladimir, Codiță, Cornel, Ivan, Gabriel, Miroiu, Mihaela, Îvățământul românesc azi, Editura Polirom, Iași, 1998. Mitang, G., Rinner, S., Total Quality Management, Treppler Press, Londra, 1995. Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogică, Editura Academiei, București, 1988. Monteil, Jean Marc, Educație și formare - perspective psihosociale, Editura Polirom, Iași, 1997. Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997. Nash, Roy, Classrooms observed, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1983. Neculau, Adrian, Educația adulților - experiențe românești, Editura Polirom, Iași, 2004. Negreț, Dobridor Ioan, Didactica
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
didactic responsabil de educația diferitelor categorii de copii. Astfel, Mitrofan (1988) realizează schița unei profesiograme a cadrului didactic, În care diferitele caracteristici și aptitudini necesare unui educator sunt organizate pe următoarele dimensiuni: - pregătirea de specialitate; - pregătirea generală; - pregătirea psihopedagogică; - pregătirea psihosocială etc. Personalitatea pedagogică, În cadrul instructiv-educativ, este definită prin intermediul trăsăturilor de personalitate care dau stabilitate profilului psihologic profesional, și mai puțin prin intermediul stărilor. În cazul În care există dificultăți În manifestarea unor trăsături de personalitate menite să optimizeze activitatea la clasă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
creșterea nivelului de implicare activă În planul vieții individuale și sociale; - evaluarea trebuie axată pe potențialul real de dezvoltare a copilului; - evaluarea necesită o abordare complexă și completă a elementelor relevante (sănătate, nivel de instrucție și educație, grad de adaptare psihosocială, situație economică etc.), precum și a interacțiunii acestora; - evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii, metodologii, pentru toți copiii; - evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional, altfel spus să determine nivelul actual de dezvoltare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
comunicare cu elevii al căror scop este dezvoltarea la aceștia a abilităților sociale necesare integrării optime În colectiv. Alături de aceste competențe, se adaugă cele necesare și specifice tuturor cadrelor didactice: competențele științifice, competențele psihopedagogice și metodice și competențele manageriale și psihosociale. În condițiile Îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios și un efort competitiv; În rezolvarea sarcinilor complexe, a problemelor, obținerea soluției corecte e facilitată de emiterea unor ipoteze multiple și variate. Interacțiunea stimulează efortul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
limbaj verbal care i se adresează lui. Dacă la copilul cu auz normal învățarea vorbirii se face în mod spontan, la deficientul de auz este necesară o selecție a cuvintelor și a propozițiilor pe care le va exersa pe parcursul dezvoltării psihosociale. Limbajul la deficientul de auz se va însuși în mod organizat cu sprijinul familiei și cu implicarea directă a specialistului defectolog. Comunicarea gestuală În cele mai multe cazuri, comunicarea orală, pentru a oferi mai multă înțelegere unui conținut, este însoțită de comunicarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de civilizație. Igiena mintală trebuie să constituie unul dintre sectoarele oricărei societăți moderne civilizate, deoarece are rolul de a promova factorii de sanogeneză, de a oferi recomandări pentru ameliorarea vieții, de a planifica activitatea și de a stabili o normă psihosocială adecvată conduitelor umane. Astfel, începând cu anul universitar 1993-1994, în cadrul secției de Psihopedagogie Specială a Facultății de Sociologie-Psihologie-Pedagogie a Universității din București, a fost introdus pentru prima dată la noi în țară, la inițiativa prof. dr. E. Verza, cursul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
o utilizează frecvent, mai ales când e vorba de inițierea contactelor cu persoane până atunci necunoscute. Față de cele științifice, strategiile cogniției sociale (cotidiene) sunt spontane, neelaborate, incomplete, dar ele au multe puncte comune cu primele. În câmpul lor de competență psihosocială, în nișele lor din vastul sistem ecologic social, indivizii obișnuiți se comportă- conform unei expresii deja consacrate în psihologia socială și sociologie - ca niște „mici oameni de știință”. Cunoașterea comună în perimetrul socioumanului nu trebuie, așadar, subapreciată. Ea este suportul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de audiență, responsabilii mass-media, elitele, în general, se interesează de nevoile, gusturile, frământările, reprezentările caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai exact. În literatura de specialitate, preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există așadar o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valoare obținută pe un eșantion probabilistic și cea din populație. O eroare neîntâmplătoare va apărea, aproape sigur, atunci când unui salariat i se adresează întrebarea: „Câți bani ați câștigat, în ultima lună, în afara salariului înscris în statul de plată?”. Anumiți factori psihosociali acționează în așa fel încât oamenii vor încerca să răspundă subevaluând cuantumul acelor venituri. În sens invers se petrec lucrurile dacă-i întrebăm cât de des citesc ziare sau cărți, rezultând deci tot erori neîntâmplătoare, prin supraevaluarea frecvenței comportamentului în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această partitură? Rezultatele anchetelor și sondajelor de opinie au apoi rolul dea informa publicul larg asupra stării de spirit și a tendințelor ce animă conștiința colectivă, ele vizând nu numai alegerile sau domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, domenii frecvent întâlnite în sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții, forța de muncă și șomajul, modele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cei care susțin că important este ca ei să știe cât mai multe lucruri despre chestiunea asupra căreia se pronunță și, de asemenea, că ar fi interesant și util de aflat ce opinie ar exprima ei dacă ar cunoaște consecințele psihosociale ale opiniilor pe care le oferă (Yankelovich, 1996, apud Datculescu, 2006). Referitor la a treia teză, să observăm că multe alte informații, în special cele vehiculate în mass-media, simplifică realitatea și că, de fapt, este irațional și chiar imposibil să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Market Wages and Labor Supply”, Econometrica, 42, pp. 679-694. Heckman, J. James (1979), „Sample Selection as a Specification Bias”, Econometrica, 45, pp. 153-161. Hennessy, B. (1985), Public Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
exogeni și agenți endogeni. La rândul lor, agenții exogeni pot să fie fizici (de exemplu, mecanici, termici, electrici, prin energie radiantă etc.), chimici (de exemplu, acizi, baze, săruri), biologici (de exemplu, microbi, virusuri, paraziți, ciuperci, diferite macromolecule organice etc.) și psihosociali (de exemplu, stresori, stil de viață nesănătos). Agenții endogeni (de exemplu, factori genetici) pot fi considerați primari, producând diverse tipuri de anomalii ereditare; în ultimă instanță, ei sunt însă agenți exogeni care au acționat fie asupra aparatului genetic al strămoșilor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu tulburări depresive sau anxioase). Atunci când tabloul clinic este prezent, și ei sunt prezenți; atunci când ei nu sunt prezenți, nici tabloul clinic nu este prezent. Până acum, în psihopatologie au fost identificați clar puțini factori determinanți, mai ales de natură psihosocială (vezi însă tabelul 2.4.). Factorii favorizanți joacă în psihopatologie rolul pe care catalizatorii îl joacă în reacțiile chimice. O serie de reacții chimice se pot desfășura cu și fără catalizatori, dar prezența acestora eficientizează întregul proces. Similar, factorii favorizanți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sexual și diferențele psihologice dintre sexe au făcut obiectul unei riguroase abordări evoluționiste. Ca urmare a cercetărilor efectuate, s-a impus idea că comportamentul sexual și diferențele psihologice dintre sexe sunt mai bine explicate de psihologia evoluționistă decât de modelul psihosocial standard. Ideea fundamentală (vezi Sefcek et al., sub tipar) este că comportamentul sexual (de exemplu, patternurile sale: monogamie, poligamie, poliandrie, poliginie etc.; preferințele pentru: abilități parentale, fertilitate etc.; strategiile de împerechere: pe termen scurt, lung sau mixt), ca rezultat al
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
3. Principiile consilierii genetice Principiile care ghidează consilierea genetică sunt următoarele: (vezi Baker et al., 1998): utilizarea voluntară a serviciilor de consiliere genetică; accesul egal la serviciile de consiliere genetică; educarea clientului; transparența completă față de client; consilierea non-directivă; considerarea aspectelor psihosociale; asigurarea confidențialității. 7.4. Rolul și funcțiile consilierului genetic Consilierul genetic îndeplinește mai multe funcții: 1) diagnostic și evaluare clinică - vizează identificarea factorilor implicați în sănătate și boală; 2) intervenție/asistență de specialitate - vizează controlul, la diverse niveluri de expertiză
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]