1,484,817 matches
-
vor fi difuzate, publicate și editate inclusiv pe suport electronic - este profitabilă de ambele părți și de cel mai mare folos cititorilor. Richard Wagner, născut în România, emigrat în 1987 în Germania după ce autoritățile comuniste i-au interzis să mai publice, trăiește la Berlin. Autorul a peste 30 de volume (eseuri, romane, poezii, proză scurtă) este posesorul unui masiv "bagaj" literar, al cîtorva prestigioase premii și al unui voluminos dosar de publicistică. Simpla enumerare a unor titluri de carte indică traseele
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
funcționează "această lume americană". Popasurile mele în America au fost importante, ele m-au făcut să înțeleg diferența dintre Europa și Statele Unite, dar și legăturile dintre ele, faptul că nu pot exista una fără cealaltă, lucruri care aici, în spațiul public intelectual din Occident, sunt trecute cu vederea. R.B.: Ce ați adus cu dumneavoastră "în bagaj" din România? R.W.: Dispun de anumite premize de natură mentală datorită experiențelor și cunoștințelor acumulate în România și în Banat. Mult din ceea ce am
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
de conținut. Dacă nursa se va dovedi o dușmancă mascată a regimului, se vor lua măsuri, dacă mamei bebelușului îi trece prin cap să rămână în străinătate, nu i se va mai acorda viza ș.a. Complotiștii din maternitate, din parcurile publice vor fi demascați - și numai Dumnezeu știe ce greu e să mai pupi un complot, o conspirație. Nu întâmplător va îndrepta către suspect degețelul bebelușul informator. Având în vedere că la vârsta la care se află, bebelușul nu știe, pentru
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
Afane Teodoreanu, Mircea Tohătan și Vasile Varga. Cîțiva dintre acești artiști, Horia Bernea, Florin Mitroi, Vasile Varga, au dispărut între timp, devenind, ei înșiși, istorie, iar Paul Gherasim, ideologul din umbră și pictorul extrem de precaut, a pășit decis în spațiul public și a deschis, în ultima vreme, vreo trei expoziții. Prezența constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuși, moderatorul și, în același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie. Pentru o
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
tip de trăire artistică și de opțiune estetico-doctrinară. În consecință, Mihai Sârbulescu se oprește la mai multe categorii de personalități; fie perfect definite prin ele însele, cu o operă proprie solid articulată și așezată, în datele ei mari, în conștiința publică - și aici ar intra Horia Bernea, Horia Paștina, Sorin Dumitrescu și Ion Grigorescu-, fie prezențe discrete, cu apariții în public foarte rare, dar cu o operă puternică și inconfundabilă, respectată chiar în absența unei cunoașteri extinse, cum ar fi Mihai
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
presupusă, ele participînd la expoziții cu multă parcimonie și doar în doze homeopatice, cazul lui Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga. Mircea Tohătan și Mihai Sârbulescu, cei mai tineri din grup, au o operă deja constituită și o prezență publică normală, adică nici una prea agresivă, dar nici una fără semnal și fără consecințe. Într-o situație specială este Paul Gherasim, ideologul tăcut și mentorul din umbră al întregii grupări. Dacă Afane Teodoreanu,Gheorghe Berindei și Vasile Varga au mai expus, totuși
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
operele lui Goma? Să le fi scris autorul Calidorului în altă limbă? Ni s-a părut nou că e ceva cu limba lui Goma, dar sună totuși din cînd în cînd românește... Eliade, o parte a literaturii române Cătălin Avramescu publică în revista 22 din 25-31 iulie o amplă recenzie asupra recentei ediții de la Humanitas a Jurnalului portughez al lui Mircea Eliade, plină de observații la întocmirea ediției și la jurnalul însuși ca operă literară. Cu o parte din ele, sîntem
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
au avut în primul rând semnificația unor începuturi de acțiune, a unui ,Holzwege" construit în- tr-o pădure deasă, virgină. Așa se face că prin mâna lui au trecut partituri ale avangardei postbelice care astfel au putut intra în zona utilității publice; că muzica nouă românească s-a văzut adnotată în paginile unor prestigioase reviste de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat zborul în instantțe intens populate de spirite curioase, mânate de un pronunțat simț critic. Iar odată
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
Gheorghe Ceaușescu În ultimul număr din Idei în dialog, Alexandru Baumgarten publică sub titlul De ce suntem marginali interesante considerații și completări prilejuite de articolul meu Despre titlurile academice din România literară. Intervenția domnului Baumgarten este binevenită și necesară, deoarece modul în care se dobândesc titlurile academice, calitatea profesională și morală a cadrelor
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
revenim însă la subiectul propus. Domnul Baumgarten are perfectă dreptate atunci când consideră că, pentru realizarea unei performanțe reale în cultură, nu este suficient efortul singular, ci este nevoie "de un sistem instituțional care să garanteze standardul formării noastre". Or, autoritatea publică a făcut mult prea puțin, asta spre a mă exprima eufemistic, pentru atingerea unui standard european în domeniile umaniste. Ministerul de resort nu este numai al Educației, ci și al Cercetării. Or, n-am văzut din partea acestei instituții măsuri care
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
astăzi distrus din incurie și intrigi de proastă calitate. Nu avem nicio scuză dacă nu realizăm în cel mai scurt timp posibil o atmosferă intelectuală academică europeană în adevăratul sens al cuvântului. Iar pentru aceasta este nevoie de reformarea instituțiilor publice, de o politică în domeniu coerentă care să conducă la eliminarea imposturii și de acțiune în convergență a adevăratei elite intelectuale. Cum putem avea prestigiu ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să facă, într-un fel sau altul, jocul vechilor securiști - fie prin faptul că nu s-au implicat în reformarea vieții publice cu aplombul așteptat din partea lor, fie că, paradoxal, au fost mai stridenți decât era cazul. Lucrurile au devenit, însă, prea grave pentru a îngădui perpetuarea stării de ambiguitate. E cazul să iasă la rampă și să spună tot ce știu
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
vor veni după ei ideea de-a se lăsa ispitiți să continue joaca de-a șoarecele și pisica. P.S. Un individ ce încearcă să-și facă loc cu barda în lumea intelectuală, Adrian Gavrilescu, publică o carte, Noii precupeți. Intelectualii publici din România de după 1989, unde-mi rezervă și mie câteva secunde de atenție. O face, însă, nimerind cu propria-i marfă în tejgheaua cu zarzavaturi: dorind, cu orice preț, să mă înghesuie în turbinca lui Ivan a intelectualilor români ce
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
de după 1989, unde-mi rezervă și mie câteva secunde de atenție. O face, însă, nimerind cu propria-i marfă în tejgheaua cu zarzavaturi: dorind, cu orice preț, să mă înghesuie în turbinca lui Ivan a intelectualilor români ce transformă viața publică într-un spectacol al târguielilor și afacerilor reciproc avantajoase, dl Gavrilescu aruncă afirmații fără acoperire. La pagina 134 a cărții, pretinde că în revista pe care o conduc se "recenzează cu predilecție cărți de la Editura Humanitas" (p. 134). Am serioase
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
sfat din sfera pe care a ocupat-o cu atâta impetuozitate: dom' Gavrilescu, las-o jos, că măcăne... Și dacă tot m-a târât în lumea precupeților, îi propun, în încheiere, un târg: să-mi prezinte de urgență, în mod public, scuze pentru afirmațiile fără acoperire; în schimb, voi renunța la intenția de a-l acționa în justiție pentru acuzațiile sale grosolan-calomnioase...
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
iar această informație nu este lipsită de importanță pentru o situare mai exactă a picturii lui. Deși mai degrabă solitar, fără un instinct social sigur, cu o evidentă continuitate în muncă, dar fără obsesia prezenței cu orice preț în spațiul public, el a participat constant, încă din timpul studenției, la diverse expoziții de grup, în special la cele din zona de acțiune a Fundației Anastasia, iar prima sa expoziție personală a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 527) Așa-zisele cauze ale persecuțiilor<footnote Cauzele persecuțiilor au fost: a) politice: creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Palestina, IV, 12-13, în PSB, vol. 13, p. 402) „Au apărut dintr-o dată iarăși în toate provinciile edictele de persecuție îndreptate de Maximin împotriva noastră. Guvernatorii și comandanții marilor unități militare strângeau prin ordine circulare, prin Epistole și prin ordonanțe publice pe curatori, pe strategi șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în vremea împăratului Deciu, așa cum ne informează
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
separate ori părți diferite din măruntaie. În vreme ce astfel de lucruri durau de mult timp, iată ce întâmplare minunată a avut loc. Văzduhul era curat și senin, iar starea vremii era nespus de plăcută când dintr-odată stâlpii care susțineau clădirile publice din întreg orașul au început să verse toți niște picuri ca de lacrimi. Ba chiar și piețele și străzile principale, fără să fi căzut peste ele nici măcar o rouă, s-au udat și s-au înmuiat cu apă nu știu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
când Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine!”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 9-10, în PSB, vol. 53, p. 126-127) „Este cunoscut acel om, pe nume Severus, măcelar de meserie, slujitor într-un serviciu public. După ce a orbit n-a mai putut lucra. A chemat să dea mărturii pentru el pe cei în slujba cărora fusese mai înainte. Pe aceștia i-a chemat ca martori ai orbirii sale. El spune tare că de îndată ce s-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
PSB, vol. 5, p. 269) „Nu mai suntem vrednici să fim persecutați pentru Hristos, nici să murim pentru numele Fiului lui Dumnezeu. De aceea și diavolul, știind că păcatele sunt iertate de către martiri, nu vrea să ridice împotriva noastră persecuții publice din partea păgânilor, căci el știe că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bine de taică-său și se referea la el doar cu particula "don", de parc-ar fi vorbit de un străin, asta era din alt motiv. Don Aristóbulo era judecător și lucrase ani în șir într-un Tribunal de Ordine Publică. Și asta tare-i plăcea fascistului de el, pot să vă jur, ne-a zis odată Jaime. O trimisese în judecată chiar pe fiica cea mai mare, pentru activități subversive, și-o condamnase la închisoare fără probleme, asta doar ca să
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
bartokian al cvartetelor de coarde, poate - în secolul trecut - cel mai important tezaur al valorilor de acest fel. în mod similar, prezent pentru prima oară la București, Ansamblul "Raro", din Germania, s-a bucurat și acesta de o excelentă promoție publică. Iar publicul a răspuns pe măsură. A fost un prim moment al unui proiect amplu, aflat în desfășurare, proiect ce continuă în toamna acestui an. "Sonoro" este numele mai puțin inspirat al acestuia. Căci în spatele denominației fizice a fenomenului, valorile
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
fondul terorii abătute asupra vechii elite culturale și politice nu-și poate găsi explicația decât într-un deficit de etică. De altfel, foarte înțelegător cu Vianu, Gelu Ionescu se arată intransigent cu Mircea Eliade, pentru refuzul acestuia de a face publice motivele apropierii sale de ideologia Gărzii de Fier. Dar nici Vianu nu și-a făcut publice motivele duplicității cu regimul comunist. Circumstanțele sale atenuante relevate de Gelu Ionescu vin din deducție și analiză. Or, nu este chiar fair să-i
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]