6,888 matches
-
Timișoara îl dedică în 15 ianuarie, de la ora 18, la scena mare, lui Mihai Eminescu va fi categoric unul atipic: nu poezii, nu coruri, ci... un talk-show semnat de regizorul Sabin Popescu. Intitulată „Noi, Mihai Eminescu“, „emisiunea-spectacol“ se bizuie pe publicistica lui Eminescu, „de o actualitate infernală, aș spune. Eu am făcut selecția textelor și nu am ocolit nici una din temele majore“, declară regizorul, precizând: „dedic spectacol comunitații jurnalistice timișorene“. Moderatori vor fi jurnalistul Robert Șerban, istoricul Victor Neumann și scriitorul
Agenda2006-02-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284618_a_285947]
-
PubliMedia International a lansat în data de 11 ianuarie un nou instrument de informare, respectiv newsletter-ul «Business Magazin»“, a declarat dna Genoveva Stanițchi, manager cu relațiile publice în cadrul firmei sus-amintite. Contactul strâns cu cititorii este o caracteristică fundamentală a demersului publicistic, newsletter-ul fiind atât un instrument menit să sporească interactivitatea cu cititorii revistei, cât și o modalitate facilă și rapidă de informare a acestora. Acesta va fi transmis săptămânal, în ziua de miercuri. Abonații vor primi prin intermediul poștei electronice prezentări succinte
Agenda2006-03-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284642_a_285971]
-
pe atât de meschin editată), Traian T. Coșovei părea să-și fi anesteziat spiritul critic, altădată din cale-afară de energic. Se adăuga, pentru a confirma această impresie, și larghețea cu care, în aceeași perioadă tulbure, oferea certificate de talent (în publicistica sa) unor scriitori, la urma urmelor, lipsiți de orizont. Dacă prima lui carte de critică, Pornind de la un vers, era încă interesantă, ulterioara La formarea ideilor (2005) oferea panorama nefericită a înnobilării unor necunoscuți. Pur și simplu, Coșovei închidea ochii
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
acest mic servici; restul de amici de acasă m-au uitat de tot, nu-mi scriu și eu n-am ce să le scriu; ai observat că nici măcar o semnalare a cărții mele n-a apărut, sunt ostracizat acum din publicistică. Cred că volumul Eugen Ionescu va fi f[oarte] interesant și dacă-ți pot fi de folos cumva, cu plăcere îți stau la dispoziție. Ce face doamna? Ce a mai publicat? Trimit aici cartea lui Mircea Eliade - Les aspects du
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
aceea a parcimoniei. Un autor care în aproape treizeci și cinci de ani (câți au trecut de la debut) publică, mari și late, patru cărți (dacă o adăugăm în listă și pe aceea, din 1998, dedicată poeticii urmei) nu pare sortit unei cariere publicistice, care presupune, cum știm, o anume prodigalitate și, până la urmă, o periculoasă ușurință stilistică. Or, Mureșan era, până mai ieri, poetul prin excelență; absolut încântător în asumarea misiunii sale (căci așa vede el poezia, ca pe o misiune) și în
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
au fost nouă. Cele șapte au fost editate prima oară după mai bine de 50 de ani de la apariția în revistă în culegerea intitulată Război cu toată lumea, scoasă în 1992 la Editura Humanitas, cea dintîi și deocamdată singura ediție a publicisticii românești a lui Eugen Ionescu. întocmită și îngrijită de Mariana Vartic și Aurel Sasu, această ediție se voia "exhaustivă", cel puțin "în intenție" și se încheia cu o bibliografie a scrierilor lui Eugen Ionescu publicate în presa românească între 1927
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
lui Leon. Mai bine zis, nu aș fi fost în stare să le scriu. Creația sa - alcătuită din două cărți scurte, Nuclear War, Nuclear Peace și Against Identity, și una amplă, jurnalul de doliu Kaddish, dar și dintr-o abundentă publicistică literaro-politică - mă fascinează mai ales prin intensitatea opțiunilor și prin stilistica fabuloasă. Ne-am împrietenit din întâmplare, în împrejurări pe care le-am mai invocat: în 1991, petrecând câteva luni în redacția săptămânalului „The New Republic”, l-am cunoscut și
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
Răzvan Voncu C. Stere - Publicistica, volumul II (1905-1909), text ales și stabilit, note și comentarii, indice de nume de Victor Durnea, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” - Iași, 2012, 960 p. Victor Durnea continuă în ritm susținut ediția C. Stere, oferindu-ne un al doilea volum
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
II (1905-1909), text ales și stabilit, note și comentarii, indice de nume de Victor Durnea, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” - Iași, 2012, 960 p. Victor Durnea continuă în ritm susținut ediția C. Stere, oferindu-ne un al doilea volum de publicistică la fel de impunător ca și primul, cu toate că se oprește la anul 1909. Explicația acestei masivități este dublă: pe de-o parte, volumul operei gazetărești a lui Stere (din care editorul a recuperat deja câteva sute de pagini necunoscute, semnate cu alte
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
detaliile, câteodată infinitezimale, ale genezei și traseului unui articol, ci și, adesea, tabloul gazetăresc al momentului în care scriitorul formulează o anumită opinie. Este o tehnică editologică de anvergură, care, dacă ar fi fost aplicată, de pildă, și în cazul publicisticii eminesciene, ne-ar fi furnizat o altă perspectivă asupra epocii junimiste și asupra lui Eminescu însuși. Volumul al II-lea al Publicisticii conține articolele din anii 1905- 1909, cărora li se adaugă și câteva pagini de corespondență din aceeași perioadă
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
opinie. Este o tehnică editologică de anvergură, care, dacă ar fi fost aplicată, de pildă, și în cazul publicisticii eminesciene, ne-ar fi furnizat o altă perspectivă asupra epocii junimiste și asupra lui Eminescu însuși. Volumul al II-lea al Publicisticii conține articolele din anii 1905- 1909, cărora li se adaugă și câteva pagini de corespondență din aceeași perioadă. Este o epocă decisivă pentru C. Stere, în plan politic și literar, căci coincide cu mai multe evenimente: 1) afirmarea, în 1904-
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
datorează readucerea Basarabiei înstrăinate în atenția opiniei publice. Ediția Durnea, am spus-o cu prilejul cronicii precedente, este o eminentă ediție critică și, de aceea, criteriul ei de organizare este cel cronologic, urmând ca arhitectura internă a gândirii și acțiunii publicistice a lui C. Stere să fie refăcută în notele care însoțesc textul. Nu există, deci, un segment „basarabean”, unul de „politică internă” și unul de „ideologie culturală” în sumarul ediției, însă cele trei direcții ale activității tânărului Stere se disting
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
Vieții românești sunt dedicate tot Basarabiei natale și situației prerevoluționare de la est de Prut, după cum în anii următori va urmări atent situația internă, în contextul complicat și tensionat de dinaintea și de după Răscoala din 1907. Dacă primul volum al seriei de publicistică stătea mai degrabă sub semnul revelației - căci aducea multe inedite din perioada debutului -, cel de-al doilea ne oferă profilul unui gânditor social cu mult peste media epocii sale. C. Stere copleșește nu doar prin biografia sa, ci și prin
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
din zona soluțiilor radicale propuse în Neoiobăgia, integrând-o unei concepții mai largi a statului național român. Căci C. Stere, strălucit constituț ionalist, vedea rezolvarea problemei sociale a țărănimii în cadrul amplu al viitoarei unități naționale. Acest volum al doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism” merge mână în mână cu un refuz obstinat al modernității. Articolele din perioada 1905-1909 ne înfățișează, în răspăr cu tonul
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
internă a regimului țarist - pe care o consideră, poate singurul la noi, de nerezolvat -, spre a cere drepturi pentru românii din Basarabia și a-i îndemna pe aceștia la acțiune în favoarea unității naționale. Cu ecou pe ambele maluri ale Prutului, publicistica sa a pregătit temeinic actul de la 27 martie 1918. Asemenea ediții sunt o încântare pentru filolog și o mină de aur pentru istoricul literar.
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
consecințe. Lipsesc doar numele, contraexemplele cum s-ar zice, pentru ca teoria să se transforme în polemică frontală. Zece pagini mai încolo, după un migălos periplu prin poetica lui Paul Valéry, Negrici își reiterează și principiile aflate în răspăr cu moda publicistică a timpului, și dispoziția (ori mai degrabă indispoziția) caustică. E un „insensibil” care preferă să aibă dreptate: „amintim celor care ne vor reproșa că vorbim uneori despre lirică cu mijloacele narațiunii că, din punct de vedere logic, limbajul unui obiect
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
păcate”, deși nici unul de care să se fi făcut cu adevărat vinovat. Cam tot ce i s-a reproșat, uneori cât se poate de vehement (a se vedea „necrologul” scris de Goga!), ținea de o idee preconcepută sau de necunoașterea publicisticii lui din timpul ocupației, pe care, de la Lovinescu la E.Simion, nu pare s-o fi citit nimeni. Slavici a fost, dintre ardelenii din ultima parte a secolului XIX, cel mai bun cunoscător al situației românilor din Imperiul bicefal. Căsătorit
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
i-o vor arăta conaționalii din Țara Românească, arestându-l pe bătrânul de 70 de ani, devenit între timp un mare scriitor, pe motiv că se născuse în Ardeal, ceea ce făcea din el un trădător virtual de neam. Cât despre publicistica din „Foaia Bucureștilor”, ea a stat la baza judecății pripite și nefondate a lui Lovinescu și Iorga de imediat după război, deși nu conținea nimic infamant. E drept că Slavici credea într-o Austrie Mare, ca și Aurel Popovici, însă
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
din teama, probabil, moștenită de la trecuta ideologie la putere, de a se spune lucrurilor pe nume. Considerat de români filo-maghiar și de unguri filo-român, fără să fi fost nici una, nici alta, învinuit de colaboraționism fără să i se fi citit publicistica din „Foaia Bucureștilor”, socotit adversar al reîntregirii, deși n-a scris nimic în acest sens, bănuit de trădare de neam de către patrioții ardeleni care nu se înțelegeau nici măcar între ei, și de antisemitism de cei care nu văzuseră broșura la
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
că dumnealui are ceea ce s-ar numi un simț al ecorșeului; îți vine să lași totul baltă și să citești învățătorii revelați ai maeștrilor de azi. Textele lui Andrei Pleșu, la fel ca editorialele lui Nicolae Manolescu sau ca pastilele publicistice ale lui Radu Cosașu, transmit sentimentul trezirii dintr- o lentoare înșelătoare - o moarte ingenioasă, specifică prezentului. Cartea trădează un bonom predispus la fine extravaganțe, gata oricând să producă expresii memorabile. Pe măsura extravaganței sale delicate, Andrei Pleșu este un atlet
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
e introvertit - Petru Creția, un altul țintește prea sus, Cioran (sau Frunzetti), altul se resemnează - Toto Enescu. Așa și Pleșu: combativ și introvertit, productiv și amânând, în criză, să mai încheie un proiect de anvergură. Ne-am obișnuit ca textele publicistice ale lui Andrei Pleșu să fie antologate cu un titlu prietenos. Ele nu-și pierd savoarea sau actualitatea, deși, cum se întâmplă și în cartea de față, pasajele oamenilor politici puteau lipsi. Ne place sau nu, e tabloul viu al
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
metec, un alogen, un multiplu minoritar pentru majoritarii dimprejur. Limba mea maternă era maghiara, știam germana și, defectuos, româna; am învățat rusa. Janina, bucureșteancă prin naștere și destin, mi-a schimbat traiectoria. Am optat pentru limba română : la universitate, în publicistică, în propria-mi familie, cu prietenii”. Dimensiunea „internațională” la care se raportează memorialistul este legată prin urmare, întâi de toate, de fatalitatea nașterii, spre a vorbi astfel. Tot în legătură cu ea va sta și dimensiunea politico-morală, adică opțiunea pentru stânga transmisă
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
Voncu Scriitorul politicos , cum, cu o formulă memorabilă, l-a caracterizat Mihai Zamfir în Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (I) , n-a fost suficient de politicos, totuși, spre a nu deranja cenzura comunistă. O parte din activitatea sa publicistică târzie a fost dedicată stărilor de lucruri din Basarabia, înainte și după Unirea din 27 martie 1918. Ioan Adam, editorul și exegetul (de lungă durată) al scriitorului, semnalează faptul că, la reeditarea din anii ’80, titlul unuia dintre articole, În
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
În Basarabia, n-a putut fi menționat nici măcar la sumarul textelor neincluse în volum, cu toate că era vorba de o ediție critică. Recuperarea acestui capitol din activitatea scriitorului se impunea, deci. La drept vorbind, definirea textelor din ediția de față drept „publicistice” nu este întru totul exactă. Sunt texte de mari dimensiuni, publicate în mai multe numere de ziar succesive. Celor 4 articole dedicate Basarabiei, editorul le-a adăugat și două texte despre Bucovina (între care... o poezie!), fără legătură cu activitatea
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
față de Italia - se articulează într-un autentic program politic, pe care diplomatul, oricum, nu l-ar fi făcut public. E cert, însă, după cum arată Ioan Adam, că acest cult al romanității României l-a ghidat și la Chișinău, și în publicistica sa „bucovineană”. Mai puțin emfatice decât sentențiozităț ile literare din epistolele către Titu Maiorescu, mai ferme decât adeziunile estetice, aceste convingeri latiniste reprezintă, astăzi, latura cea mai coerentă a personalității lui Duiliu Zamfirescu. Realizat de un vechi și împătimit specialist
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]