1,686 matches
-
o ploaie de fluturi albi ce cădeau din cerul căptușit cu nori plumburii. Roiurile dese de fulgi albi străluceau în lumina zilei. Dansul fulgilor de nea este plăcut și captivant. Totul în natură este acoperit cu o pânză albă și pufoasă. Steluțe argintii umpleau văzduhul. Fulgii se joacă prin aer ca un roi des de fluturi albi, așternându-se pe pământ într-o mantie de argint. Copacii, ca niște fantasme albe, se zăresc în depărtare. Tufișurile lipsite de frunze par niște
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
-n cerc și nu cunoaște nesiguranța»/ atâta neliniște amestecată cu spaimă/ « Poți să-l închipui cu mama lunii»/ laudă laudă laudă// ceai și pagode de xilofon/ fructele răcoare albă/ atomii în litere chinezești// ninge de asemeni cu hieroglife și ideograme/ pufoase și moi alb topind/ evantaie imense și multe camelii” (Țara Sin. Despre Tao, despre Te). Se constată o varietate a formelor stilistice, sintactice și metaforice: lexemele asiatice se alătură cuvintelor din zona științelor exacte, mai ales din fizică și astronomie
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
fi fericiți cu modul de viață al unui autist atunci consideră că nici acea persoană nu este fericită. Autiști pot opta pentru activități sociale, de timp liber sau productive diferite. Un copil poate prefera să se joace cu o carpetă pufoasă decât să conducă o bicicletă. Astfel, trebuie să ținem cont că jocul este o formă de divertisment și trebuie să fie distractiv. Oamenii normali pun preț pe independență deși uneori avem o dependență socială mai mare decât a unui autist
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
petalelor de cireș; -cu o mantie albă se îmbracă pământul; -casele și-au pus cușme albe strălucitoare; -iarna a așternut pe cer nori cenușii; -a sosit pe meleagurile noastre cu mantia ei argintie; -a acoperit pământul cu zăpadă albă și pufoasă; -iarna cu veșmânt argintiu; -noapte de fulgi și puf de păpădii astrale; -tainica mângâiere a fulgilor albi; -luncile și câmpiile s-au făcut albe ca laptele; -râul s-a acoperit cu o pojghiță subțire și a adormit ca în povești
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
prin aer; -satele s-au împodobit cu lână scântietoare; -cad din cer ca niște mărgăritare; -flori înghețate pe geamuri; -suflare aspră de vânt; -ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori; -floare mică și rotundă, o minune de-o secundă; -covor moale și pufos; -aripi de puf argintiu; -vântul aspru care frige obrazul ca un brici rău ascuțit; -valuri de zăpadă măruntă; -cojoc de omăt; -talazuri uriașe de omăt pufos; -argint căzut din cer; -cernere viforoasă în văi; -roiuri de fluturi albi; -steluțe argintii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ghiocei strălucitori; -floare mică și rotundă, o minune de-o secundă; -covor moale și pufos; -aripi de puf argintiu; -vântul aspru care frige obrazul ca un brici rău ascuțit; -valuri de zăpadă măruntă; -cojoc de omăt; -talazuri uriașe de omăt pufos; -argint căzut din cer; -cernere viforoasă în văi; -roiuri de fluturi albi; -steluțe argintii sclipitoare ca diamantul; -cântecele vânturilor de iarnă;
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
au trăit luni în șir din rămășițele putrezite ale unor balene abandonate pe țărm după extragerea grăsimii lor. Printre vînătorii de balene olandezi, aceste rămășițe sînt cunoscute sub denumirea de „clătite“, cu care și seamănă, de fapt, fiind rumene și pufoase și avînd cam aceeași aromă pe care-o au clătitele sau gogoșile proaspete, preparate de bătrînele gospodine din Amsterdam. în orice caz, par atît de apetisante, încît pînă și cel mai cumpătat străin se abține cu greu să nu întindă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
m-aș crede într-un wigwam indian! Dumnezeule! Pe-aici o fi trecut oare Iona? Acoperișul are o înălțime de circa douăsprezece picioare și e înclinat într-un unghi destul de ascuțit, ca și cum ar avea o coamă, în vreme ce laturile boltite și pufoase ne oferă aceste uimitoare lamele de os în forma de iatagane - cîte trei sute pe fiecare latură - care, atîrnînd de partea superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fumegând pe caldarâm/ chipul meu răsfrânt/ de vitrine”; „să bați la mașină/ cuvântul curaj/ pe masă să cazi doborât de efort/[...] să stai cu sandu mușina de vorbă/ despre toate astea”. Cu timpul, dezabuzarea s-a înțelepțit în resemnare, curajul pufos a devenit tristețe cuminte („se face întuneric ca și cum/ deodată lumea s-ar ascunde/ sub burta unui uriaș iepure”), iar „trăitul cu picioarele pe pământ” lasă dâra cenușie a ratării să mărturisească un timp propice deznădejdii: „decât să scrii/ poezii mai
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
studenților pentru pace (...). Trebuie însă să semnalăm chiar de la început un pericol care se leagă tocmai de acest aspect personal. Uneori, tânărul poet caută să compenseze lipsa de căldură naturală a versului prin această exaltare a lucrurilor «mici», gingașe, discrete - «pufoase» am zice folosind un termen preferat de Florin Mugur - procedee cu care speră să întrețină în mod artificial o temperatură caldă. Este un pericol împotriva căruia Florin Mugur trebuie să lupte pentru a evita în viitor agravarea sa pe linia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
superioară. Se duse la mama și Îi făcu și ei același lucru. Treizeci de secunde mai târziu, ceara era Întărită. ― Am o surpriză pentru tine, spuse Tessie. ― Ce? am Întrebat chiar când Helga trăgea ceara. Eram sigură că mustăcioara mea pufoasă dispăruse. Cu tot cu buza de sus. ― Fratele tău vine acasă de Crăciun. Aveam ochii În lacrimi. Am clipit și n-am spus nimic, uluită pe moment. Helga se Întoarse spre mama. ― Ce mai surpriză! am spus eu. ― Vine cu iubita lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
deja asta de două ore. Obiectul aproape parcursese un set complet. Beulah, servitoarea, ne-a adus sandvișuri pe o tavă și două sticle mari de Tab. Sandvișurile erau albe, fără crustă, dar n-aveau castraveți și nici măcriș. Pe pâinea pufoasă era unsă o pastă de culoarea somonului. Făceam multe pauze. Obiectului Îi trebuiau des gustări. Încă nu mă simțeam bine În acea casă. Nu mă puteam obișnui cu ideea de a fi servită. Tot săream să mă servesc singură. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-s hainele lu’ Cal de călătorie, spuse Matt. Mai are și altele În valiza aia. Așa-i? Am dat din cap. ― Vrei să cumperi o cămașă? Am niște cămăși. ― Bine. Tabăra era situată Între niște tufe de mimoze. Florile roșii, pufoase, care atârnau pe crengi semănau cu niște pămătufuri de curățat pipa. Peste dune se Întindeau tufe imense, veșnic verzi, care formau adăposturi naturale. Înăuntru erau concave, iar pământul de dedesubt era uscat. Tufele te apărau de vânt și, În cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oamenilor în minte și salutam pe cineva pe care nici măcar nu-l cunoșteam. Am ajuns, într-un târziu, acasă. Intrând în apartament, un frig îmi intrase în oase și nu înțelegeam de ce. Am picat ca mort în patul mare și pufos după ce am mai îmbucat câte ceva. Eram din nou în acea peșteră de care mă temeam atât de mult. Era lumină, dar nici acum nu vedeam sursa ei. Bătrânul era în picioare și stătea înaintea mea. Spre deosebire de mulți oameni de vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
săptămâna viitoare reușim să ajungem la un internet cafe. Cum poate o tipă să lucreze când este îndrăgostită? Păi, nu lucrează. Practic nu mai fac nimic tot restul zilei, dacă nu cumva numiți muncă plutitul pe un nor mare și pufos, cu numărul nouă pe el. Reușesc să dau telefoanele plictisitoare, totuși - înmoaie lenjeria murdară în Biotex înainte de a o spăla pentru a-i reda albul imaculat, nu deschide niciodată ușa cuptorului în timp ce gătești sufleu, clătește părul cu ceai de mușețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
AT&T. Geraldine m-a salvat din nou, insistând să iau această cartelă, ca să fie cât mai ieftin când îi dau raportul referitor la progrese. ― Bine. Ne vedem curând. Ies din baie înfășurată într-un halat de baie alb și pufos pe care Brad, grijuliu cum e, mi l-a agățat pe spatele ușii; am un alt prosop alb și pufos imens înfășurat peste părul umed. Îmi scotocesc în geantă și scot de acolo o mică broșură cu instrucțiuni de la AT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dau raportul referitor la progrese. ― Bine. Ne vedem curând. Ies din baie înfășurată într-un halat de baie alb și pufos pe care Brad, grijuliu cum e, mi l-a agățat pe spatele ușii; am un alt prosop alb și pufos imens înfășurat peste părul umed. Îmi scotocesc în geantă și scot de acolo o mică broșură cu instrucțiuni de la AT&T. Citesc instrucțiunile, după care mă așez pe pat și ridic receptorul. 1 800 225 5288. ― Bună ziua și bine ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aromă de migdale și mă dau pe spate, cu felii de castraveți pe ochi, un prosop umed și cald în caare mi-am împachetat părul, după ce l-am îmbibat de balsam. După ce m-am șters cu unul din imensele prosoape pufoase ale lui Lauren, merg în bucătărie și deschid ușa frigiderului. Ura! Pentru cineva atât de slabă ca Lauren, aici se găsește o imensă cantitate de mâncare. Fără să mă mai gândesc, scoto tavă cu sushi, un borcan de iaurt, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
data trecută într-o priveliște de iarnă, era acum și el plin de flori, iar pe câmpuri țăranii își mânau agale vitele. A doua zi le apăru în depărtare oceanul scăldat în razele unui soare cald, norii pluteau pe cer pufoși ca niște vălătuci de bumbac. În cele din urmă samuraiul și ai săi zăriră corabia plutind în zare. — Aaa! Aaa! strigară ei și se opriră pe plajă fără să vrea. Vasul îi făcea să se gândească la o cetate cafenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mângâie ușor pielea cu un burete moale și catifelat, pe care tăticul pune, din când în când, ceva gălbui și plăcut mirositor. Trupșorul băiatului se umple, deodată, de ceva albicios. Parcă ar fi vată. Sau vată pe băț, dulce și pufoasă, din aceea de care cumpără părinții, ori de câte ori ies cu copiii în oraș. Ia cu mânuța din spuma care-i acoperă pielea. Vrea să ducă la guriță, dar mămica îl oprește: Nu, Sorinel, nu e papa. Pândește clipa când cei din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe dragii lor nepoței, le-a venit ideea ca, de fiecare dată, să mai sădească un pomișor în livadă. Așa se face că, astăzi, Sorin și Sorina sunt încărcați de pere dulci și parfumate, Adrian are o sumedenie de gutui pufoase pe crengile sale, iar Alina te îmbie să guști doar una din piersicile ei parfumate... În timpul săptămânii, când ograda pare tristă și părăsită, bunica și bunicul se duc, în puținele lor clipe de răgaz, să mai stea de vorbă cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să spună ce anume dorește. Ca la o comandă misterioasă, ochii i-au devenit mai ageri, mustățile au început să-i freamăte, spinarea îi este ca un arc și, iată, unghiile i-au ieșit, parcă, și mai mult din pernuțele pufoase ale labelor. Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-i, Motănel îi și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și, mai ales, încearcă să nu faci zgomot. Acum-acum...” Un fâșâit se-aude, deodată, din locul în care este câinele. Ba nu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
după ce vine mai aproape ca să se dumirească, le dă tututror celorlalți vestea: Țâncul e, de acum, motan mare, de-adevăratelea. Prinde și șoareci! Nu mă credeți? Duceți-vă lângă el, să vedeți și singuri. Afară ninge cu fulgi mari și pufoși. S-a stârnit așa, ca din senin. Spre seară, dacă ninsoarea o să stea, vor pune să facă un om de zăpadă. Ar încerca ei și acum, dar cu bunica nu-i de glumit! E ora prânzului, uite acum o să le
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
frumoase. Cum ieși din casă, te întâmpină mirosul merelor coapte și al perelor cu obraji îmbujorați care, de pe crengile lor, parcă îți zâmbesc pline de voioșie. Dacă o iei prin grădinița din fața casei, vei face cu siguranță, cunoștință cu aroma pufoaselor gutui. Prunii și zarzării - aflați ceva mai încolo - își unduiesc crengile în sus și-n jos și te cheamă să treci și pe la ei. Iar florile sunt, nu știu cum, parcă mai frumoase și mai îmbietoare în această dimineață. Du-te, însă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
repetă Sorin în continuare. Gâscanul Sică! ”Gaa! Gaa!” răspunde pasărea. Da, da, gâscanul, Sică zice Sorin și o pornește către casa bunicului. Dar, nu singur. „Gaa! Gaa!” Rilă Când l-am găsit, într-o margine de pădure, era un ghemotoc pufos și moale, cu niște urechi ca de catifea și ochi care-i priveau cu mare teamă. Copiii - care, bineînțeles, nu merg prin pădure decât însosiți de nedespărțiții lor prieteni - n au știut, mai întâi, ce să facă. S-au uitat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]