11,637 matches
-
noi, nu doriți și ziarul?, room service-ul vă stă la dispoziție, sejur plăcut, dragă domnule, suntem onorați, gândește-te că este foarte posibil să dormi sub cerul liber și să furi vreo bucată de pâine sau un copan de pui aici, în lumea lor. În timpul lor care nu seamănă deloc cu al nostru. Se traseră într-o parte, pentru a face loc unui convoi alcătuit din patru căruțe care duceau butoaie pântecoase. Clic, clic, chipuri aspre, riduri adânci, de bărbați
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Mocirla din mine? Nu. Soarta nu te-ntreabă niciodată dacă ți-ai băgat cămașa-n pantaloni. E adânc. Mda, cu soarta nu te pui. E prea adânc pentru mine. Și e cinci. Până pe la miezul nopții putem să tragem un pui de somn. Pun ceasul să sune, la unșpe. Culcă-te. Eu nu dorm. Nu mai tăia firul în patru. Orice amănunt e important. Atunci du-te la Fort Knox și dă o spargere. Cu hoașca va fi o plăcere. Să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
erau tocmai acelea în care se organiza (nu contează motivul, dar orășelul intra atunci într-o adevărată fierbere) o paradă. Alți oameni - femei, bărbați, copii, foarte mulți copii, Dumnezeule!, dar atunci când este vorba despre o paradă nu pot să lipsească puii de om - erau împrăștiați pe caldarâm, caldarâmul îi așteptase pervers după ce mașina de pompieri îi lovise ca o moarte metalică, roșie, decisă să nu ierte pe nimeni din raza ei de acțiune, o mână micuță rămăsese îndreptată către cer (acuzator
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
părul de aur Îi era despletit , pe frunte avea o coroană de flori proaspete. Și nici nu făcea ceea ce fac de obicei vrăjitoarele. Nu făcea nici un rău nimănui.Dimpotrivă, când se ivea prilejul făcea fapte bune.Odată a găsit niște pui de pasăre care căzuseră din cuib și țipau și plângeau neputincioși. Ea i-a luat ușor În palmă și i-a așezat În cuibul lor. Altădată căzuse un pui de căprioară În apă Învolburată și zâna-i sări repejor În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
când se ivea prilejul făcea fapte bune.Odată a găsit niște pui de pasăre care căzuseră din cuib și țipau și plângeau neputincioși. Ea i-a luat ușor În palmă și i-a așezat În cuibul lor. Altădată căzuse un pui de căprioară În apă Învolburată și zâna-i sări repejor În ajutor, salvându-l de la Înec. Într-o zi se prinsese un iepuraș În cursa vânătorilor și ea Îl elibera. La Început celelalte vrăjitoare o priveau pe Zâna ca pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
praf să-i știrbească frumusețea. Avea și un obicei foarte rău: râdea de toate viețuitoarele și mai ales de păsări.Ba că o pasăre era urâtă foc, ba că are un bărbat fără multă minte, ba că o pasăre avea puii prea slabi ori prea grași, ba că o pasăre avea glasul prea subțire ori prea gros, ba că altă pasăre avea cuibul prea măroi ori prea mic și neîncăpător. Și uite-așa, rea și egoistă cum era, cioara se iubea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-așa, rea și egoistă cum era, cioara se iubea numai pe sine și nu voia să-și facă prieteni.Dar nici pe ea nimeni n-o iubea. Pe deasupra, mai făcea și multe răutăți: bârfea pe toată lumea, fura mâncarea pasărilor, fura puii de prin cuiburi și-i omora, uneori chiar Îi sfâșia În bucăți și Îi Înghițea, strica semănăturile oamenilor. Vroia chiar să ajungă regina pasărilor.Noroc că visul ei nu s-a Împlinit: imaginați-vă ce ar fi făcut pasărilor. Într-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea lacomă le mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind cea mai mare rusine a unei păsări. Și astăzi omul le alungă pe ciori, ba mai mult, În lanuri pune sperietori așa Încât ele să nu le fure boabele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din aripi, săreau, zburau, se opreau. Și tare se mai lăudau cu penele lor, care de mai care mai frumoase, mai colorate și mai lucitoare. Și toate păsările, mari și mici se lăudau cu cuibul pe care-l au, cu puii lor drăgălași. Ba se luau și la harță câteodatp: de l-a insecte, de la viermișori. Dar orice mâncau, oricât cloceau, orice pene aveau, cu toate erau tare fudule. La aceea petrecere, Într-un loc mai retras, În umbră, venise și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
O să te anunț cam la cât m-am gândit eu pentru noua chirie și ne vedem. Ieși, zicându-și pe drum că o să-l strângă bine cu șurubul pe chiriaș, căci, slavă Domnului, îi pusese în brațe o cloșcă cu puii de aur. Săptămânile treceau una după alta, își intrase bine "în mână" cum se spune, începuse să-i placă aerul de familie. Fetele îl asaltau zilnic cu micile lor probleme, Camelia parcă își mai strânsese țepii. Se apropia decembrie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
obosiți după călătoria cu trenul și "aerul tare" de la Castel și dorind să se odihnească până vine Moș Crăciun. Comandase cateringul și pe cele două ajutoare de la Irbis pentru acea oră și aveau timp chiar pentru o baie și un pui de somn. La sosirea în Bușteni, tinerii dispăruseră, ceea ce nu era rău. Petre făcu onorurile casei, le prezentă, lui Beatrice și Mihai, dormitorul și baia lor, admirară bradul mândru și frumos împodobit și se despărțiră, după o primă jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați. De obicei, nașii returnau cumătrilor o parte din obiectele aduse. Nunta Căsătoria, cel de-al doilea moment important din viața omului, cunoaște un ceremonial foarte complex și pitoresc. Spectacolul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcea trei viraje, pentru a vedea oamenii care lucrau pe ogoare și casa părintească în ruină. Activitatea sa de femeie - pilot în acele timpuri, i-a fost răsplătită cu două medalii și a constituit subiect pentru câteva scenarii de film: „Pui de șoimi” și „Tineri cuceritori ai văzduhului”. Fotografiile Elenei, însoțite de reportaje, au fost publicate în diverse ziare și reviste din țară, dar și în străinătate cum e cazul articolului apărut în „L`Humanité” din 22.08.1950. Elena Simina
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
e îngrozitor să muncești astfel zi de zi. Astăzi te rog să nu faci altceva decât să păzești cheresteaua. Zâmbi și i se văzură dinții albi. Adică, trebuie să stau aici? E răcoare și liniște. Poți să tragi și un pui de somn pe stiva asta. Dacă te plictisești, poate vrei să citești cartea asta. A scos din buzunar o cărțulie și a pus-o, timid, pe scânduri. Nu e cine știe ce... Te rog citește-o dacă îți face plăcere. Se numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Cei care mor sunt frumoși. Trebuie să trăiesc. Trebuie să-mi duc viața mai departe, oricât ar fi de urâtă, oricât ar mirosi ea a sânge. M-am chircit pe dușumea, încercând să-mi răsucesc trupul, asemenea unui șarpe cu pui care-și face gaură în pământ. Cu un singur lucru nu mă puteam împăca. Acuzați-mă de gânduri murdare sau de ce vreți. Trebuie să supraviețuiesc și să lupt cu lumea pentru a-mi îndeplini dorințele. Mama avea să moară curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu, cu un bărbat pe care-l iubesc ani mulți și care, când se duce naibii iubirea, abia mai au din ce supraviețui, abia au bani de întreținere sau, si mai grav, nu mai au cu ce să-și hrănească puii făcuți cu acel bărbat. Revoltati-va, măi, femei, aveți drepturi, aveți legi, aveți prieteni, trebuie să existe o soluție. Nu jucați "demnitatea" aia prosteasca de a pleca dintr-o relație doar cu hainele de pe voi, căci nu e logic și
Ce le transmite Mihaela Rădulescu acelor "imbecile" care o critică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71840_a_73165]
-
ascunsă, delicată, într-o viață colțuroasă, care te forțează, aspru, să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest scurt adio primei, intimiste
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
în ianuarie, 11 kg, ... de dor. Mi-a dăunat într-un anume fel, o lună n-am mâncat nimic, am avut probleme cu stomacul, ajungeam pe perfuzii la spital. Cel mai bine slăbești cu un regim echilibrat, salate, piept de pui și foarte mult sport” declară Bianca.
Bianca Drăgușanu a slăbit 11 kilograme într-o lună by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71986_a_73311]
-
oamenii au început să-l facă din momentul în care și-au dat seama că vorbele nu le mai pot fi de folos. S-au apucat de matematică. Morala matematicii e următoarea: cînd logosul nu te mai ajută, în locul lui pui simbolurile și funcțiile matematice. Creezi astfel un univers de sine stătător de la care nu trebuie să te aștepți să aibă legături prea strînse cu realitatea. În acest univers paralel, "zero" și "infinit" vor căpăta o nouă identitate și o nouă
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
doar martorul întâmplărilor din prezent, ci și investigator insistent al trecutului. Profesorul Nazarie află din sat adevăratele împrejurări ale morții Christinei, ca și obiceiurile ei ce frizează încă din timpul vieții sadismul și vampirismul prin plăcerea de a suci gâtul puilor vii și nesațul erotic. Toyoki Mikame este medic psihiatru; atras și el de Yasuko încearcă să afle cât mai multe despre ea și soacra ei, descoperind trecutul. Și doamna Moscu și Mieko ToganÜ sunt figuri ambivalente, purtătoare ale măștii care
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
maro în jurul hamacului liniștit. Erorile inevitabile pe care trebuia să le comitem se aflau deja departe. Ne eram unul altuia buni, cu membrele desprinse, inima netezită și ușoară, mai întunecată, ospitalieră, masa de piatră. Rîndunelele tremură istovite în crucea ferestrei. Puii țipă. Adu odată ceva ca lumea! Libelule, păianjeni! întindem aluatul prăjiturii cu smochine, din casa de unt, ne gîndim melancolic la tinerețe. Pe atunci prindeam muște, acum, nu mai reușim. Și nu doar atît! Vorbim despre vremea rămasă-n urmă
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
săltată de un mecanism pneumatic ascuns, decolează și fîlfîie puțin, zepelin de secol XIX în Bucureștii veacului 21. Bunăoară, Școala de la Sfîntul Sava, pe vechiul ei loc, lîngă biserica numită la fel, cu elevi de familii bune, dar șotioși ca puii de mahala. Bulevardul Academiei, cu clădirile lui mutate, una cîte una, sub pămînt. Case cu nume, case cu personalitate. Statui, precum cele de la Universitate, din care prima dezvelită, într-o atmosferă de sărbătoare populară, cu odă scrisă de Alecsandri, cu
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum căscau ciocul dantelat cu galben, primind hrana adusă de părinți. M-am bucurat că nu am atins ouăle și că am dat o șansă puilor să trăiască. MĂRUL ȘI PARA În livadă copacii sunt ca locuitorii unui sat: se cunosc de mult timp, s-au împrietenit, au împărțit multe ierni geroase și furtuni cumplite care le-au dezbinat ramurile, le-au îndoit tulpinile la pământ
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
tulpinițele erau înfășurate fie în coceni de porumb, fie în tulpini uscate de floarea soarelui, legate apoi cu sfoară. Și-a dat seama că bunicul era foarte isteț, gândindu-se că un iepuraș ca dumnealui ar veni în vizită la puii lui. Acum bietul musafir s-a învârtit în jurul copăceilor, a mișcat mustățile, și-a înfipt de câteva ori dinții mari în îmbrăcămintea de iarnă a copăceilor și a plecat supărat în pădure. Trebuie să mai rabde câteva zile, până se
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]