1,071 matches
-
dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare brutală a arterei carotide poate provoca efecte nedorite prin declanșarea unui reflex Valsalva (bradicardii extreme, blocuri cardiace, chiar asistolie). 11. Artera temporală superficială se palpează înaintea tragusului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se poate efectua un test asemănător pentru examinarea circulației la nivelul arterei tibiale posterioare, respectiv arterei dorsale a piciorului. Prin palpare se pot pune în evidență tumori pulsatile ale extremităților care indică prezența anevrismelor. Singurele tumori metastatice osoase care transmit pulsațiile sunt hipernefromul și carcinomul tiroidian. Tumorile vasculare cuprind și următoarele entități: a. anevrisme spontane la nivelul arterelor femurale și poplitee; b. masă pulsatilă posttraumatică în fistule arteriovenoase, posttraumatice și iatrogene; c. noduli subcutanați: periarterita nodoasă; d. hemangioame (capilar, cavernos, angiomul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
platou: „puls în platou”. Este caracteristic în stenoza aortică, dar poate fi întâlnit și în arterioscleroze. Alte tipuri de puls semnificativ semiologice sunt: a) pulsul dicrot - exagerare a undei dicrote fiziologice, când se palpează unda dicrotă, diastolică ca a doua pulsație; se întâlnește în febră tifoidă, anemii, dar poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă se poate accentua foarte mult și devine palpabilă, întâlnindu-se în stenoza aortică. c) pulsul bisferiens (cu dublă pulsație
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pulsație; se întâlnește în febră tifoidă, anemii, dar poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă se poate accentua foarte mult și devine palpabilă, întâlnindu-se în stenoza aortică. c) pulsul bisferiens (cu dublă pulsație) se caracterizează prin palparea a două unde sistolice fiind întâlnit în stenoza aortică subvalvulară, insuficiență aortică, arterioscleroză, nefrita cronică asociată cu hipertensiune. d) pulsul alternant (pulsus alternans) - este caracterizat printr-o alternare constantă a volumului și tensiunii undei pulsatile; după
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
caracterizează prin palparea a două unde sistolice fiind întâlnit în stenoza aortică subvalvulară, insuficiență aortică, arterioscleroză, nefrita cronică asociată cu hipertensiune. d) pulsul alternant (pulsus alternans) - este caracterizat printr-o alternare constantă a volumului și tensiunii undei pulsatile; după fiecare pulsație normală urmează una mai slabă și mai mică de volum, fiind perceput mai bine cu bolnavul în șezând sau în ortostatism. Se întâlnește în caz de insuficiență cardiacă (în special insuficiență ventriculară stângă), cardiopatie ischemică, cardiopatie hipertensivă. e) pulsul bigeminat
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Aprecierea diferențierii de temperatură se face aplicând pe tegumente fața dorsală a ultimelor falange ale degetelor mâinii, în acest mod putându-se aprecia sediul obliterării. Palparea pulsurilor se efectuează conform procedurilor descrise înainte. Se pot constata diminuări sau absențe ale pulsațiilor arteriale în regiuni situate deasupra ischemiei. Auscultația arterelor relevă frecvent sufluri de stenoză caracteristice. Descoperirea de sufluri stenotice indică prezența de strâmtorări ale lumenului arterial. Examinări paraclinice Examinările paraclinice grupează o serie de metode care vizează stabilirea sediului de obstrucție
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în cantitate mică-medie la 1/2 din pacienți, neevidențiabilă frecvent pe electrocardiogramă. Uneori frecătura periinfarct se continuă cu frecătura din sindromul Dressler. Frecăturile pericardice sunt auscultate cel mai des parasternal stânga sau imediat endoapexian. Uneori se pun în evidență o pulsație presistolică sincronă cu zgomot IV audibil sau o mișcare laterală a VS palpabilă în protodiastolă, concomitentă cu zgomotul III; e. presiunea venoasă jugulară crescută reflectă creșterea presiunii diastolice în AD și VD; f. pulsul carotidian diminuat sugerează un volum-bătaie redus
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
redus în timp ce un puls înalt este frecvent observat la pacienții cu insuficiență mitrală sau ruptură de SIV cu shunt stânga-dreapta. Pulsul alternant reflectă disfuncție ventriculară stângă severă; g. alte semne obiective localizate divers la nivelul aparatului cardiovascular: diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale, sufluri vasculare sau valvulare preexistente etc. Semnele obiective întâlnite la nivelul celorlalte aparate și sisteme sunt [10]: 1. aparat respirator: semne de bronșită de stază sau edem pulmonar acut caracteristice claselor II-III Killip-Kimball sau ale unei afecțiuni pulmonare preexistente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau după încetarea acestuia) [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Examinarea fizică a pacientului cu angină pectorală poate fi normală sau poate furniza informații despre prezența unor semne obiective pentru ateroscleroză: xantelasme, inel cornean Keyser, claudicație intermitentă, sufluri arteriale, sechele AVC, absența pulsațiilor arteriale în diferite regiuni. Alte semne întâlnite: paliditate, transpirații, anxietate. Examenul aparatului cardiovascular poate fi normal în timpul perioadelor libere sau poate pune în evidență o serie de afecțiuni cardiovasculare care pot fi asociate sau pot declanșa durerea anginoasă: valvulopatii aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortică: - paloarea feței - datorită vasoconstricției reflexe; - dans arterial - hiperpulsatilitatea arterelor periferice și în special a carotidelor; - creșterea presiunii arteriale diferențiale - prin scăderea presiunii diastolice, în timp ce presiunea sistolică rămâne normală sau crește; - semnul lui Musset - mișcările capului sincrone cu pulsul arterial; - pulsații ale luetei (semn Müller); - pulsații ale ficatului (semn Rosenbach); - puls capilar la nivelul unghiilor (semn Quincke); - pulsul Corrigan - săltăreț - puls „celler et altus” - amplitudine mare, durată mică. Examinări paraclinice - Fonocardiograma - evidențiază un suflu diastolic - imediat după zgomotul II; - Examen radiologic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reflexe; - dans arterial - hiperpulsatilitatea arterelor periferice și în special a carotidelor; - creșterea presiunii arteriale diferențiale - prin scăderea presiunii diastolice, în timp ce presiunea sistolică rămâne normală sau crește; - semnul lui Musset - mișcările capului sincrone cu pulsul arterial; - pulsații ale luetei (semn Müller); - pulsații ale ficatului (semn Rosenbach); - puls capilar la nivelul unghiilor (semn Quincke); - pulsul Corrigan - săltăreț - puls „celler et altus” - amplitudine mare, durată mică. Examinări paraclinice - Fonocardiograma - evidențiază un suflu diastolic - imediat după zgomotul II; - Examen radiologic - cord de configurație aortică - dilatarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de obicei asimptomatici. Dacă există un shunt important stânga-dreapta pot apărea: fatigabilitate, dispnee de efort (30-70% din cazuri), hipertensiune pulmonară, aritmii supraventriculare, insuficiență cardiacă, infecții pulmonare recidivante, hipotrofie ponderală [10]. EXAMEN OBIECTIV Șoc apexian deplasat către stânga, impuls ventricular drept, pulsații ale arterei pulmonare, aria matității cardiace relative mărită în sens transversal. Stetacustic: - zgomot 1 normal sau dedublat, datorită accentuării componentei tricuspidiene, printr-o stenoză funcțională tricuspidiană; - zgomot 2 dedublat larg, tipic, fix datorită întârzierii componentei pulmonare sau, uneori, participă și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
degete hipocratice, poliglobulie, hemoptizie, dureri anginoase și uneori stări sincopale [10]. EXAMEN OBIECTIV La inspecția și palparea regiunii precordiale se observă un șoc apexian puternic datorită hipertrofiei ventriculare stângi, iar dacă există și o hipertrofie ventriculară dreaptă se pot palpa pulsații parasternale stângi și subxifoidiene. Semnul stetacustic caracteristic DSV este suflul sistolic care se datorează turbulenței jetului de sânge la trecerea sa prin comunicarea interventriculară. Suflul are următoarele caracteristici: - localizat parasternal stânga în spațiile intercostale 3-4; - este holosistolic, intens, aspru, începe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală în caz de shunt mic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală în caz de shunt mic sau apar semne de supraîncărcare diastolică a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
toracică anterioară și periscapulară poate pune în evidență o circulație colaterală sub formă de cordoane vasculare pulsatile sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma prezintă aspecte normale inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de importanță deosebită fiind prezente o serie de aspecte caracteristice. Cordul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipodiastolice. Semne obiective: se pot constata semne de pericardită cronică constrictivă sau semne de insuficiență cardiacă congestivă [10]. Examinări paraclinice - Examenul radiologic evidențiază o umbră cardiacă mărită în volum, cu dispariția arcurilor normale ale siluetei cardiace și diminuarea sau dispariția pulsațiilor. - Electrocardiograma arată prezența undelor T aplatizate sau negative și al complexelor QRS microvoltate. - Ecocardiografia detectează prezența lichidului pericardic prin înregistrarea zonelor lipsite de ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
alături de turgescența jugularelor, denotă hipertensiunea venoasă în teritoriul cav inferior, și mai ales, cav superior. Pulsul este mic și rapid, dispărând adesea în inspir profund („puls paradoxal Kussmaul”) [10]. Examinări paraclinice Examen radiologic toracic: cordul are de obicei dimensiuni normale; pulsațiile cardiace sunt absente sau mult reduse; calcificarea pericardului este prezentă la 30-60% din pacienții cu pericardită constrictivă. Calcificările pericardice sunt mai ales evidente la examenul radiologic de profil al cordului. Uneori apare aspectul de „inimă blindată”, „inimă în cuirasă”, „Panzerherz
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
În majoritatea cazurilor pentru diagnostic sunt suficiente examenul clinic, electrocardiografic și ecografic. 1. Laborator: - leucocitoză, VSH crescut, teste de inflamație nespecifice pozitive, enzimele miocardice crescute, teste microbiologice și serologice specifice pentru determinarea etiologiei, teste imunologice. 2. Examenul radiologic toracic: - cardiomegalie, pulsații reduse, pericardită, pleurezie, leziuni infiltrative pulmonare. 3. ECG: segment ST subdenivelat, Taplatizat, negativ, rar unde Q, extrasistole atriale, ventriculare, tahiaritmii, tulburări de conducere. 4. Ecocardiografia: dilatație cardiacă, tulburări de contracție, fracție de ejecție globală scăzută, pericardită. 5. Scintigrafia miocardică, ventriculografia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
activitate fizică gradul de disconfort crește [10]. EXAMENUL OBIECTIV [10] A. Aspectul general: - gradul de nutriție: la cei cu insuficiență cardiacă cronică severă: malnutriție, cașexie; - creșterea cronică și marcată a presiunii venoase sistemice poate produce exoftalmie și regurgitare tricuspidiană severă - pulsații sistolice oculare vizibile, pulsații vizibile la nivelul venelor gâtului; - cianoză, icter scleral și tegumentar variabil. B. Semne ale unei activități adrenergice crescute: - vasoconstricție periferică - paloare și răceală la nivelul extremităților, cianoza degetelor; diaforeză cu tahicardie sinusală. C. Ralurile pulmonare: - ralurile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
disconfort crește [10]. EXAMENUL OBIECTIV [10] A. Aspectul general: - gradul de nutriție: la cei cu insuficiență cardiacă cronică severă: malnutriție, cașexie; - creșterea cronică și marcată a presiunii venoase sistemice poate produce exoftalmie și regurgitare tricuspidiană severă - pulsații sistolice oculare vizibile, pulsații vizibile la nivelul venelor gâtului; - cianoză, icter scleral și tegumentar variabil. B. Semne ale unei activități adrenergice crescute: - vasoconstricție periferică - paloare și răceală la nivelul extremităților, cianoza degetelor; diaforeză cu tahicardie sinusală. C. Ralurile pulmonare: - ralurile umede rezultă în urma transsudării
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hepatojugular pozitiv, util în diferențierea dintre hepatomegalia din ICC și cea din alte cauze). E. Hepatomegalie congestivă: - deseori apare înaintea edemelor și rămâne după dispariția acestora; - distensie epigastrică, matitate percutorie în flancul drept; - în funcție de viteza instalării: sensibilitate palpatorie; - regurgitare tricuspidiană - pulsații sistolice. F. Icterul: - un semn tardiv în evoluția insuficienței cardiace congestive, se ascociază cu creșterea atât a bilirubinei directe cât și indirecte, este rezultatul alterării funcției hepatice, secundară stazei hepatice prelungite și hipoxiei hepatocitului, asociată cu atrofia lobulară centrală. În
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unei aorte tortuoase, ectaziate. Sensibilitatea palpatorică este variabilă fiind accentuată în caz de progresiune rapidă sau iminență la ruptură. Uneori palparea poate pune în evidență și o boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură spontană în venele iliace) [1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]