2,483 matches
-
savurat corul care le ura „Și vouă”. Și s-au pus pe taclale până s-a inserat bine Epilog Ionel putea duce acasă jucăria nestricată. Doar că nu mai era jucăria mămicii. Altcineva îi mânuia sforile. Seara, Anica și-a pupat mămica și i-a confiat - Am cunoscut-o pe surioara mea geamănă. Semănăm leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple odată și odată. Te simți lezată? - Nicidecum. Nici nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
să-l trimită la zei numai că era un om bun la suflet și se mărgini cu o bătaie zdravănă. Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii! Înțelept om! Cei doi mari preoți se mai pupară, mai lăcrimară, mai luară câte o gustărică, dar și câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz, Huni uimi asistența cu o decolare în trombă, mai grozavă decât viscolul care le arunca ace de zăpadă în ochi. De
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
ți mai lăsa clientul! - Îți lăsa euroi, că de aia te numești Profesoară! Și pe deasupra îți satisfăceai plăcerea pe banii altora! - A dracului plăcere când nimeream câte un babalâc, fleșcăit și scârbos, de-i curgeau balele din gură când mă pupa. - Dar aveai noroc și de tineri frumoși și eleganți. - Drept să-ți spun, așa-i! Era câte unul de mă lăsa paf și îl rugam să mai treacă pe la „familia” noastră. - Lasă-ți dracului amintirile din străinătate și să plănuim
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
află măi, nea...bunul meu vecin, că eu nu te voi executa după regulile economiei de piață! Nuu! Și, știi de ce? Nu știi! Pentru că, mai înainte de a fi negustor, eu sunt om, băă! Sunt OM, cu majuscule, căruia să-i pupi tălpile, băăă! Un om căruia i se face milă de tine, bă! --Mulțumesc mult de tot, Nae, că mă ierți de datorie, a început să plângă Mototolea. Știam eu că în pieptul tău de negustor bate o inimă mare de
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
i se face milă de tine, bă! --Mulțumesc mult de tot, Nae, că mă ierți de datorie, a început să plângă Mototolea. Știam eu că în pieptul tău de negustor bate o inimă mare de Om. Și dă să-l pupe. Dar Nae s-a ferit: --Stai, nea!..Văd că n-ai înțeles nimic. Mă crezi atât de prost ca să pierd o grămadă de bani? S-avem rezon! Nuu, stimabile! Înțeleg numai să-ți fac un bine, așa cum ai vrut și
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură/C-o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură/C-o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o vinit un nătărău/ Și s-o pus după fiteu (sobă)/ Și-o pupat păretili,/C-o gândit că-s fetili./ Și-o pupat o crăpătură/C-o crezut că pup-o gură.” Se așezau băieții împreună cu fetele pe scaun sau pe canapea, pat, unde apucau. Începeau lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nu întotdeauna falsă. I-am făcut portretul în maniera impresionista și am facut-o mult mai tânără, fapt care a declanșat reacția soțului. Până la urmă toată lumea a fost mulțumită și ea, și soțul și eu desigur, aproape ca-n Caragiale: ‘pupat Piața Independenței !”... Val-Maestre, multi va cunosc dar poate că nu chiar în totalitate... · D-l Panduru Ion Cred că fata de perioada trecută este un recul major, nu mai sunt comenzi de la Ministerul culturii, este un dezinteres în numele libertății... Corneliu
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
nu au dreptul la măriri de salarii. Dacă într-adevăr sunt în pericol să moară de foame guvernul, darnic, le dă un obol de 2 .. 3% cum a făcut în acest an și cel Românesc. Pentru acest infim spor sărăntocii pupă papucii guvernanților și îi votează! Și Biserica ridică ode darnicilor guvernanți fără să observe dublările sau înzecirii veniturilor așa zișilor oameni de bine. Nu mai este amintită dreptatea Divină. Cel mult natura umană ! Un număr tot mai mic de deținător
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
păpat mărcile și am venit acasă ... -Ești mare director! -Științific! Hai, lasă fleacurile că fac cinste cu o cinzeacă! -M-ai nimerit, că am ulcer ... -Am uitat că la crâșmă erai mereu chibiț ... -Nici tu nu făceai față! Hai să te pup ... Și am mai spovedit dintr-ale noastre, apoi nu-mi amintesc cum a plecat Iulică ... Știu doar de-o lacrimă din colț de ochi ... Ne-am revăzut târziu, cu trupuri schilăvite de ani și bisturiu și tot cătam pe fețe
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
Pupa răscolea prin containerele de gunoi din întreg cartierul. Când se întâlneau pe stradă, după ce îi răspundea la salut cu blândețe, îl întreba invariabil: N-ai ceva de mâncare pentru copiii mei?... Nu vedea nimic rău în faptul că tanti Pupa hrănea maidanezii, nu ura animalele. Problema era că în această împrejurare animalele, pașnice îndeobște, se transformau în adevărate fiare. Atunci, ferească Dumnezeu să te afli în preajma lor! După ce ieșea prin deschizătura grilajului, dădea într-o piațetă, în vremea copilăriei lui
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Ediția nr. 66 din 07 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sîntem o nație de pupăcioși. Nu știu - să fie influență franceză, orientală, ambele adunate!? Cert este că ne sărutăm, sărutăm mîna, mînuțele, mînușițele, sărutăm dreapta, ne țocăim, ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la sosire, la
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
fie influență franceză, orientală, ambele adunate!? Cert este că ne sărutăm, sărutăm mîna, mînuțele, mînușițele, sărutăm dreapta, ne țocăim, ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la sosire, la plecare, la despărțire, la împărțire, la nunți, la botezuri, la panacide, la întruniri electorale și alte parastase, în
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
ne țocăim, ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la sosire, la plecare, la despărțire, la împărțire, la nunți, la botezuri, la panacide, la întruniri electorale și alte parastase, în tramvai, pe trotuar, în stradă. Da, în stradă. Inginerul Ștefan Trîmbovețchi îmi povestea cum a văzut în
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
ne mozolim, ne pupăm în bot (și-i păpăm tot), dăm pupicuri, ne mu-mu-mu des și, vorba unui polițist, „ritmic”. Ne pupăm din dragoste, din politețe, din țopenie, din conformism social, din silă, chiar din ură, dar ne pupăm. Ne pupăm la sosire, la plecare, la despărțire, la împărțire, la nunți, la botezuri, la panacide, la întruniri electorale și alte parastase, în tramvai, pe trotuar, în stradă. Da, în stradă. Inginerul Ștefan Trîmbovețchi îmi povestea cum a văzut în plină stradă
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
l-au auzit. Inginerul s-a apropiat încetișor cu mașina pînă ce una dintre ele a ajuns cu fundul pe capotă. Atunci țața a trecut de la pupat la spurcat, căci la noi, de multe ori, pupatul și spurcatul coexistă. Ne pupăm și cînd dansăm. Cred că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri din turism nu știu să profite de periniță, care poate fi acel
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
a trecut de la pupat la spurcat, căci la noi, de multe ori, pupatul și spurcatul coexistă. Ne pupăm și cînd dansăm. Cred că sîntem singurul popor din lume care a scornit un dans dedicat sărutatului - perinița, la care se poate pupa oricine cu oricine. Năvlegii noștri din turism nu știu să profite de periniță, care poate fi acel brand căutat cu atîta aviditate azi. Sînt sigur că ar avea succes la turiștii străini. E un dans la limita decenței, care dezleagă
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
e descris și de Liviu Rebreanu în romanul Adam și Eva. J.G. Frazer îl tratează în lucrarea Creanga de aur. Pupatul mâinii șefului din filmul Nașul poate șoca pe americani, însă în Răsărit era un gest banal. Mai mult, se pupau și picioarele, imineii turcului. Au făcut-o mai toți domnitorii noștri pînă la Cuza. Intra în protocolul diplomatic al vremii. În vremea comunistă era alt „protocol”: pupatul tovărășesc. Se pupau liderii comuniști de mamă-mamă, ca să arate „unitatea de monolit”. În
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
însă în Răsărit era un gest banal. Mai mult, se pupau și picioarele, imineii turcului. Au făcut-o mai toți domnitorii noștri pînă la Cuza. Intra în protocolul diplomatic al vremii. În vremea comunistă era alt „protocol”: pupatul tovărășesc. Se pupau liderii comuniști de mamă-mamă, ca să arate „unitatea de monolit”. În realitate își dădeau la gioale cît ce puteau. Îmi amintesc cum Brejnev îl pupa pe prichindelul de Ceaușescu. Nu-l pupa, îl lua în posesie pur și simplu: falcă în
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
Cuza. Intra în protocolul diplomatic al vremii. În vremea comunistă era alt „protocol”: pupatul tovărășesc. Se pupau liderii comuniști de mamă-mamă, ca să arate „unitatea de monolit”. În realitate își dădeau la gioale cît ce puteau. Îmi amintesc cum Brejnev îl pupa pe prichindelul de Ceaușescu. Nu-l pupa, îl lua în posesie pur și simplu: falcă în falcă, cu dinții rînjiți, scrîșnind. Liderii ruși sărutau de trei ori, uitînd ei, bezbojnicii, că acest pupat triplu e creștinesc. Se sărută de trei
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
În vremea comunistă era alt „protocol”: pupatul tovărășesc. Se pupau liderii comuniști de mamă-mamă, ca să arate „unitatea de monolit”. În realitate își dădeau la gioale cît ce puteau. Îmi amintesc cum Brejnev îl pupa pe prichindelul de Ceaușescu. Nu-l pupa, îl lua în posesie pur și simplu: falcă în falcă, cu dinții rînjiți, scrîșnind. Liderii ruși sărutau de trei ori, uitînd ei, bezbojnicii, că acest pupat triplu e creștinesc. Se sărută de trei ori în numele Treimii: al Tatălui, al Fiului
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
sărutau de trei ori, uitînd ei, bezbojnicii, că acest pupat triplu e creștinesc. Se sărută de trei ori în numele Treimii: al Tatălui, al Fiului și al Sfîntului Duh. Însă ceea ce mă scîrbea de-a dreptul era obiceiul dîmbovițean de a pupa mîna Tovarășei SIDA (Savant Inginer Doctor Academician). Se așezau pe căprării vreo 30-40 de lingăi și începeau țocăiala. Doamne! Geoană însă nu e inconștient cînd pupă șiruri de babe pe unde apucă. L-am văzut într-un filmuleț în fieful
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
Sfîntului Duh. Însă ceea ce mă scîrbea de-a dreptul era obiceiul dîmbovițean de a pupa mîna Tovarășei SIDA (Savant Inginer Doctor Academician). Se așezau pe căprării vreo 30-40 de lingăi și începeau țocăiala. Doamne! Geoană însă nu e inconștient cînd pupă șiruri de babe pe unde apucă. L-am văzut într-un filmuleț în fieful său electoral, la Dăbuleni. Cu figura lui de Malek (Buster Keaton), veșnic nezîmbitor, lua babele la rînd și...țoc-țoc! Iar babele se rînduiau la pupat bucuroase
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
cînd pupă șiruri de babe pe unde apucă. L-am văzut într-un filmuleț în fieful său electoral, la Dăbuleni. Cu figura lui de Malek (Buster Keaton), veșnic nezîmbitor, lua babele la rînd și...țoc-țoc! Iar babele se rînduiau la pupat bucuroase de parcă le-a fătat vaca. Judecînd după vîrsta pupatelor, cred că în mandatul ăsta Geoană rămîne cu jumate din votante. Nu-i nimic, vin altele. Săracu’ nea Mircică! Grea viața de dipotat! Mi-l închipui cum, după baia de
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]