107,135 matches
-
sub privirea flămândă a celor care nu se-ară-tau niciodată de-a-ntregul. Și atunci Mehria, apărut din senin, alergă din mașină, înainte să oprească motorul și fără să-și fi deschis, ca de obicei, porțile spre grădină. În timp ce-o purta în brațe, Mehria avu din nou privirea aceea febrilă, sticloasă, de varan în pustiu. O-n--trebă în arabă dacă o doare și ea nu înțelese exact, însă intui și îi răspunse pe limba lui: "Leî, leî...", lăsân-du-l să creadă că mușcătura
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
încrucișate și se joacă peste capetele plecate cu o baghetă de os prinde sufletul morților din zbor le suge moleculele și ți le suflă în încheieturi ca pe niște forme rotunde de ceață în cautare de vehicule spre a le purta etern transparența VIII Trecerea noastră pe aici nu e decât o repetiție pentru Marea Călătorie în care amândoi vom zbura pe spate cu ochii măriți de cât a fost să învățăm prea târziu și mâinile împreunate ca și cum ne-am fi
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
îmi căuta dosul palmei o plezneam peste gură. "să nu mă mai bați", se ruga de mine și-și frângea mâinile ca dinaintea unui mort. "să mă lași în pace", ziceam, "altfel îți rup gleznele" a plecat. degetul pe care port inelul de la ea supurează, nu se mai vindecă. Ultima întâlnire cu Viorel Paraschivoiu la barul Sîlîuța un om singur șade la o masă joasă. pe tăblia de brad vin și pleacă o falcă de taur cincizeci de biter și un
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Vie, "Al holdelor și-al podgoriilor." Mergi la Arborele Vieții, Butucul Runic Celest, Pe care urcă vrejul de hamei, lăstarul sacru, Cere-i Merindea Poamei de pomana Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea cuvântul, numele locurilor, Cât și ajungea într-acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ți s-or face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt și trec în Haita Tomitană Până la Cetine port creanga de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și prin toate fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
cuvenită Cugetătorilor la sânul Sfintei Sophii alăptat, Sanctificat ai fost cu numele de Eros, Eroul Iubirii: Nume mare de neuitat, Numeroase Nume de Locuri ale Eroilor Cavalerii Kabyri Ghebeleisis Jubilan șBucurosul,ț Păstorul Cu Oi Multe mândre coarne de aur purtând Singure să se apere de lupi, de mocanii cei lacomi. șAurelius Gavrilă Bălanț Eroul Cvaler Kabir, vocea Demosului un milion de nume Salmolsis, Comunele Pastorale Cimeriene, cu numele tale: Mendru, Mândru-Loc Bărbat Mândru, Oier Mândru, Cel ce urcă pe Iedera
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
târg cu ocaua Domnilor vreau și eu la berărie sunt sătul până-n gât de cacofonie Vreau și eu în francofonie în masonerie vreau zaiafet și vreau sindrofie Vreau tutun de pipă Clan Vreau șampanie și vreau chantan Nu dumneata vei purta șapcă. Mai vreau Mai vreau cu brișca la șosea să port joben baston și ghetre O mie de perechi de mănuși albe să am și pistoale sidefate unsprezece Mistreți sau cerbi să fie mândri preferându-mi glonțul Moartea mituită cu
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
mă-nvălui; eram absolut singur, căutam binecuvântarea liniștii, cu untdelemnul ei bun pentru mir: de unde venea șoapta aceea monotonă ca o litanie? Găsisem, în sfârșit, pe mal refugiul din vacarmul zilnic; în fața mea luciul apei, în spate, pădurea, deasupra cerul purtând în brațe, ca ofrandă a verii, catedrala unui nor alburiu în care oficiau zeitățile necuprinsului: Cine vorbea lângă mine prin cuvinte mai mici decât gâzele? Răspunsul veni mai târziu, surprins în mișcarea ușoară a nuferilor supraviețuind printre resturi împinse de
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
el eu viața am să-mi leg, ci doar de ce-i cu neputință să-nțeleg, chiar adevăr de e, cu fruntea aplecată. De-o fi aceasta boală sau anatemă veche, pe care nu le pot, o clipă, ocoli, le voi purta ca floarea la ureche... Plecat din mine, mă voi regăsi pe piept cu-nsemnele a mii de leghe - urme lăsate-n vârste de copii... Cine vâslește Chem copilăria și parcă sperii un cârd de pești, cine vâslește spre mal de tulbură
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
pentru că treceam printre scaune dezafectate scoase pe hol, niște coruri studențești care făceau repetiții pentru Cântarea României, era foarte frig iarna și o caldură umbroasă cum este în clădirile vechi vara, fetele și băieții pe care îi întâlneam în timp ce urcam purtau blugi aduși de vaporeni și tricouri chinezești care se vindeau în cămine. Din când în când, atunci când ajungeam în dreptul lor, se deschideau niște uși și apăreau niște tovarășe secretare. Ce căutau niște tovarășe secretare la șase seara în clădirea Universității
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
urmă, curge înainte senin, netulburat." După ce a rostit aceste cuvinte, a izbucnit în râs cu glas melodios, avea aerul că e împăcată cu soarta și cumva fericită. Era îmbrăcată într-o rochie de stofă fină, culoarea vișinei putrede, la gât purta un colier de perle, fumul aromat de la țigară se înălța subțire din portțigaretul elegant, iar câinele ei iubit rex, care stătea lângă sobă s-ar fi zis adormit, a ciulit deodată urechile. Eu am ținut minte cuvintele sale, le-am
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
căruia nu rămâne nicio urmă, curge înainte senin, netulburat." Pe urmă râde. Alteori zice Angelo, vine demolarea peste noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
noi! și atunci nu mai râde, e desfigurată de spaimă. Ah, port pururi vie în memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață care știe, m-aș lămuri. Dar n-am cum să-i cer ajutorul: regula acestor însemnări tocmai aceasta
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
mare, l-au transportat acasă, l-au îngropat între ai lui, în cavou de marmură (tot) neagră, iar cu beculețe, cu îngerași sculptați, cu geam termopan albastru (termopanul a fost pasiunea lui!...) și cu turnulețe. Era tare frumos ca mort: purta costum armani, ceas de aur, inele și brățări, ș-un lanț greu de care nu se despărțea niciodată și l-au acoperit cu bănet, aveau de unde, a rămas avere babană după el. Asculta de un principiu vinetu dinamo: toate ca
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
ca un ageamiu care se vede singur la pupitrul unui avion complicat, pe care trebuie să-l conducă. Îl priveam încântat-uimit, mi se părea aurifer. În același timp mi se părea o prelungire a mea și am început să mă port cu el ca atare. Aici am greșit fatal, l-am tratat ca pe un fragment din mine. În primii ani n-a protestat, dar pe urmă a căutat cu tot dinadinsul să-mi arate că e diferit. În adolescență m-
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
am frecat atunci, știi tu... N-aveam nici pic de vaselină, Tu ai uitat, eu însă nu. Cîmpul de instrucție de lîngă Călărași, nu departe de locurile pe unde cîndva hălăduiau vînătorii de dropii, era înțesat de mărăcini, cu care purtam zilnic o aspră luptă la baionetă, ieșind mai totdeauna învinși. Iar carabina ZB avea un recul puternic, greu de stăpînit pentru niște bieți începători. Strînge-o în brațe ca pe-o amantă!", ne striga semeț maiorul Alexandrescu, care nici pe arșița
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
Emil Brumaru Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește Că lucrurile-s coapte în amurg. Iau cana-n mînă, roua-n ea mustește, Perdelele în ciucuri fragezi curg, Dulapul poartă-n rafturi omizi crude Ce bat mătasea în mătănii moi, Desprins de fluturi, sufletul s-aude Cum pîlpîie nedumerit apoi; Și iar adorm, în așternut cu vîntul, Izvoare tolonite albe-n prund; Atît aș vrea: un înger, să-l ascund
Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8307_a_9632]
-
aflând în ce secol urmau să se afunde. Drumezea bănuia că inspectorii Patrimoniului Internațional veniseră să vadă minunea cu ochii lor, dar, cum aceasta întârzia, se retrăseseră pentru o vreme. Tania își închipuia că pretențiile ei destabilizaseră scenariul, așa că se purtau în continuare tratative pentru a i se satisface doleanțele. Ursula era de părere că fuseseră îndemnați unii să se supună straniului experiment, nu ca să capete faimă peste veacuri, ci să se umple de ridicol: nimănui nu-i era îngăduit să
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
în cele trei culori: roșu, vișiniu și albastru. Invenția asta - după unii, revelație -, îi încântă pe cei care nu se prăbușiseră încă în somn, căci regresiunea în timp presupunea mutații de ritualuri și simboluri. Bătrânii își croiră drum printre pacienți, purtând luminile pe deasupra celor lungiți pe iarbă sau căzuți în genunchi și murmurând ceva nedeslușit într-un registru monoton. Textul aparținea graiului romanș, sau reprezenta un amestec, cu cuvinte preluate de la toate rasele prezente pe paltou. După ce străbătură cam jumătate din
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
rezonanța locului, puseră stăpânire pe montagnarzi. Aceștia căzură cu toții în genunchi, asemenea celor de la Kabba, în timpul slujbei, dar îmbrăcămintea lor nu mai era albă, ci aidoma cu a celor care trăiseră în secolul al XIII-lea. Fuseseră doar sfătuiți să poarte astfel de straie, îmbibate de miresmele Florii Vieții și ale fructelor de pădure. Unii după alții primiră îmbrățișarea lui Morpheu. Încă indecis în privința apartenenței sale la o grupare sau alta, Negrescu se trezi singura ființa bipedă a cetății, în afara magicienilor
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
la tăcere și ascultare. Dar sforarii din umbră se loviseră de el ca de-o stâncă. El se-ncapafana să ceară alegeri cu adevarat libere, si nu repetarea mascaradei din ’46. Contaminați de exemplul sau, chiar și mulți dintre cei care purtaseră la piept, până nu de mult, carnetul roșu de partid se alăturaseră celor ce-i trimiteau acasă pe „emanați“. El, Seniorul, era „boșorogul fără dinți“ care cutezase să i se opună pe fața lui lliescu. Strânsă cu ușa, puterea reacționase
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
ridic deasupra condiției mele de robot programat să ronțăie și-n somn chewing-gumm și pop-corn, uite, am să plec chiar acum și-am să merg la Ambasada Americană Și-am să-i smulg steagul din poartă, dar nu ca să-1 port în triumf, pentm că nu merită asta, ci pentm a-i da foe Și a-l calcă în picioare, ca să le deschid ochii tuturor americanilor de rînd la fel de proști că și mine, ca America cea veche si-nbuibata și egoistă și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
sinucide, cu un glonț în tâmplă..." Să fie asta o urmare a asimilării învățăturii lui Confucius? întreabă interlocutorul. Cel întrebat confirmă în parte - "A avut dreptate Confucius lăsând să se înțeleagă că orice om aspirând la înțelepciune trebuie să-și poarte sub braț de-a lungul întregii sale vieți - sicriul." Nu altceva, ține să adauge, spusese Montaigne: "La mort n'est rien, le mourir est tout."
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
neagră drojdie: ziua în care își clătesc viețile ca niște cămăși asudate toți nefericiții pămîntului Sau, mai rău: e un fustangiu care se îndrăgostește De femeile tuturor, le smintește, le încurajează să vadă Stele acolo unde nu sunt decît scaieți purtați de vînt, Le adună, le posedă cu ferocitatea albinei în floare, După care le îndrăcește și le asmute să se arunce goale în mare; De asta copiii din flori îl cunosc cu toții Și îi strigă: tată Da, fiecare cititor are
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
și C. Dobrogeanu-Gherea. Ehei, ce vremuri! în anul 1917, traducerea în viață a ideilor socialiste a generat, în Rusia, o revoluție cumplită, prefăcînd țara vecină în Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, primul stat al dictaturii proletariatului. Iar după 1945, în urma războiului purtat cu Germania, Rusia victorioasă, cu încuviințarea aliaților săi occidentali, a subjugat țările Europei de Est, impunîndu-le și lor dictaturi comuniste. Cu asta am răspuns, pe scurt, întrebării referitoare la Nicolae Ceaușescu. Purtătorul acestui nume a practicat intens vînătoarea, într-o
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]