1,444 matches
-
voluntare. În cursul accesului nu există nici o mișcare clonică și nici o tulburare de cunoștință, iar EEG este normală. Aceste fenomene survin în cursul unor perioade de timp de câte o săptămână, până la câteva luni, care par a avea semnificația unui puseu acut al bolii. Caracteristic pentru toate aceste manifestări paroxistice ale SM este că ele cedau la tratamentul cu carbamazepină. 8. Focarele de demielinizare pot să apară în vecinătatea nucleilor striați și a regiunii subtalamice. Astfel se explică apariția unor mișcări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
funcții cognitive, într-un tablou de deteriorare intelectuală globală. Cele trei grupe nu se deosebeau în funcție de durata sau severitatea bolii. Aceste date au fost confirmate într-un studiu efectuat de JENNEKENS-SCHINKEL A. și colaboratorii (1990), pe pacienți cu distanță între pusee. În acest studiu, 56% din pacienți prezentau performanțe similare cu subiecții de control. Din cei 44% rămași (17 pacienți), 2 erau amnezici, iar 5 prezentau deficite cognitive, în special în probele de învățare auditivo-verbale. Tulburările de memorie ar fi legate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziuni ale sistemului nervos central decât la populația generală sau la bolnavii al căror handicap nu este în raport cu leziuni ale sistemului nervos central (afecțiuni neuromusculare sau spinale), dar trebuie notat că aceste afecțiuni nu au caracterul brutal și imprevizibil al puseelor de SM și că imaginea acestor boli este diferită de cea a SM, în anturajul bolnavilor. Depresia este deasemenea rară în formele spinale pure ale SM; - Depresia poate preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
preceda apariția manifestărilor clinice neurologice; - Apariția depresiei nu este corelată cu durata bolii, nici cu severitatea handicapului neurologic, dar potrivit lucrării lui JOUVENT și colaboratorii (1988), ea ar fi mai frecventă la începutul evoluției; - Simptomatologia depresivă este mai accentuată în timpul puseelor bolii decât în perioadele de atenuare, dar acest argument este ambiguu, căci accentuarea acestei simptomatologii poate rezulta prin descurajare și spaimă. Până în prezent, nici un studiu nu a fost consacrat în mod special tratamentului depresiei asociate sclerozei multiple. b3. Râsul și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din subiecții prezentând SM trăiseră, în anul care preceda apariția bolii, de 2 ori mai multe evenimente purtătoare de o puternică încărcătură emoțională, decât subiecții de control. Un procentaj asemănător a fost găsit evaluând influența factorilor de stress asupra declanșării puseelor. Altfel spus, ar exista o legătură între viața emoțională a subiectului și expresia clinică a bolii, independent că este vorba de apariția sau evoluția ei. Această ipoteză găsește un sprijin în demonstrarea influenței situațiilor de stress asupra reacțiilor imunologice. Cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
serii mici de pacienți examinați în centre universitare și se ignoră frecvența reală a tulburărilor psihice în rândul populației generale; 2) Este vorba de studii transversale, fiind astfel posibil ca anumite tulburări să poată regresa la o anumită distanță de pusee. Pentru a stabili mai bine corelația între aceste tulburări și evoluția bolii sunt necesare studii longitudinale; 3) este necesar astăzi să corelăm tulburările psihice cu severitatea și localizarea leziunilor obiectivate de rezonanța magnetică nucleară. Dacă această confruntare clinico-radiologică poate părea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinic al SM Diagnosticul clinic al SM a suscitat multe discuții între mulți clinicieni neurologi, fiecare din ei având păreri multiple despre criteriile de diagnostic clinic. Înainte de a discuta aceste criterii propunem să definim principalele stări clinice ale unor SM: puseul, remisiunea și progresivitatea. Un puseu este definit de apariția unor simptome sau a unor semne neurologice cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de 108 ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și a unor semne
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al SM a suscitat multe discuții între mulți clinicieni neurologi, fiecare din ei având păreri multiple despre criteriile de diagnostic clinic. Înainte de a discuta aceste criterii propunem să definim principalele stări clinice ale unor SM: puseul, remisiunea și progresivitatea. Un puseu este definit de apariția unor simptome sau a unor semne neurologice cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de 108 ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și a unor semne ce regresaseră, se stabilizează sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alte afecțiuni neurologice. După consultații multiple la diferite simpozioane internaționale, BAUER (1980) a propus diferite criterii clinice de diagnostic în funcție de stadiul clinic al bolii. Astfel am avea: 1) SM verificată la examenul anatomic. 2) SM definită clinic: a - evoluție cu pusee și remisiuni de cel puțin două ori, separate de cel puțin o lună interval; b - progresie lentă sau în pusee repetate întinzându-se pe cel puțin șase luni; c - semne neurologice obiectivizate care se pot datora a cel puțin două
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sistemul nervos central și identificarea creșterii nivelului acesteia în lichidul cefalorahidian; - creșterea mononucleelor în LCR; e - debutul simptomelor între 10-50 ani; f - lipsa altor explicații neurologice mai bune; 3) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul episod): a - descrierea de pusee și remisiuni cu semne sugestive de SM, fără a avea obiectivizarea unor semne de boală neurologică care atinge diseminat substanța albă; 109 b - simptome obiective documentate ale unui singur puseu cu semne de boală neurologică, care atinge diseminat substanța albă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinic posibilă (subgrup posibil la primul episod): a - descrierea de pusee și remisiuni cu semne sugestive de SM, fără a avea obiectivizarea unor semne de boală neurologică care atinge diseminat substanța albă; 109 b - simptome obiective documentate ale unui singur puseu cu semne de boală neurologică, care atinge diseminat substanța albă, cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
atinge diseminat substanța albă, cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul puseu) a - descriere de pusee și remisiuni fără documentare prin semne obiective; b - semne neurologice obiective descrise ca o singură localizare patologică în sistemul nervos central; c - LCR modificat, dar nu caracteristic pentru SM; d - o nevrită optică retrobulbară monosimptomatică; e
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu remisiune bună, urmate de semne și simptome variabile; c - modificări patologice ale LCR, dar fără a avea profil obligator pentru SM; d - nici o explicație mai bună neurologică; 4) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul puseu) a - descriere de pusee și remisiuni fără documentare prin semne obiective; b - semne neurologice obiective descrise ca o singură localizare patologică în sistemul nervos central; c - LCR modificat, dar nu caracteristic pentru SM; d - o nevrită optică retrobulbară monosimptomatică; e - nici o altă explicație neurologică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinice mai ales că unele din investigațiile paraclinice sunt inabordabile pentru unele spitale. Astfel, criteriile lui MC DONALD și HALIDAY (1977) ni se par la îndemână tuturor medicilor. După aceste criterii, SM poate fi: 1) SM suspectă cu un singur puseu evocator, cu sau fără semne de leziune neurologică. 2) SM posibilă cu două subgrupe: a - posibilă în debut; b - posibilă în evoluție; 3) SM certă clinic. 4) SM confirmată prin diagnostic stabilit necroptic. SM posibilă cuprinde: - un episod sugestiv de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
distincte). Acest prim criteriu este esențial în diagnosticarea SM. Cu titlu de exemplu, un tablou neurologic caracterizat prin apariția unei parapareze regresive, apoi urmată de furnicături ale membrelor inferioare, corespunde unei singure leziuni în termeni de topografie, chiar dacă are două pusee. Apariția unei scăderi a acuității vizuale, apoi 6 luni mai târziu, a unei paralizii faciale periferice sunt rezultatul a două leziuni. În sfârșit apariția simultană a unei amețeli și a unor tulburări sfincteriene este expresia a două leziuni în cursul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
scăderi a acuității vizuale, apoi 6 luni mai târziu, a unei paralizii faciale periferice sunt rezultatul a două leziuni. În sfârșit apariția simultană a unei amețeli și a unor tulburări sfincteriene este expresia a două leziuni în cursul unui singur puseu. 2) Vârsta apariției bolii este al doilea criteriu. Marea majoritate a SM (80%) debutează între 25-40 de ani; vârsta influențează valoarea diagnosticului și calitatea simptomatologiei. Apariția, de exemplu a unei scăderi unilaterale a acuității vizuale la o femeie tânără este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cât și pentru gradul de certitudine a diagnosticului. Al doilea motiv este identificarea unei grupe speciale de SM denumită „SM determinată cu ajutorul examenelor complementare (paraclinice)“. În 112 acest cadru, se găsesc SM în care istoria clinică se limitează la un puseu sau două și în care examenul clinic nu arată adesea decât un semn de localizare. Clasificările diagnostice ale lui POSER și ale lui CHOFFLON M. folosesc următoarele criterii: numărul puseelor, numărul leziunilor clinice și paraclinice, precum și prezența benzii oligoclonale sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
găsesc SM în care istoria clinică se limitează la un puseu sau două și în care examenul clinic nu arată adesea decât un semn de localizare. Clasificările diagnostice ale lui POSER și ale lui CHOFFLON M. folosesc următoarele criterii: numărul puseelor, numărul leziunilor clinice și paraclinice, precum și prezența benzii oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în lichidul cefalorahidian. Iată clasificarea: Grupa A - definită clinic are două forme A1 - când se pun în evidență două pusee și două leziuni în sistemul nervos central
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziuni în sistemul nervos central cu determinări clinice; A2 - când se pun în evidență în anamneză două pusee clinice, o leziune cu determinare clinică și o modificare paraclinică; Grupa B - definită cu ajutorul examinărilor paraclinice are trei forme: B1 cu două pusee în anamneză, o modificare lezională clinică sau o modificare paraclinică și prezența obligatorie a benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B2 - cu un puseu în antecedente, două leziuni clinice și prezența benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
modificare paraclinică; Grupa B - definită cu ajutorul examinărilor paraclinice are trei forme: B1 cu două pusee în anamneză, o modificare lezională clinică sau o modificare paraclinică și prezența obligatorie a benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B2 - cu un puseu în antecedente, două leziuni clinice și prezența benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B3 - cu un puseu clinic, o leziune clinică și o modificare paraclinică precum și prezența benzilor oligoclonale sau creșterii imunoglobulinei G în LCR; Grupa C - posibilă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
lezională clinică sau o modificare paraclinică și prezența obligatorie a benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B2 - cu un puseu în antecedente, două leziuni clinice și prezența benzilor oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în LCR; B3 - cu un puseu clinic, o leziune clinică și o modificare paraclinică precum și prezența benzilor oligoclonale sau creșterii imunoglobulinei G în LCR; Grupa C - posibilă clinic are tei forme: C1 - cu două pusee și o leziune clinică; C2 - un puseu și două leziuni clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
LCR; B3 - cu un puseu clinic, o leziune clinică și o modificare paraclinică precum și prezența benzilor oligoclonale sau creșterii imunoglobulinei G în LCR; Grupa C - posibilă clinic are tei forme: C1 - cu două pusee și o leziune clinică; C2 - un puseu și două leziuni clinice ; C3 - un puseu, o leziune clinică și o modificare paraclinică; Grupa D - probabilă cu ajutorul examenelor paraclinice are o singură formă: D1 - cu două pusee în antecedente și prezența obligatorie în LCR a benzilor oligoclonale sau a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
leziune clinică și o modificare paraclinică precum și prezența benzilor oligoclonale sau creșterii imunoglobulinei G în LCR; Grupa C - posibilă clinic are tei forme: C1 - cu două pusee și o leziune clinică; C2 - un puseu și două leziuni clinice ; C3 - un puseu, o leziune clinică și o modificare paraclinică; Grupa D - probabilă cu ajutorul examenelor paraclinice are o singură formă: D1 - cu două pusee în antecedente și prezența obligatorie în LCR a benzilor oligoclonale sau a creșterii imunoglobulinei G Încercările terapeutice, neputându-se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
punem întrebări în legătură cu corelările între luarea de contrast sau volumul lezional pe deoparte și semnalele clinice și evolutivitatea bolii pe de altă parte. În ciuda unor observații contradictorii s-ar părea că punerile în contrast sunt mai ușor de observat în puseele clinice. (GONZALES-SCARANO F. și colaboratorii, 1987; GROSSMAN R. I. și colaboratorii, 1988). Totuși, se întâmplă ca pusee clinice autentice nu sunt însoțite de punere în contrast. Poate să fie vorba de un puseu medular ce scapă investigației. Sensibilitatea RMN poate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evolutivitatea bolii pe de altă parte. În ciuda unor observații contradictorii s-ar părea că punerile în contrast sunt mai ușor de observat în puseele clinice. (GONZALES-SCARANO F. și colaboratorii, 1987; GROSSMAN R. I. și colaboratorii, 1988). Totuși, se întâmplă ca pusee clinice autentice nu sunt însoțite de punere în contrast. Poate să fie vorba de un puseu medular ce scapă investigației. Sensibilitatea RMN poate să fie insuficientă cu o rezolvare spațială ce nu permite detectarea leziunilor de volum mic. În sfârșit
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]