KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

pu?în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m?sur? acestui remarcabil av�nt al unei echipe pe care adversarii ei francezi au identificat-o cu sociologia �ns??i. O

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
semnificative, dar cu tonalit??i ?i cu orient?ri diferite. 2. �n acela?i timp, sociologia se doteaz? cu mijloacele de difuzare a propriilor lucr?ri. Leplaysienii, desigur, indicaser? calea de urmat �nc? din anii 1880. Dar condi?iile difuz?rîi s-au ameliorat ulterior. Periodice precum Revue philosophique a lui Th�odule Ribot sau foarte ț�n?ra Revue de m�taphysique et de morale, pe care tocmai o fondaser? Xavier L�on ?i Elie Hal�vy �n 1893, dau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
taphysique et de morale, pe care tocmai o fondaser? Xavier L�on ?i Elie Hal�vy �n 1893, dau seama de actualitatea sociologic?, cu tot caracterul apreciat că nesigur al rezultatelor ei. Că dovad?, severele critici care au urmat public?rîi tezei lui Durkheim (Despre diviziunea muncii sociale) din partea unor filosofi, precum Hal�vy, care, apriori, nu-i erau ostili. Era inevitabil că sociologia s? se doteze cu instrumente specifice. A?a a ap?rut Revista internă?ional? a lui Worms

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
interes general (cum ar fi ț�rgurile sau expozi?iile internă?ionale). Gra?ie acestei internă?ionaliz?ri a contactelor, lucr?rile cele mai notabile s�nt cunoscute dincolo de frontiere ?i s�nt traduse n lunile imediat urm?toare public?rîi lor �n limba original?. n cazul lui Tarde ?i Simmel, dar ?i �n cazul altora care nu se bucurau de prea mare renume. �nv???m�ntul sociologic �n Facult??ile de litere din Fran?a (1887-1918) La Bordeaux Curs de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n genera?ia urm?toare, nici o figur? notabil? nu se impune, poate cu excep?ia lui Guillaume de Greef, sindicalist de felul s?u, ajuns sociolog stimabil la sf�r?it de secol. De Greef s-a devotat ap?r?rîi clasei muncitoare �ntr-o ?ar? �n care revolu?ia industrial? nu era un cuv�nt gol. Inspir�ndu-se din Proudhon, el ap?r? ideea de reciprocitate ?i veste?te instaurarea rela?iilor sociale echilibrate �ntre clase prin interpunerea sindicatelor. Teoria să

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
autor a publicat numeroase monografii care, cu timpul, apar mai importante dec�ț contribu?iile sale filosofico-politice, al c?ror suflu r?m�ne destul de redus. S? not?m c? de Greff nu a fost singurul teoretician al mi?c?rîi muncitore?ți. Aten?ia acordat? problemelor industriale este o tr?s?tur? major? a sociologiei belgiene a epocii care sus?ine patronatul liberal. O dovad? a acestei �c�rd??îi� este crearea Institutului de sociologie a Universit??îi noi din

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a unei ideologii slavofile ?i conservatoare, fac?iuni importante ale clasei dominante � care se recrutau dintre intelectuali � caut? un alt model de dezvoltare �mprumut�nd idei liberale sau socialiste pe care le-au v?zut �nflorind �n Occident. Inteligen?ia ??rîi nu formeaz? totu?i un grup omogen. Departe de ?coală subiectivist? a lui Lavrov ?i Mihailovsky � care se mul?umesc s? se demarcheze de Tarde � se afl? grupul revolu?ionar, divizat �n �bisericu?e� (marxist? cu Lenin, anarhist? cu Kropotkin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
criza izbucne?te �n decembrie 1885, c�nd redactorul ?ef al revistei Reforma social?, Edmond Demolins, este demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de prim? importan?? pentru �n?elegerea societ??ilor moderne ?i a transform?rîi lor posibile. Lor le dator?m, �ntre altele, ideea planific?rîi urbane ?i aceea a �cet??ii-gr?din?�, care vor fi reluate �ntre cele dou? r?zboaie �n numeroase ??ri, de unde aten?ia foarte mare acordat? fenomenelor economice ?i sociale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de prim? importan?? pentru �n?elegerea societ??ilor moderne ?i a transform?rîi lor posibile. Lor le dator?m, �ntre altele, ideea planific?rîi urbane ?i aceea a �cet??ii-gr?din?�, care vor fi reluate �ntre cele dou? r?zboaie �n numeroase ??ri, de unde aten?ia foarte mare acordat? fenomenelor economice ?i sociale pentru care trebuiau preg?ți?i viitorii gestionari, fie c? erau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
str?duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de ap?rare, doctrinare ?i practice totodat? [Lepenies, 1990]. �n acela?i timp, al?i cercet?tori au atacat disputată problem? a amelior?rîi populă?iei din punct de vedere biologic. Francis Galton, v?rul lui Darwin, este primul (1869) care se apleac? asupra aptitudinilor mentale ?i a reproducerii lor de-a lungul genera?iilor, str?duindu-se s? arate c? aceste aptitudini s�nt

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care la �nceput au ?inut de ini?iativa privat?, a luat �n cele din urm? form? politic?: au fost promulgate legi, a fost cerut? interven?ia puterii publice �n domenii precum cel al instruc?iei copiilor ?i cel al dezvolt?rîi urbane, care priveau �ntreaga societate. La lume nou?, ?tiin?? nou? Ca ?i �n cazul unora dintre omologii lor europeni � precum Durkheim � fondatorii disciplinei ?i-au tr?it la �nceput voca?ia că pe un sacerdo?iu: la propriu, �n cazul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sus?ine chiar c? această din urm? ar trebui s? treac? sub controlul oamenilor ?i al societ??îi, de unde propunerile sale de interven?ie necesar? a autorit??îi publice �n domeniul educa?iei, de unde sprijinul dat de el mi?c?rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
interven?ie necesar? a autorit??îi publice �n domeniul educa?iei, de unde sprijinul dat de el mi?c?rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale. Identificarea sociologiei cu expertiză social? se impune � nu �nt�mpl?tor � tocmai �n momentul �n care urbanizarea, industrializarea ?i imigra?ia masiv? oblig? puterile publice s? inventeze social. �n afar? de aceasta, ea r?spunde unui efort colectiv al

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
face care contribuie la bun?starea societ??îi ?i care � dac? s�nt adoptate de c?tre to?i � favorizeaz? extensia legii, devenind ele �nsele elemente ale codului juridic formal. Afl?m �ns? la Sumner ?i o teorie a schimb?rîi sociale pe care el o vede dintr-o perspectiv? strict evolu?ionist?, ca transformare automat? a moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ns?, social scientists-ii au fost invită?i s? se pun? �n slujba societ??îi americane; �n aceast? calitate au fost chema?i �n numeroase universit??i pentru a-?i consacră o parte a timpului expertizei sociale, iar o altă form?rîi asisten?ilor sociali. Nu poate fi vorba aici de o sociologie critic?, except�ndu-l pe Veblen (1899) care va r?m�ne toat? via?a contra curentului mediilor intelectuale. �n afar? de Yale � unde preda Sumner ?i care urmeaz? mai

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
m�ne toat? via?a contra curentului mediilor intelectuale. �n afar? de Yale � unde preda Sumner ?i care urmeaz? mai mult modelul european � celelalte departamente de sociologie, care s-au �nmul?it �n toat? ?ara, ?i-au asumat sarcina identific?rîi nevoilor sociale ?i ale institu?iilor (la nivelul Statelor c�ț ?i la cel al municipalit??ilor) fiind �ns?rcinate apoi s? le afle solu?îi. A?a se �nt�mpl? la Chicago (1892), la Columbia � unde oficiaz? Giddings (1894

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
notoriet??îi lor, c�ț ?i consecin?a unui �nv???m�nt incontestabil mai coerent, mai bine ordonat că �n alte p?r?i. S? mai ad?ug?m faptul c? trebuie s? vedem aici ?i rodul �nr?d?cin?rîi culturale a sociologiei �n societatea civil?, ceea ce nu are echivalent �n b?tr�na Europ? unde sociologii � �n ciuda tuturor eforturilor de �a se pune �n serviciul societ??îi�, a?a cum voia Durkheim � r?m�n percepu?i că

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a socialului, ea r?m�ne la cuno?țin?e par?iale, presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
puternic? ?i prestigiul la zenit, a?ez?mintele sale institu?ionale s�nt fragile, at�ț �n domeniul �nv???m�ntului (ea nu mai de?ine, dup? 1910, dec�ț patru catedre universitare) c�ț ?i �n cel al cercet?rîi . �n sf�r?it, �ncep�nd cu 1920, ea nu va mai fi �nv??at? dec�ț �n facult??ile de litere, fiind asociat? moralei pentru a se putea ob?ine o diplom? de licen?? �n filosofie. Gra?ie durkheimienilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e Sociologique (�ntrerupt? �n 1913, relansat? �n 1925 ?i disp?rut? iar doi ani mai ț�rziu) mi?carea durkheimian? ajunge s? se doteze cu o societate savant? cu un efectiv foarte restr�ns, dar deschis c?tre

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ce alc?tuiau c�mpul ?tiin?elor umane. �n sf�r?it, sociologia este introdus? �n 1920 �n programa ?colilor normale de institutori gra?ie eforturilor lui Paul Lapie (1923) ?i ale lui Bougl� care st? ?i la originea instal?rîi, �n acela?i an, a unui Centru de �ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn. Sociologia ?i ?tiin?ele umane �[Sociologia francez?] nu se consider? o disciplin? izolat?, lucr�nd �n domeniul s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c�nd avem mai �nt�i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a respectului social care a c?p?tat cu anii un credit vast, o mare audien??. Pe cale durkheimian?, ț�mpenia socialist? �?i �mplete?te pasul cu ț�mpenia radical? [�] Durkheim ?i-a �ndeplinit astfel perfect ?i dup? moarte sarcina conserv?rîi burgheziei pe care ?i-o �ndeplinise pe tot parcursul vie?îi. At�ta ?tiin??, critic?, at�tea documente au ajuns �n propagand?. Succesul lui Durkheim vine tocmai din propagandă moral? pe care el era capabil s-o fondeze, din m

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ale celei individuale (1925, 1941, 1950), ca ?i �morfologia social?�, desf??ur�nd cercet?ri de demografie social? ?i geografie uman? (1928, 1938 a), reabilit�nd folosirea statisticii ?i a metodelor cantitative. Halbwachs a elaborat ?i o teorie a stratific?rîi sociale (1972) pe care a aplicat-o �n importante cercet?ri privind condi?iile de via?? ale clasei muncitoare (1913, 1933). A ar?tat acolo, �mpotriva holismului radical al lui Durkheim, importan?a clasei sociale �n definirea condi?iilor individuale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]