2,475 matches
-
înțelegerii profunde a subiectului dezbătut acum. Sălbăticiunile au toate rostul lor, rânduit dinainte. Ciobanul nu are voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își încalcă propria rânduială, devenind prea stricătoare. Spre deosebire de creștinismul Bisericii, în creștinismul cosmic omul nu se consideră stăpânul creației ci o parte a ei; Dumnezeu nu i-a încredințat întreaga lume spre stăpânire, ci spre folosință chibzuită. Nu spre viețuire, ci spre conviețuire. Sălbăticiunile
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
credințe și superstiții arhaice. Singurul loc în care ciobanul e stăpân e vatra - vatra casei și vatra satului. Vatra e spațiul consacrat vieții umane; odată ieșit din el, ciobanul e un intrus. Spre a fi acceptat, el trebuie să respecte rânduiala naturii, la fel cum un oaspete e binevenit doar dacă respectă regulile din casa gazdei. De pildă, nu are voie să fluiere ori să chiuie după asfințit și i se interzic relațiile sexuale în afara vetrei satului. Spiritele, ființele mitice care
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
are voie să fluiere ori să chiuie după asfințit și i se interzic relațiile sexuale în afara vetrei satului. Spiritele, ființele mitice care populează natura îl ajută pe cioban să supraviețuiască în mediul ostil numai și numai dacă face totul după rânduială; de îndată ce încalcă rostul, ele devin violente și răzbunătoare. Sălbăticiunile au toate rostul lor, rânduit dinainte. Ciobanul nu are voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
rostul, ele devin violente și răzbunătoare. Sălbăticiunile au toate rostul lor, rânduit dinainte. Ciobanul nu are voie să le ucidă decât în condiții extreme: când nu are cu ce se hrăni, în legitimă apărare ori când ele își încalcă propria rânduială, devenind prea stricătoare. Iată de ce, de câte ori cineva din stână se plângea că a venit ursul, baciul Nelu lu Boboacă din Jieț spunea: „Fugi, bă, că n-o venit niciun urs, noi am venit la el!” Unchiu Culiță al lu Pătru
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
Stalin „Câte divizii are papa?'' fiind factorul uman principal care a contribuit la demolarea orânduirii comuniste, și atunci tot vom recunoaște că Dumnezeu are de lucru printre catolici, că nici o stăpânire și nici un papă nu vine de la sine, ci sunt rânduieli așezate de Dumnezeu pentru o vreme și pentru anumite lucruri bune sau rele, dar care trebuie să se întâmple, că fac parte din voia Lui cea tainică și bună, sfântă și desăvârșită. Înainte de a încheia cuvântu-mi plăpând de omagiu
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
un pahar de vorbă; în loc de mall-ul impersonal, magazinul din colț unde vânzătorul îți spune pe nume; în loc de o filozofie abstractă, un om întreg care-ți vorbește; în loc de revoluții, utopii și experimente, născute din haos și plictiseală, evenimente desfășurate în rânduială.” (Ceva și cineva). Așadar, ce am putea face, atunci, fiecare dintre noi? s-ar putea încă întreba un sceptic. Pentru început, răspunsul ar fi: să nu uităm că, după cum spune Ortega y Gasset, “lamentația bolnavului nu este numele bolii de
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
și Înțelepciunea lui Dumnezeu, purtând tot universul ca pe o liră și împreunând cele de pe pământ cu cele din cer și unind întregurile cu părțile și cârmuindu-le pe toate cu voia Sa, alcătuiește o singură lume și o unică rânduială frumoasă și armonioasa a ei, El Însuși rămânând nemișcat, dar mișcându-le prin crearea și orânduirea lor, dupa bunăvoirea Tatălui" [26]. Comentând acest text, Părintele Dumitru Stăniloae spune că "pornind de la ideea că lumea este o unitate, pentru că unul este
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
întrebări ... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit, Stareț și Exarh, ca orice pelerin care ajunge la Mănăstirea Cozia, aș vrea să știu dacă involuntar de voința noastră nu tulburăm în vreun fel sacralitatea mănăstirilor? - Nu trebuie să vă faceți atâtea griji, toate cu rânduiala lor. Majoritatea celor care ajung la Cozia sunt atrași de această oază de frumusețe și spiritualitate, dar fiecare își are propria trăire, propria chemare. Cu toții trăiesc bucuria de a păși în acest spațiu sacru, pentru ca mai apoi să se poată
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
vizitatori, care de multe ori insistă cu întrebări nevinovate și-n felul acesta, fără voia lor, te tulbură. Ca monah însă trebuie să fii întărit duhovnicește, de aceea aș zice că nu este un martiraj, iar obștea noastră are o rânduială care îi dă consecvență în ascultare. - Eu, personal, cred că nimic nu este mai înălțător decât să adormi în dangăt de clopot și să te trezească toaca, atunci când cheamă la rugăciune. Cum puteți veni în ajutorul pelerinilor, astfel încât să le
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
alți copaci existenți în Țara Sfântă. Poporul nostru dreptcredincios numește de obicei această duminică, fiind menționată încă din vechime și în cărțile de slujbă, Duminica Floriilor sau Floriile. Niciodată în vorbirea obișnuită poporul nostru nu-i zice Duminica Stâlparilor. Potrivit rânduielii liturgice, în această zi sunt aduse la biserică ramuri de salcie care la momentul potrivit sau cuvenit, sunt binecuvântate printr-o rugăciune specială și apoi împărțite credincioșilor, pe care le țin în mână în timpul slujbei și apoi le iau cu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
sunt de neînțeles, pentru că schimbările exterioare ale unui rit le par acestora schimbări ale Duhului însuși, care este proslăvit în acel rit (de exemplu, trecerea de la Biserica Vechiului Testament la cea a Noului Testa¬ment; sau schimbarea ritului și a rânduielilor bisericești din vremurile apostolice). Biserica și membrii ei cunosc, cu cunoștința interioară a credinței, unitatea și statornicia Duhului său, care este Duhul lui Dumnezeu. Dar cei din afară, cei care n-au fost chemați, văd și cunosc schimbarea ritualului exterior
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > RÂNDUIALA... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În cătușe pune Doamne râul care-și face scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
Orbului îi dă lumină și îi iartă a lui vină! Tu le știi la toate rostul și ne ești și adăpostul, Lacăt gurilor ne pune să împlinim doar cele bune! 30 septembrie 2015 foto sursă internet Camelia Crista Referință Bibliografica: Rânduiala... / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1756, Anul V, 22 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
vreme, această atitudine având consecințe pozitive pentru societatea noastră pe care ierarhul o dorea creștină până în cele mai adânci structuri ale ei. “Nu s-ar putea spune că școala românească este ostilă concepției creștine. Ba, dacă am lua în considerare rânduiala, ca preotul să predea învățământul religios în școala primară și cea secundară, precum și faptul că mulți, destul de mulți dintre dascălii noștrii iau fățiși apărarea Bisericii creștine, apreciindu-i corect valoarea, am putea spune că școala românească nu este străină de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude rostirile. Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte. Nici nu mai știu încotro mă îndrept! Ascult pașii desenând ceruri pe caldarâmul ud și împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoieli dar nici că îmi mai pasă! Te privesc printre genele sufletului și, în firave urzeli, recompun mirajul ce l-am tatuat cândva lângă verdele sonor al unei neîncepute primăveri, în care dansăm goi... noi doi și lumina
REFRENUL PAŞILOR DESCULŢI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343353_a_344682]
-
ce adâncesc hotarul abisului, în ostenirea unei inimi care nu își mai aude rostirile. Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte. Nici nu mai știu încotro mă îndrept! Ascult pasii desenând ceruri pe caldarâmul ud și împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoieli dar nici că îmi mai pasă! Te privesc printre genele sufletului și, în firave ... Citește mai mult Refrenul pașilor desculți Tristețea culege tremurul câtorva razerămasedin cioburile unor vise ușor nepermise, se pare!Netezește cu ele umbra încercănatăde
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
noastrădizolvă toate nedurerile ce adânceschotarul abisului,în ostenirea unei inimicare nu își mai aude rostirile.Rătăcesc printre acele tăcute cuvinte.Nici nu mai știu încotro mă îndrept!Ascult pasii desenând ceruri pe caldarâmul udși împing fulgerele la locul lor! Eternele rânduieli satisfac ursite învoielidar nici că îmi mai pasă!Te privesc printre genele sufletului și, în firave ... VI. DIN TAINA UNUI VAL, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016. Din taina unui val Mi-ești
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
persoana Părintelui Iachint se îngemănau armonios monahul, duhovnicul și starețul, dar mai mult parcă duhovnicul și monahul, într-o vreme în care monahii nu erau prea mulți, iar duhovnicii îndelung căutați. Monahul Iachint era un iubitor al rugăciunii. Nelipsit de la rânduiala liturgică a mănăstirii, mai ales de la Sfânta Liturghie, cuvioșia sa era un exemplu pentru mai tinerii discipoli, unii dintre ei devenind peste ani aidoma învățătorului lor. În popasurile de la Mănăstirea Putna îl vedeam pe cuviosul monah Iachint participând dis-de-dimineață la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
nimeni. A suportat cu stoicism rigorile impuse de ocupațiile străine de care am avut parte. Nu a spulberat prin foc și lovituri de tun locașurile de cult ale altor religii existente pe teritoriul străbun și nu a luptat împotriva bunei rânduieli existente în acestea. Nici atunci când străinii ne-au lovit, nu am răspuns cu aceeași monedă. Le-am respectat credința. Nu am dărâmat impozanta moschee din Parcul Carol și nici frumoasa moschee de la Constanța deși, să nu uităm, musulmanii turci ne-
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
persoana Părintelui Iachint se îngemănau armonios monahul, duhovnicul și starețul, dar mai mult parcă duhovnicul și monahul, într-o vreme în care monahii nu erau prea mulți, iar duhovnicii îndelung căutați. Monahul Iachint era un iubitor al rugăciunii. Nelipsit de la rânduiala liturgică a mănăstirii, mai ales de la Sfânta Liturghie, cuvioșia sa era un exemplu pentru mai tinerii discipoli, unii dintre ei devenind peste ani aidoma învățătorului lor. În popasurile de la Mănăstirea Putna îl vedeam pe cuviosul monah Iachint participând dis-de-dimineață la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului religios, a intrat pe acea poartă, preoți și copii fiindu-i în față, de-a stânga și de-a dreapta culoarului format, calea prin mulțime fiindu-i deschisă, conform rânduielii bisericești, de Preacucernicul Părinte Protopop Pavel Postolachi, purtând Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, urmat de părintele Pavel Pavel. Păreau ca fiind rupți dintr-o poveste și aduși în fața ochilor prin tablouri ce se perindau secvențial prin fața ochilor. Veșmintele preoțești, de
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
doi. Sporea rămase tăcut. Nu era un vorbăreț. Îi plăcea mai mult singur, pentru ortacii lui, marea majoritate extrem de limbuți, putea să pară un ciudat. Dar era un miner harnic, oricând și în orice situație aveau bază în el. Toate rânduielile de zi cu zi fiind terminate, cei trei ortaci se ridicară și porniră către puțul centru, unde colivia avea să îi coboare în subteranele minei. Apucară să mai prindă din spate, ca din zbor, câteva cuvinte ale maistrului care reproșa
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
Bosnia de astăzi, care a organizat mai multe pelerinaje pe intinerarii strategice, plecând din Banat, Lipova, Mureș, Hunedoara, Deva, Orăștie, Săliște, îndemnându-i pe credincioși să nu abandoneze credința, să-i alunge pe preoții uniți impuși și să țină de rânduielile legii strămoșești. La Sibiu, din păcate, Visarion este arestat și închis în temuta închisoare de la Kufstein din Munții Tirolului, unde a murit ca mărturisitor. Călugărul Sofronie, al doilea lider al luptei împotriva uniației, originar din localitatea Cioara, județul Alba, fost
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]