2,406 matches
-
tu vieții îi surâde;Surâde-i lumii chiar când te irită orice!Florilor le surâde când ești descumpănit;Surâde-i plin de-ncredere omului iubit!Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit,Si cand în juru-ți totul se duce de râpă!Mereu slăvește viață: când zorile mijesc,Când soarele te arde și când ești totu- o apă! Chiar când o umbră neagră asupra ta se lasă,Spre Ceruri tu surâde și soarbe din viața!Inspirat de versuri traduse de mine din
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
râd. adapt. Fiindcă, Doamne, să nu uităm că-s sclava ta, datoare sunt plăcerea s-o măsor cu infinitul, dă-mi, Tu, puterea de-a rabdă robia mea, și nu-mi râpi iubitul O, lasă-mă să sufăr, în umbră ta să stau, iubitul meu, măi sfântă-mi e libertatea-n care te răsfeți, în liniște și pace iubirea mea să-ți dau că vina nu-i a ta, de inima-mi
SONET 58 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379424_a_380753]
-
Spre-a pune inul la topit Și unde vin copii din sat În miezul verii la scăldat Că doar altă apă nu-i Decât izvorul lui Turlui. Mi-e dor de-un sat cum altul nu e, De-Arman,de râpi, de Cetatue, De satul meu cel dispărut Că amintirile,-n trecut. Mi-e tare dor,mi-e dor nespus, De timpu-acela-n neguri dus, De oamenii din satul meu Cu frica lor de Dumnezeu Și de vorbă lor domoala, De respectul
MI-E TARE DOR de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379560_a_380889]
-
Est, urmărite fiind îndeaproape de trupele rusești, părinții săi, în schimbul unor alimente, au acceptat să ascundă doi militari germani în beci. Ghinionul lor a fost să fie descoperiți de către ruși. Au fost duși, împreună cu protejații lor germani, pe marginea unei râpe, cu fața la aceasta, unde au fost executați fără milă cu rafale de mitralieră. Astfel, copil de paisprezece ani, se vede dintr-o dată, în vremuri foarte grele, cap de familie, tată și mamă pentru șapte copii cu vârste cuprinse între un an
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
tu vieții îi surâde; Surâde-i lumii chiar când te irită orice! Florilor le surâde când ești descumpănit; Surâde-i plin de-ncredere omului iubit! Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit, Și când în juru-ți totul se duce de râpă! Mereu slăvește viața: când zorile mijesc, Când soarele te arde și când ești totu- o apă! Chiar când o umbră neagră asupra ta se lasă, Spre Ceruri tu surâde și soarbe din viață! Inspirat de versuri traduse de mine din
SCRISOARE ÎN STICLĂ/ מכתב בבקבוק/VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373323_a_374652]
-
atunci școala cea mai apropiată se afla la circa patru khilometri de sat și noi pentru a ajunge la ea străbăteam acea distanță pe potecile, tainice prin păduri coborând și urcând coastele pe cărări ce șerpuia urcând pieptiși pe marginea râpilor săpate în coasta dealului de scurgerea torenților repezi care se formau în urma ploilor și a topirii zăpezilor abundente, în iernile aspre de pe la noi. Urmam sinuozitățile potecii pe sub poalele pădurii până la gârla din vale, pe care o traversam cu piciorul prin
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
Acasa > Poeme > Antologie > EREZIA PROXIMEI IREALITĂȚI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Dom`profesor se duce țara asta dracului de râpă Îmi spune revoltat Mister Bulă Din cauză de mașină defectă Am făcut și eu prima călătorie cu trenul după 89 Domnule ce dezastru Parc-am fi după război Gările din România sunt o adevărată rușine mondială Arată mai rău ca
EREZIA PROXIMEI IREALITĂȚI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373960_a_375289]
-
trebui să verifice ce se întâmplă aici, așa c-o strigă pe directoare: - Florino, vino în birou, că am o treabă cu tine. - Imediat, șefu’! - Ce se întâmplă aici, fato?! Lipsesc câteva zile și, în urma mea, totul se duce de râpă! O să vă dau pe toți afară! - Șefu’, nu de la noi este! Aici nu s-a schimbat nimic față de ce știți. Din altă parte, trebuie că vine! Lucian cade pe gânduri. O crede pe Florina, pentru că și ea Știe despre ce
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
ocară în noapte, În vreme ce straja și slugile dorm. Mândria duducăi li-e grea încercare Și hoții pierduți de credința curată, Prăvale copila în hăul cel mare, Iar Crin-armăsarul pornește și-o cată. Dureri străjuiesc de atunci amintirea Domniței pierdute în râpa hidoasă, Doar turnul cu-arame mai mișcă simțirea, Când cerne în timp o istorie frumoasă. Sub vânturi e clipă de sunet icoana, Vibrație tristă din clopote dusă, Iar zarea se-ncarcă de numele Oaa - naa ... , Fecioara de lotri și munte
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
nu ar mai fi nevoie de ele! Toată lumea vorbește și când nu are nimic de spus, dar nimeni nu ascultă. Toată lumea se pricepe la orice, mai ales la politică, fotbal și agricultură, atât de mult, încât se duc toate de râpă! Am luat cu toptanul două mari elemente din străinătatea ce ne-a oferit porți larg deschise ori semideschise și ne folosim de aceste elemente, vrând-nevrând, la tot pasul. Am luat LIMBA de la americani, mult deosebită totuși de a englezilor (!) și
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
să-și facă apariția de prin tufișuri. Înaintară încet ca nu cumva să rătăcească acea cărăruie îngustă. După scurt timp, aceasta se afundă într-o văgăună unde trona întunericul. Descălecară și trecură pe celălalt versant. În față se ivi o râpă adâncă de douăzeci-treizeci de metri unde se aflau mormintele vampirilor. Cu caii de căpăstru ocoliră prăpastia și coborâră. Pajiștea era luminată de razele reci ale astrului nopții, lăsând să se vadă niște movilițe de pământ acoperite cu iarbă fragedă. La
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
fugiții, ar fi însemnat un dezastru. Cetele vampirice s-ar fi năpustit asupra satelor și ar fi nimicit totul în calea lor mai abitir ca hoardele tătare. Mulțumiți de fapta lor, își purtau de-acum caii de căpăstru pe marginea râpei în sus. Coborâră apoi la vale spre un pârâiaș ca să-și spele sângele de pe haine, de pe mâini și de pe fețe. Primele raze ale soarelui îi întâmpinară pe coama dealului. Către seară ajunseră la conacul boierului Ciocoiu care împreună cu Conacu îi
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
femeii, obligată să procreeze, să aibă grijă de copii, să muncească și să învețe cot la cot cu bărbatul ... IX. COPLEȘIT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012. Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de purpurăîn râpa înghețată un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri.Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi,tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie,revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiuteprintr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
-i pătam față pt. că o pată care se așterne pe ea - ceea ce sper din tot sufletul că nu se va întîmpla vreodată în căsnicia noastră - va fi fatală și toată munca noastră de trei ani se va duce de rîpă... 03,02,1988 ...- de aceea te rog să-mi treci cu vederea unele ieșiri, crede-mă sînt puțin cam extenuat și am devenit cam prea suspicios, citesc prea mult printre rînduri.-... ...Nu știu ...sînt puțin cam bine dispus, nu știu
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
pătrundea până la piele. Doi câte doi, ținându-ne de mână, cu cele două tovarășe în frunte, am pornit-o pe jos spre Poiana Izvoarelor. Cale lungă să ne-ajungă! Drumul ducea prin pădure, pe o potecă îngustă, mărginită de o râpă adâncă. Nici țipenie de om în jurul nostru. Tovarășele împreună cu băieții, care mergeau mai repede, o luaseră la picior înainte. După ei, la oarecare distanță, veneam mama - cu sora mea de mână și cu bagajul în cealaltă mână - și eu, ținând
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
ce am mers sub ploaia rece, alunecând prin noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre eleve alunecase în noroi, se dezechilibrase și se dusese în râpă. Apucase însă, să se prindă cu mâinile de rădăcinile ieșite la suprafață ale unui copac și acum stătea, plângând și așteptând să fie
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre eleve alunecase în noroi, se dezechilibrase și se dusese în râpă. Apucase însă, să se prindă cu mâinile de rădăcinile ieșite la suprafață ale unui copac și acum stătea, plângând și așteptând să fie salvată. Bagajele i se duseseră departe, departe de tot, nu chiar până în Bușteni, dar nici mult nu
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
stătea, plângând și așteptând să fie salvată. Bagajele i se duseseră departe, departe de tot, nu chiar până în Bușteni, dar nici mult nu mai aveau. I-am sărit cu toții în ajutor și cu chiu cu vai fata a ieșit din râpă, plină de nămol și fără să mai aibă schimburi ori bani la ea. Bagajul nu îi mai putea fi recuperat. - Hai, mă, cu cântec înainte!, ne-a ordonat tovarășa Pâslaru, fiți mai cu inimă, căuite, acu’ ajungem! „Sus, mai sus
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
-i pătam față pt. că o pată care se așterne pe ea - ceea ce sper din tot sufletul că nu se va întîmpla vreodată în căsnicia noastră - va fi fatală și toată munca noastră de trei ani se va duce de rîpă ... 03,02,1988 ... - de aceea te rog să-mi treci cu vederea unele ieșiri, crede-mă sînt puțin cam extenuat și am devenit cam prea suspicios, citesc prea mult printre rînduri.- ... ... Nu știu ... sînt puțin cam bine dispus, nu știu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
legată în coteț, scheuna și se zbătea să iasă. L-a simțit că pleacă și ar fi vrut să-i mai lingă mâinile, care acum, afară că erau noduroase, miroseau a sânge. Andrei a deschis portița ce dădea spre o râpă destul de abruptă, pe unde putea să se strecoare printre salcâmii plecați deasupra potecuței, care formau o boltă asemănătoare cu cea de la vița de vie din fața casei. A scrutat întunericul ca să vadă dacă-i țipenie de om, a-ntors capul către Leana
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Planat ; filigranat; decupat în aer: surâsul pur, exact - Terapeutic. Neelaborat. Destins: surâs în lungul lumii... Cu spațiul dimprejur - rigoare vie ! Surâs obștesc, identitar, de ‘stâlpnic’ ori ‘stilit’ /apud Efrem Sirul/ Stâlpnic: Ființă depusă vertical pe-un stâlp - Bate clopotul în râpele de sus și bate singur... Lăsăm deoparte surprinzătoarea (și foarte moderna) sincronizare (și sintonie) cu tensiunile orizontalitate - verticalitate din artele plastice contemporane (happening, de o parte, Brâncusi sau Alquin, pe de alta). Notăm însă, și subliniem, simțământul de neîmplinire existențială
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
din artele plastice contemporane (happening, de o parte, Brâncusi sau Alquin, pe de alta). Notăm însă, și subliniem, simțământul de neîmplinire existențială al ființei aplatizate, orizontalizate (ca să zicem așa), al ființei cufundate, absorbite în imanență și tânjirea ei spre acele “râpe de sus”, unde “clopotul bate singur”: Poate că dintr-un început riturile erau circulare Și ființele nu existau... Poate că stiftingul Ori poate saveul Sau Loira: puternicul meu subconștient!... Drama eului constă în aceea că nu poate renuța, în mod
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
De la gară, linia tramvaiului trecea prin Piața Unirii, se ridica spre nord-est spre strada I. C. Brătianu, care trecea prin fața Spitalului Sf. Spiridon, apoi prin dreptul Palatului Tufli spre Copou, până la Grădina Restaurant Vidrașcu, de unde se întorcea. Neștiind de scurtătura pe la Râpa Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier. Un om așezat pe un scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
că vor putea exista minuni inepuizabile, atâta timp cât sădim cu puritate și cu noblețe bulbii de bunătate și de speranță în grădina sufletelor noastre atunci mă vei înțelege... Încearcă că asupra timpului să nu arunci vreo pedeapsă pentru că el îți va râpi clipe, și îl vei adula pentru ca tot el îți va dărui momente de neuitat! Acum sper să deschizi porțile tăcerii și să lași și tu necuvântul să grăiască, si sa înaripezi gândul parfumat că un înger. Să îl lași să
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]