1,381 matches
-
serviciu are nevoie de îmbunătățiri. O perspectivă din Marele Gatsbytc "O perspectivă din Marele Gatsby" Puține forțe ne domină mai mult decât dorința de a ne găsi un loc în această lume. Avem nevoie de respectul, recunoștința și stima celorlalți. Râvna cu care unele persoane urmăresc banii și alții faima poate fi interpretată până la urmă în această notă. Vrem să contăm. Lajos Egri, profesor de literatură de ficțiune, i-a sfătuit odată pe studenții săi să recunoască faptul că forța centrală
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
în Istoria bisericească, ne amintește și de fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. „Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală, în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lume complet necunoscută pentru el. Neinițiat, intră în situații tragi-comice, cum se întâmplă în "Magazinul universal central", în fața căruia oamenii se adună înainte de ora deschiderii, pentru că "urma să se dea ceva important". Când magazinul se deschide, ei năvălesc înăuntru "cu râvna cu care ar fi trebuit să părăsească clădirea, în caz de incendiu" și se risipesc la diferite raioane. Luat de val, Kostoglotov nimerește la raionul de tricotaje, unde "află că se așteaptă fie bluzițe, fie pulovărașe de damă", astfel încât "îi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna, cruzimea în propunerile de răzbunare, sufletul nemilos și neîmblânzit, sălbăticia agresiunii, râvna arzătoare de a domina și alte lucruri asemănătoare, sunt acelea care în război încalcă dreptul. Războiul nu devine nedrept datorită curselor folosite pe durata luptei, fiind mijloace legitime de luptă care fac parte din strategie, nu au nici o legătură cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în evidență afinitatea evanghelică dintre Roma și Corint, înfrățite de o presupusă evanghelizare simultană a celor doi mari Apostoli Petru și Paul: Tot astfel și voi, cu multă prezență de spirit, ați pus laolaltă sămânța care a fost aruncată de râvna lui Petru și Paul, adică romanii și corintenii. De fapt, cei doi au venit în orașul nostru Corint, și, aruncând sămânța învățăturii evanghelice, ne-au învățat; și împreună, au mers în Italia, au suferit simultan martiriul după ce v-au instruit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
El ți-o va da, vei dobândi tot ce ai ales. Mergi în pace!“ Și abia ieșit din biserică aprodul l-a și chemat în fața scaunului de judecată. Odată ajuns înaintea judecătorului și mărturisindu-și credința cu și mai mare râvnă Marinus a fost dus așa cum era la locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu ne spune că: Tot așa s-a făcut vestit pentru îndrăzneala sa în credință și Astirius, un bărbat din Roma promovat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
loc în tribunal, printr-o hotărâre vrednică de dispreț, a stabilit să-i cinstească pe cei care i s-ar fi supus și să-i pedepsească pe cei care i s-ar fi împotrivit. Pe când își îndeplinea oficiul cu multă râvnă împotriva tuturor celor încrezători în Dumnezeu, voia să-i constrângă să aducă sacrificii, printre alții, și pe preafericitul Ferreolus. El nu era un soldat efectiv, ci doar îmbrăca ținuta militară, pentru că fiind creștin lăsase armata. I s-a adresat spunându
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
salvare a statului decât ca cei care acuză pe altcineva să se teamă nu mai puțin pentru cinstea, demnitatea și renumele lor, cât pentru viața și soarta celor care sunt acuzați. Astfel, cel mai aprig și cu cea mai mare râvnă i-a acuzat întotdeauna pe cei care au crezut că ajung ei înșiși în primejdia de a fi acuzați. Din acest motiv erau acuzați creștinii care desfășurau activități considerate străine intereselor statului, cei care se expuneau în mărturisirea și în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu poată lua centironul militar, dacă nu va aduce sacrificii zeilor. În aceste condiții, fii curajoși ai Bisericii, alungați din funcțiile lor au pătimit foamea și au trebuit să trăiască din pomeni; corectitudinea morală și demnitatea lor de oameni precum și râvna lor de suferi pentru o cauză dreaptă devenise o mustrare adusă tiraniei isterice a împăratului, umilindu-i puterea. Răbdarea creștinilor depășea așteptările împăratului. Creștinii, cunoscând atitudinea și îndemnul episcopului Atanasiu (295-373), în fața acceselor de furie convulsive ale Apostatului, îmbarcându-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană, interesate și în controlul petrolul românesc, fie al statelor vecine mici (Ungaria, Bulgaria etc.) care, neîmpăcate cu deciziile de la Versailles, doreau cu râvnă revizuirea frontierelor românești stabilite ca urmare a hotărârilor luate după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, consfințite prin rezoluțiile păcii încheiată la sfârșitul primei conflagrații mondiale. În anii treizeci ai secolului trecut, politicienii români veroși, rapaci, obedienți, dornici de îmbogățire
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
date trebuiau să cuprindă referiri asupra „activității politice desfășurată în România” sau dacă cumva „au activat în mișcarea comunistă”. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, întocmite la nivelul anului 1941, dintre membrii Legației maghiare din București, remarcat prin ardoare și râvnă depusă în activitatea informativă ce depășea atribuțiile și statutul său de diplomat, era atașatul militar, locotenent-colonel Szantay Erno. Comportamentul și natura acțiunilor sale au provocat frecvente nemulțumiri organelor decizionale și de specialitate ale statului și armatei române. Rezoluțiile șefului Marelui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care s-au adăugat George Tutoveanu, Nicolae Iorga, Natalia Pașa, G. Pallady, I. Grigore Oprișan, M.Gr. Patriciu, N. Buțureanu ș.a., d ar cu un program precis structurat arătat în „Cuvânt înainte”: „Avem cu toții datoria mare de a lucra cu neostenită râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideilor de solidaritate și unitate pri n cultul tradițiilor strămoșești, prin păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și, în sfârșit, prin educație civică a maselor.” Întocmai cum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de personalitățile cele mai proeminente ale culturii noastre, va ști mai bine și mai sigur să dist ingă oamenii și opera care poartă pecetea nobleței unui neam. În credința acestei nevoi de distincțiune a acelor într-adevăr aleși, aducem prinosul râvnei noastre spre mai bine și spre mai înalt, în chipul mai jos arătat: Din venitul de 250.000 lei anual, al acestei sume de cinci milioane, se va prevala de Academia Română în fie care an câte 50.000 lei pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe care îl avea C. Ha mang iu . Opera lui Eminescu forma , pentru C. Hamangiu, grădina evadărilor din severele preocupări juridice, acea împrospătare a gândurilor, acea parfumare a sufletului care formează darul minunat al poeziei. Punea în acest cult o râvnă, un entu zias m de adolescent și nu o iubire fără consecințe; C. Hamangiu a înțeles să facă jertfe cultului pe care îl avea. Premiile permanente destinate unei traduceri a operei lui Eminescu într o limbă europeană. Și unui studiu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
5. Sfinții Părinți au cultul păcii, pe care o consideră drept <<mama tuturor bunurilor>>. Ei sunt împotriva violenței de orice fel și socotesc războiul drept o <<ucidere organizată și multiplicată>>. 6. Patristica a creat genul literar al filocaliei sau al râvnei după însușirea frumuseților duhovnicești, care duc la desăvârșire. 7. Sfinții Părinți prețuiesc omul ca pe chipul lui Dumnezeu, dar îl și ceartă pentru păcatele sale. Umanismul patristic cultivă, printre altele, două valori-forțe: logosul rațiunea și dragostea. Oamenii patristici își trăiesc
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
creștini au zăbovit îndelung asupra scrierilor Sfinților Părinți, citindu-le, meditând asupra lor și trecându-le prin retorta sufletului lor. Dintotdeauna, lucrările Sfinților Părinți au constituit o hrană duhovnicească foarte dorită de sufletele cucernice ale creștinilor de pretutindeni. Învățătura și râvna lor ne umplu de admirație, iar sfințenia viețuirii lor înalte oferă credibilitate operelor lor. Paginile „ard de dorul de a îndrepta pe frații dinăuntrul și din afara Bisericii, redându-le frumusețea chipului lui Dumnezeu”<footnote Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Sfântul Ambrozie, în catedrala din Milano. Bucuria botezului i-a fost umbrită de moartea mamei sale, Sfânta Monica, care a avut fericirea de a vedea în timpul vieții convertirea soțului, fiului și nepotului, devenind creștini, desigur, și prin rugăciunile, evlavia și râvna ei. Moartea mamei sale în 387 îl va face să ia decizia de a se dedica slujirii bunului Mântuitor, Care îndulcește toate necazurile noastre cu harul Său. După un an de ședere la Roma, Augustin locuiește timp de trei ani
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
terminată aceasta, dacă trebuie să folosim o exortație sau numai învățăturile pe care, respectându-le, cel căruia îi vorbim să cunoască și să intre în tainele vieții creștine și ale mărturisirii de credință”. Așteptările diaconului au fost desigur întrecute cu râvna și competența episcopului său, care îi răspunde printr-un tratat de cateheză. Își explică gestul nu numai prin iubirea ce-l leagă de păstoriții săi, ci și datoria sa de episcop față de „Biserica mamă” și de creștin ce-și înmulțește
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ceea ce li se spune”. În acest caz intervine cel de-al treilea factor psihologic în procesul de învățare: auditorul însuși. În asemenea momente critice de „dezgust, lehamite” râvna celor ce doresc să asculte dezvoltă motivația. Pornind de la acest substrat psihologic, al relației vorbitor-auditor, Fericitul Augustin ajunge la principiul psihologic al catehizării, aplicat cu sobrietate în Răsărit, cu mai puțină sobrietate în apus, și formulat aici în formă explicită
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar mai înturna?!... C.B. RÎVNA ,,De pe creasta vreunui gheban cîntărem reliefuri chitind cam pe unde țărîna mai scapă un murmur ce iese din vechi pălămide ascunse cu grija pe care nici vînturi, nici valuri, nici...cîte prefaceri... nu fură în stare, măcar s-o mlădoaie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
că volumul de față, intitulat Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare din primele șase secole, va fi primit cu bunăvoință și interes de către teologi, credincioșii din parohii și alte categorii de cititori, care vor putea aprecia râvna, știința și mai ales credința vie, trăită de către cei ce au slujit la răspândirea Evangheliei pe meleagurile noastre strămoșești. Aduc mulțumiri celor ce au sprijinit tipărirea acestei cărți, spre folosul didactic și sufletesc al tuturor. I. DOI MARI MISIONARI ȘI
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
evanghelizare. Opera misionară, de o largă respirație ecumenică, pe care o conducea Sfântul Ioan Gură de Aur de la Constantinopol, susținută de Sfântul Teotim I de Tomis pe malurile Dunării de Jos și în străvechea Dacie Pontică, era împlinită cu mare râvnă apostolică și de Sfântul Niceta de Remesiana, atât în Dacia Ripensis și Mediterranea cât și la nord de Dunăre. Trăsătura comună a lui Niceta cu Teotim de Tomis o reprezintă acordul strâns între activitatea intelectuală și trăirea practică a credinței
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
doua Persoană a Sfintei Treimi - Dumnezeu-Fiul. 2. Dumnezeu-Fiul. Mărturisirea credinței în Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, vine imediat după mărturisirea credinței în Dumnezeu-Tatăl. Ideea centrală a hristologiei nicetane, pe care o dezvoltă și o apără cu talentul, râvna și dragostea sa este aceasta: „Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu întrupat. În expunerea învățăturii de credință cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos, în lucrările Despre diferitele numiri, Despre credință și Despre Simbolul credinței, Niceta vizează pe cei care neagă nașterea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mărturisește lui Leon că nu ar fi scris „Așezămintele mănăstirești” și nici „Convorbirile duhovnicești”, dacă episcopul Castor nu i-ar fi cerut acest lucru: ,,Eu nici în acele lucrări, în care am adus prinos lui Dumnezeu prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte Castor în prefața volumului pe care, cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mulțumire, care pentru el sunt mai mult decât modele de rugăciune; atitudini sau stări. În opera lui Cassian rugăciunea nu poate exista în afara mediului biblic și astfel cateheza despre rugăciune începe cu o descriere biblică a naturii ei. Cassian admira râvna chinoviților egipteni și făcea reproșuri monahilor leneși ai Galiei care se aruncau la pământ înainte de terminarea recitării psalmului și căscau atunci când se închinau la rugăciune. Recitarea Psalmilor sau a altor texte biblice nu era în sine rugăciune. Cuvântul biblic are
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]