2,217 matches
-
se sufoce printre piramidele de ceară ale idealului. Noaptea și picătura de ceară i-au adus aminte Edwinei de ceva îndepărtat ... S-a întâmplat cu puțin timp în urmă. O picătură de ceară a scrijelit ființa Edwinei într-o dimineață răcoroasă de toamnă. A căzut ca o frunză îngălbenită de vreme la ea în suflet. Era atâta de firavă însă acestă fragilitate pârjolea fără milă fiecare colțișor al făpturii. A sângerat toată ființa ei sub povara primei arsuri. S-a revoltat
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
desișuri. Pe aripile sale purtă la palat trupul înțepenit al fiicei sale și-l așeză lângă cel al prințului Paloș. Se lumina de ziuă și simțindu-se slăbit, se așeză cuprins de amărăciune și neputință într-un cotlon întunecat și răcoros. Seara se trezi mai devreme ca de obicei și hotărî să distrugă palatul, apoi să pornească în căutarea nepoțelului. Astfel că în noaptea următoare, undeva în creierii munților, se înălță un foc uriaș care mistui cu flăcările nemiloase frumusețe de
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
fosforul, clipele să vibreze pe trupul ei ca un râu. Seara prinde nervuri de frunză crudă, sufletele noastre capătă contur nedeslușit în pârgă nevindecate de așteptare. Simt cum se deschid în mine zăvoarele și lemnul lor începe să înflorească, arome răcoroase vin cu adieri șoptitoare lăsându-mă să gust fructele coapte sub faguri de stele zemuind vâscoase ca mierea pe pâine. Referință Bibliografică: Femeia de lângă mine / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016
FEMEIA DE LÂNGĂ MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376297_a_377626]
-
fericită, a ajuns la pădurea ce își deschidea bolțile pline de ramuri înmugurite, pe care un noian de păsărele scoteau triluri fermecătoare și, fără să-și oprească dansul, a intrat pe cărările înguste unde a simțit, ca într-o mângâiere răcoroasă, iarba proaspătă plină de rouă. S-a aplecat să-și plimbe palmele micuțe prin picăturile transparente în care înotau steluțe vii de lumină și apoi le-a dus la gură să-și umezească buzele ce, brusc, se uscaseră și căpătaseră
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
Fără grabă, fin pășește Și atent în jur privește. Vede greieri cu chitare Între frunze de cicoare, Fluturi cu aripi pufoase, Gâze negre, mustăcioase, Ori zburând prin pomi, zevzeci, Zeci și zeci de lilieci. Și în noaptea neguroasă, Tainică și răcoroasă, El tot merge pe cărare Ca o stea rătăcitoare. Referință Bibliografică: LICURICIUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LICURICIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379757_a_381086]
-
unde ne adunam în sărbători Și plăcinta caldă cu brânză al cărei gust îl simt pe buze adeseori. Acasă-i mirosul de pâine rumenită-n cuptorul cel mare de lut, E nucul din capătul livezii, ce vara oferă un loc răcoros și plăcut. O, cum aș reveni acasă, cea mai mică dintre copiii mamei să fiu, Să gust mierea din faguri, să număr stelele noaptea până târziu. Să dau vremea înapoi, s-adun timpul ce fără de rost l-am risipit, Să
ACASĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371648_a_372977]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DILEME ( FRAGMENT 28) Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Baia revigorantă sub clar de lună, în apele calme și răcoroase ale serii, limpeziseră considerabil mintea tulburată de incertitudini, dor și tentativele disperate de a accepta o pierdere atât de importantă. Casa era impregnată de amintiri, de obiectele și parfumul femeii pe care o iubise mai mult decât pe sine însuși
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și din când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit.... XXXI. MÂNZUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011. În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
suprafețele scoarței copacilor. Așa mi se înfățișa pădurea de la Scorțaru-Nou, leagăn al copilăriei mele în toată splendoarea ei policromă, inepuizabil decor plăsmuit de sfânta natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit de nici o lege. Apa Buzăului cu pădurea din împrejurime, cu toate păsările ei compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
de pe abonamentul meu, cu un loc lângă locul tău! - Ai putea, admise ea, dar de ce ai face-o? Unde ar mai fi distracția? Izbucniră din nou în râs. Într-un târziu, ieșiră din cofetărie și o luară încet prin seara răcoroasă, către sala de concerte. Lumea se scurgea pe străzi în grupuri groase, semn opereta luase sfârșit. Poate că Mara plecase deja. Nu fusese prea frumos din partea lui să o lase baltă așa! - Vineri e „Spărgătorul de nuci”! - Da, e seară
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
ce păr aveam! Am fost repartizat proaspăt inginer la Timișoara, în Constanța nu erau locuri. Oraș frumos dar, Ina, să vezi ce-am pățit. Fiind un sfârșit de august călduros, am mers la ștrand. Apa era cam tulbure, dar părea răcoroasă, era plină de oameni. N-am sărit cu capul înainte ci în picioare, ăsta a fost și noroc și ghinion. Era să-mi rup picioarele, oamenii stăteau toți pe vine și eu credeam că apa e adâncă. Mi s-a
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
-ului. Amândoi eram transpirați din cauza căldurii din restaurant și de la efortul făcut la dans, iar afară era răcoare, așa că Miruna a resimțit din plin schimbarea atmosferică, scuturându-se de frig. Nu mai era temperatura plăcută din incinta salonului, ci una răcoroasă de mai, când uneori, încă mai cade bruma. I-am propus să luăm un taxi, stația fiind în apropiere, însă a refuzat elegant. M-am bucurat de acest refuz, căci eu doream să nu se termine așa de repede această
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu soluri evoluate (brune și cenușii, tipice și podzolite) pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică. De asemenea, tot pe platou, chiar în cuprinsul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de pictori munte St. Victoire. Lucrare timpurie, cînd alexandrinismul nu cotropise încă, magistral și definitiv, gestica generală a rafinatului dandy al picturii. Timpurie, dar pînza atestă deja instaurata "fraîcheur", prospețime care avea să decidă întregii opere marca definitivă. Un peisaj răcoros, în plină vară. În fine, cu instinct detectiv, nu-mi pot reprima curiozitatea de-a vedea ce ascunde dosul tabloului. Întîi, chestiune tehnică. În obiceiul lui Pallady, pictura stă pe o pînză cașerată pe carton. De altfel, poteca din peisaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frescă a echipei lui Tonitza, studenții săi întru meșteșug. Și cu istorisirea unuia din echipă, pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros al Ceahlăului, atît de bătut cîndva de aceeași lume (bună) venită la Agapia și Văratic. Și cu... Of! Ce ploaie mocănească și ce pîclă! Ghinion! De asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puternică. Se recomandă să fie confecționată din material care să permită eliminarea căldurii în exces (să dețină chiar orificii mici pentru transferul căldurii în exces); mănușile, fesul și banderola pentru gât și față sunt recomandate a fi purtate pe timp răcoros, sau iarna, deoarece cercetările au arătat că peste 50% din căldura corpului se eliberează prin extremitățile acestuia (cap, gât, mâini, picioare). 7.1.3. Echipamentul din materiale speciale Acest subcapitol va cuprinde informații generale la proprietățile unor materiale care intră
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
o greutate foarte mică și fiind ușor de transportat) - fig.nr.189 191; brățări reflectorizante pentru mâini și/sau picioare (pot fi achiziționate separat din magazinele sportive de specialitate și se pot utiliza cu succes vara, dar și pe vreme răcoroasă sau iarna, atunci când nu dispunem de echipament sportiv încrustat cu bucăți de material reflectorizant)- fig.nr.192-193; bentiță reflectorizantă pentru cap (este o bentiță standard, dar are incorporate și fire sau benzi subțiri din material reflectorizant) - fig.nr.194; banderolă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
câteva reguli de bază: I. - Cuta constituie principiul de bază al veșmântului bărbătesc. Ea trebuie să fie suplă și În același timp să cadă bine. Din următoarele două motive, cuta e preferabilă unui costum ajustat: - o cută suplă e mai răcoroasă vara și ține mai cald iarna; - o cută suplă poate fi scrobită În forme frumoase și pline de majestate. Un veșmânt ajustat pe corp e urât și deseori caraghios. II. - Proporția cuvenită Între partea de sus și cea de jos
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
d’Orsay. Întâi la Londra, când Își comandă un pantalon din pânză aspră de bumbac În care, de obicei, se Înveleau costumele spre a fi ferite de praf. Toți cei de la club rămân consternați. Dar după explicația dezinvoltului francez - „e răcoros și comod” - dandy-i dau fuga imediat să Își comande pantaloni din canava. Iar a doua oară, tot la Londra, surprins de furtună la Întoarcerea dintr-o plimbare pe cal, d’Orsay are prilejul să mai descopere ceva: paltonul. Ca să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Încă pe mulți prin sinceritatea lor Înflăcărată și prin fervoarea lor stranie, „și-a chemat dezertorul; cețurile scârbavnice au fost purificate de influența ei curată și Înaltă; simțămintele mele dogorâte, uscate, tocite au fost reînviate de o Înflorire proaspătă și răcoroasă, simplă și neasemuită pentru cei cu inima simplă”. Dar Arta nu a fost singura pricină a schimbării. „Scrierile lui Wordsworth”, mărturisește el mai departe, „au contribuit mult la domolirea vârtejului amețitor, absolut inerent schimbărilor bruște. Mi-au stârnit lacrimi de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lor sălbatec, / pe vinetele-mi buze năștea un rug de frig / și-acum dansez în lanțuri pe spini și pe jăratec.” Proprietarul de poduri (1976) și La dispoziția dumneavoastră (1979) reprezintă, în esență, căderea din paradisul tinereții explozive în purgatoriul răcoros al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească despre „responsabilizarea” autorului, iar arsenalul villonesc și rimbaudian cedează locul etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage de
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
menționați vlahii de lângă Muntele Athos, apoi cei din suburbiile Constantinopolului. Cea mai mare parte a vlahilor erau, așa cum am văzut, păstori, astfel, Kekaumenos notează: "la vlahi e obiceiul ca turmele și familiile lor să petreacă pe munți înalți, în locuri răcoroase, din aprilie până în septembrie". Este vorba despre transhumanță: patria lor (a vlahilor) era la munte, cu colibele, livezile și pășunile lor, iar din noiembrie până în mai coboară la câmpie. Produsul principal al păstorilor vlahi era brânza de oi-"casseum valahicum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
domeniul reveriei compensatoare și al unei chemări/întrebări fără răspuns: „Veniți cu mine pe câmp să privim de aproape spicul de grâu și să tragem adânc / în piepturi mirosuri de iasomie și de rogoz. Veniți / să dormiți într-o păstaie răcoroasă de mazăre. / De când nu ați mai stat de vorbă cu sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-o luncă?” B. este și un aplicat comentator al poeziei. Cronicile din „Calende” (dedicate cărților la zi), eseurile din volumul Lecturi
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
figuri emblematice ale istoriei reale (Neagoe Basarab, Mateiu I. Caragiale) sau imaginare (Don Quijote), fie că va sonda arheologia eului sau va construi interioare-cochilii și spații de reverie ale unui temperament retractil: „Tărăgănare dulce prin / Moi sunete de clavecin / Stârnind pe răcoroase dale / Plutiri alene de petale”. Dominanta universului său rămâne aspirația lilială și astrală, ascensional-purificatoare, poemul însuși fiind înțeles ca o „stare de melancolie a inocenței”. Liric ce-și cenzurează efuziunile și evită exhibarea, B. este dublat de un „sceptic melancolic
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]