20,576 matches
-
moștenire valoroasă respectată atât în țara de adopție, cât și în alte țări. Referindu-se la populația macedoromâna (sau aromana), cea mai reprezentativă numeric și cultural în regiunea balcanică, vorbitoarea a adus omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a încheiat cu oferirea volumelor prezentate, cu autografe ale autoarei, într-o atmosferă caldă de comunitate de idei și sentimente patriotice. Otilia
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
în adevărul credinței sale, oricât de aberant ar fi acel adevăr, și unul care se îndoiește de adevărul idealurilor sale, oricât de strălucitoare, se va termina întotdeauna cu victoria primului”, susține poeta. Europa și-a infirmat propria istorie, negându-și rădăcinile creștine. „Să ne amintim dezbaterile de acum nu mulți ani în urma cărora Uniunea Europeană a optat să refuze sintagma „rădăcinile creștine al Europei”, infirmându-și astfel propria istorie și propria definiție culturală. Ni se va răspunde că Europa crede în libertate
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
sale, oricât de strălucitoare, se va termina întotdeauna cu victoria primului”, susține poeta. Europa și-a infirmat propria istorie, negându-și rădăcinile creștine. „Să ne amintim dezbaterile de acum nu mulți ani în urma cărora Uniunea Europeană a optat să refuze sintagma „rădăcinile creștine al Europei”, infirmându-și astfel propria istorie și propria definiție culturală. Ni se va răspunde că Europa crede în libertate. E adevărat. Dar libertatea este o noțiune cu margini nesigure, în stare să producă orice, dar nu și să
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
i-a rânduit să-și poarte lumina și umbrele spiritului său, ale trupului de humă, dar și ale aurelor energetice și sacre, cu care este învăluită, ca fiecare dintre noi, oamenii -, Doamna Leni a dus cu sine și a răsădit rădăcinile adânci, străfunde, stră-stră-vechi ale locului unde a văzut lumina acestei lumi: Bran-Moieciu de Jos, adică a locului în care magia a prins viață, inclusiv prin nașterea sa. Ori, poate, îndeosebi, prin nașterea sa. A purtat cu sine și a dus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Cipolla s-a născut pe 17 nov. 1975 și este angajat al unei societăți a cărților de credit. Este cetățean italian, locuiește la Milano, dar activitățile profesionale l-au adus des în România. Pasiunea către scris, către versuri își are rădăcinile încă din adolescență, iar contactul cu România i-a mai scos în evidență încă o latură deosebită și anume pe cea de traducător. Colaborează în prezent cu numeroase publicații literare de limbă română și participă cu maxim interes la diverse
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
desfășoară la Hamilton pe pământ canadian, dar pe atât de frumosul numit Câmpul Românesc, unind pe toți cei cu trăire spirituală românească din diaspora. O adevărată efervescență de cultură românească. Astfel, trăiți în bucurie, sentimentul de neam și dorul de rădăcina de acasă. Laolaltă cu dumneavoastră, întru susținere, vibrăm și noi, cei din patria mamă. Și astfel oceanul se făcu fluviu iar Câmpul Românesc, pod peste el! O parte dintre dvs ne sunteți cunoscuți, unii chiar temeinici colaboratori, - cum sunt preacucernicul
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
sentimente înălțătoare, numai de noi - românii - cunoscute, înțelese și prețuite. Căci dvs v-ați asumat misiunea de a întreține și a duce mai departe flacăra românismului acolo unde ați ales să vă trăiți viața, dar purtând în suflet, adânc, pecetea rădăcinii de unde ați purces la drum. Vă îmbrățișăm cu toată dragostea de frați întru cuvânt și trăire, pentru că arătați lumii, profunzimea și frumusețea sufletului românesc și-i pregătiți pe urmașii dvs. să facă la fel. Dumnezeu să vă ajute și să
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
de români, dar nu de „moldoveni”, cum se declară unii în prezent. „Moldovenii” au apărut, deci, peste noapte, odată cu ocuparea ținutului de „eliberatorii” ruși. Așa că la apropiatul recensământ al populației localnicii ar trebui să cugete bine și să revină la rădăcini.
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
mai mici și salarii mai mari, să facă în sâc FMI-ului, ca să-l plângă lumea în drum spre ghilotină ( a vorbit în ceas rău de instrument taman de ziua Franței) dar, fiindcă se ivi prilejul, și cu extragerea ultimelor rădăcini ale stângii oricum șubrede și demonizate, ca să fie dus la bun sfârșit proiectul SISTEMULUI. Care sistem, dacă este denunțat doar de blonda de la Cotroceni, de nenea al ei care vrea să devină iar președinte (de pemepe, ceea ce sună ca dracu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Bietul nostru român, poate chiar prea blând din fire, modest și smerit, asuprit de vremurile ce încă îl apasă, în pofida tuturor furtunilor ce se abat asupra lui pentru a-l distruge, pentru a-l stârpi din rădăcină, își păstrează cu Tricolorul în suflet și destoinicie ființa națională. Or, și la Carapciu, raionul Hliboca, în frumoasa baștină a regretatului patriot român, poetului Vasile LEVIȚCHI, care, prin dragostea-i imensă față de tot ce respiră românește, a contribuit nemijlocit la
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
a amenajat astăzi o stațiune de lux. Printre clienți nume cunoscute, precum Sophia Loren, Silvester Stallone sau Novak Djokovici, care și-a făcut nunta aici. Perast, orașul de la poalele dealului Sf. Ilie, este cea mai veche așezare din Golful Kotor, rădăcinile sale provenind din neolitic. Pe mare, în fața localității, se află o insulă artificială pe care este construită o biserica, numită Sfânta Fecioară a Stâncilor. Istoricul acesteia este fabulous. Pe 22 iulie 1452, doi frați pescari găsesc pe o stancă, sub
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
își ține capul mândru somn pe spate idolizând mocirla de moloz a pieții un somn neomenesc îi strânge pleopa hiene de cuvânt îi sfâșie avântul colecționari de vânt îi suflă gândul iar tot ce-nseamnă mort îi sapă groapa la rădăcina pomulului din tine să plângi cu lacrimi de strigare adapă-te din seva cea din sine tare să sapi apoi adânc cu mâinile iubirii va răsări târziu o ramură de laur înveșmântată-n haina nemuririi când Fiul Sfânt îți va
POEM HIERATIC XXI AMPRENTA VEŞNICIEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377122_a_378451]
-
Acasa > Poezie > Familie > RĂDĂCINI Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub preșul prăfuit al ușii, O să-mi pun inima să bată Și-o să presar griul cenușii Și-acolo, o s-o las uitată. Și de se
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
se va stinge și ultima mea stea Și obosită, de fața hâdă a durerii, Mă voi retrage în singurătatea mea. Și cine pragul casei îl va trece, Și inima cum bate va simți, Acela, pe mama, o va înțelege, De rădăcini și de copilărie, își va reaminti. Referință Bibliografică: Rădăcini / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
de fața hâdă a durerii, Mă voi retrage în singurătatea mea. Și cine pragul casei îl va trece, Și inima cum bate va simți, Acela, pe mama, o va înțelege, De rădăcini și de copilărie, își va reaminti. Referință Bibliografică: Rădăcini / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2167, Anul VI, 06 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RĂDĂCINI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377080_a_378409]
-
încercat să întindă mâna să ia câteva prune. Dragoș nu a avut timp să o avertizeze, aceasta alunecând cu o bucată de pământ, ce s-a rupt din mal, în râpă. În alunecare s-a agățat de o viță, din rădăcina prunului și striga disperată la Dragoș să o salveze. Era murdară de mâl din cap până în picioare, iar Dragoș se lupta din toate puterile să ajungă la ea. Țipetele ei disperate îl panicau și-i rupeau sufletul... Chiar a reușit
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
născut, Oricât m-ar duce gândul și vremea în ispită, Mi-a fost întâiul leagăn și la nevoie scut, De el întotdeauna mi-e inima lipită... Fără pământ sămânța și zborul e-n zadar, Fără pământ copacul nu-și află rădăcina, Aici se întoarce Dorul de-a pururea hoinar, Aici îmi vlăstărește din dragoste lumina! Nu vreau să plec niciunde, cu niciun pașaport, Oricâte orizonturi ciudate mi se-arată, Să nu-mi acuze nimeni iubirea care-o port Și Dumnezeu mi-
IUBESC PĂMÂNTUL ȚĂRII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377223_a_378552]
-
Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
Acasa > Literatura > Proza > VISUL FETEI LUI BATUKHAN - PREMIUL I LA CONCURSUL "RĂDĂCINI", EDIȚIA A III-A - ÎNSEMNE CULTURALE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care domnește cu schimbul când brunul, când albul
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca nicicând, Makhan își picură o lacrimă sărată pe obraz. E rubinie, geamănă ochilor vulturiței vrăjite, Akhnu... Referință Bibliografică: Visul fetei lui Batukhan - Premiul I la Concursul Rădăcini , ediția a III-a - ÎNSEMNE CULTURALE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Toate Articolele Autorului DE-O VREME..... Mi-am așezat sub pleoape De-o vreme amintirea... O vreau nepieritoare și aproape Cât mai e vreme să-i veghez ivirea Și s-o respir din străluciri de ape. Ea în adâncu-mi prinse rădăcini Prin care noi în taină ne-am legat O recunosc,azi, îngerii marini Și prima stea care a lăcrimat Pe zorii,de rubine,plini ! Referință Bibliografică: DE-O VREME... / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1759, Anul V
DE-O VREME... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382196_a_383525]
-
spre verile din noi. Pe-o ramură respiră din clipa muribundă Din anotimp rănit și cer înnegurat, O ultimă sămânță, sublimă și fecundă, Ce poartă amintirea sărutului curat. Cu pas grăbit m-apropii și tâmpla-mi urc spre tine În rădăcini mă prind hrănit de-al tău cuvânt, Să nu te las să pleci în negura ce vine Și plumbul să ne-apese adânc pân’ la pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]