2,166 matches
-
neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a priva; privațiune; prizonier; promisiune; putere; rana; răpire; rău; regulă; relații; restricționa; sac; saci; sălbatic; scapă; a-și da seama; sechestra; secret; semn; sentimente; sex; cu sfoara; cu sila; sili; snopul; soartă; sora; spătarul; spice; sta; a sta pe loc; stăpîni; stop; stopa; strangula; strașnic; strînsoare; substanță; sufoca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un obiect; obține; a oferi; om; a omorî; partea; paste; pași; păstrează; pedeapsă; permisiune; a-și permite; pierde; pix; pîine; plăcut; povară; praf de nas; primea; primire; a prinde; privare; procură; profit; proprietate; pune mîna; a purta; a rămîne gol; răpire; restitui; retragere; returna; rezidențiatul; ridică; salariu; a scădea; schimb; schimba; a servi; sine; la sine; strînge; a strînge; suc; sufletul; supărare; a șterpeli; tăcere; teamă; tine; de tine; totul; trebuie; ușor; în vedere; vinde (1); 722/256/84/172/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
era „lucrat” informațional, după cum arată dosarul lui de securitate de la CNSAS. A venit și rândul meu să fiu și eu filată și arestată, aproape răpită de pe stradă, cum se spune, ziua în amiaza mare. O astfel de arestare, de fapt răpirea de către ruși, a prof. I.V.Georgescu, titularul catedrei de Istoria Biblică la Facultatea de Teologie din București este povestită de Anastasie Berzescu. Într-o zi de la sfârșitul lunii august 1945, Ion V. Georgescu, sumar îmbrăcat de vară, venea de la facultate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
neatinse fiindcă e singură și amărîtă, că l-a visat în noaptea din Vinerea mare foarte urît și a dat o slujbă chiar în ziua întîi de Paști ca să-l ferească bunul Dumnezeu de primejdii..." (s. n.) În ambele cazuri de "răpire", de zguduire interioară, Apostol se întoarce în lume transfigurat. Ochii condamnatului răspîndesc lumina unei înțelegeri. O seninătate de dincolo de lume, în care revelația morții se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
rațiuni politice, urmărind tronul Țării Românești pentru fiul său. Față de tânărul îndrăgostit, abatele are o simpatie deosebită, manifestă înțelegere și vrea să-l ajute, prezentându-l în mod elogios Padișahului. În timp ce Duca-Vodă plănuia nunta fetei, Alecu Ruset pune la cale răpirea mirelui, dar planurile îi sunt dejucate, este prins, dus în fața domnitorului, care îl lovi cu buzduganul, încât tânărul "sub năvala sângelui", "se abătu într-o parte; după aceea înainte; și căzu cu fața în jos, lovind cu fruntea lespezile". O
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara, la Hanu Ancuței. Află că Todiriță plecase spre Timișești și își trimise călăreții să-l prindă. Ajung la un pod plutitor și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca sarcină instruirea proceselor referitoare la familie și individ. O curte de judecată care a produs, de-a lungultimpului, un număr important de documente, căci fiecare proces cu toate piesele sale este trecut în condică. Un caz (ruperea logodnei, seducție, răpire, viol, neînțelegerile între soți, divorț) se organizează în jurul următoarelor acte: jalbe adresate mitropolitului sau domnului, cercetarea în teri toriu, cartea de blestem, depozițiile martorilor, anaforaua finală adresată domnului, cartea de judecată, zapisele de împăcare, zapisele de chezășie, alte acte scrise
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
leagă între individ, grup social și putere. * În ciuda numeroaselor războaie, a ciumei, a foametei, a birului, probleme curente ale românilor din secolul al XVIII-lea, dragostea a ocupat mult timp din viața oamenilor de altădată, iar procesele de divorț, seducție, răpire sau viol o arată foarte bine. țăranii și boierii și-au consumat o mare parte din timpul lor printribunal, încercând să-și afle „dreptatea“, și în speranța dobândirii ei trec pe la toate departamentele de judecată. Cum și prin intermediul cui împarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
implicații de drept canonic: neînțelegerile dintre soți și divorțurile, desfacerea logodnei, neînțelegerile dintre părinți și copii, pricinile pentru zestre, moștenire și împărțirea moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații de drept canonic: amestecarea de sânge, violurile și răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații de drept canonic: amestecarea de sânge, violurile și răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească susțin că, din acest moment, ele încep să fie judecate de către instanța laică. Prin același cod de lege, marele spătar și marele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
so luționare) cea cuviincioasă“. Totodată, multe dintre aceste pricini sunt considerate chiar de domn „ca o pricină ce s-au căzut bisericească“ și împricinații sunt îndreptați către Mitro polie. Numeroasele documente din perioada 1730-1800 demonstrează că procesele de seducție, viol, răpire, sodomie, adulter sunt trimise la diferitele departamente de judecată, dar că mai totdeauna ajung la sobor. Acest tip de pricini vin la Mitropolie pentru că implică: administrarea unor probe rezervate numai Bisericii (cum este proba cu jurământ), pentru că apare și pro
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și alta, pentru a fi cunoscute și combătute, trebuie făcute publice fie prin predicile clericilor, fie prin „dezbateri“ la nivelul societății. Păcatele, identificate atât de către Biserică, cât și de către puterea politică, sunt adulterul, curvia, bigamia, amestecarea de sânge, violul, seducerea, răpirea. Odată depistate, ele se sancționează în public pentru a servi drept exemplu și celorlalți membri ai comunității. Și, cu toate acestea, desfrâul n-a devenit subiect de pr dici așa cum se întâmpla în Occidentul aceleiași epoci. Aici 17,50 % din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-lea și în cel următor cuprind sfaturi, atenționări și repro șuri „legate de căsnicie, feciorie și sexualitate“, desfrâul ocupând primul loc în rândul păcatelor lumești. Prin urmare, nu numai țara Românească se confruntă cu probleme legate de concubinaj, separare, prostituție, viol, răpire, incest, se ducție. Occidentul are aceleași probleme pe care la fel de greu reușește să le controleze. Ceea ce lipsește țărilor române este dezbaterea din jurul acestor teme și mai ales conștientizarea lor. În Anglia, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
devin personaje principale în conturarea unor sfaturi de conduită. Lectura lor se făcea totuși de către un grup destul de restrâns de privilegiați ai științei de carte în condiții le în care analfabetismul atingeacea mai mare parte a popu lației. Violurile și răpirile, Biserica încearcă să le rezolve prin împăcarea pașnică a celor două părți, trecând de multe ori peste gravitatea infracțiunilor. Dacă fata nu acceptă căsătoria, mitropolitul cere răscumpărarea vinei prin plata unei sume de bani care să constituie o zestre destul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legitimă, se poate însura și fără voia părintelui său“ și ignoră situația unei fiice „ajun să în etatea legitimă“. Dra gos tea este din ce în ce mai prezentă la sfîrșitul secolului, îm pin gând diferite cu pluri să aleagă fuga, bă ie ții răpirea fetelor pentru a trece dincolo de consimțământul părinților și a-i pune pe aceștia în față faptului împlinit. „Au căzut în dragoste“, iată cuvinte le ma gi ce care re u șesc să treacă dincolo de granițele sociale și să nu țină
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să se desfacă logodna și să-și primească înapoi toate darurile și toți banii cheltuiți cu pregătirile pentru nuntă în va loa re de 1180 de taleri. Suma este mare, iar Iorga refuză s-o achite singur, căci „ogari“ la răpirea fiicei lui au fost și alții, adică: „Preda cu soția lui și Ghinea Stâlpeanu și Matei frate-său“ și chiar Luca. Pe scurt, nu i se pare drept să dea singur atâta sumă de bani, din moment ce și ceilalți sunt la fel de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
creeze un cult cu o înaltă semnificație simbolică: misterele din Eleusis. Cele două faze ale culturii păgîne agrare și etice se întrepătrund în acest context, dar ele pot fi totuși diferențiate. În centrul misterelor eleusine se află istoria mitică a răpirii Persephonei, fiica Demetrei, de către Hades. Demetra (pămîntul mamă) este divinitatea care veghează asupra fecundării terestre și sezoniere, adică a ciclului anual al însâmînțării și recoltării: bobul trebuie să fie îngropat în pămînt ca să se transforme în spic și în pîine
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la formula centrală (simbolul "păcatului originar") să nu exaltăm irațional nevoia materială. Pare asfel indiscutabil că, pe lîngă semnificația sa imediată legată cea mai urgentă necesitate a vieții (suportul ei material, pîinea) și semnificația sa îndepărtată și metafizică (misterul morții), răpirea Persephonei ca să revenim la mitul central, în jurul căruia se cristalizează în cele din urmă religia grecească trebuie (sau ar trebui, cel puțin în principiu) să includă și o semnificație morală și psihică. Doar această semnificație caracteristică unei a doua faze
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și a spiritualizării. (Eroul mitului creștin își spune el însuși "pîinea vieții", deoarece adevărul lui constituie hrana sufletului și a spiritului.) Deverind spic, bobul, simbolizat de soarta Persephonei, are și el această semnificație spirituală. Sensul moral este inclus în mitul răpirii, deoarece Demetra nu simbolizează doar fecunditatea sezonieră a pămîntului, ci și dorința pămîntească. Mitul devine astfel capabil să exprime cele două "aventuri" fundamentale ale dorinței: exaltarea-inhibarea, care merge pînă la refulare (reprezentată de răpire) și sublimarea-spiritualizarea, mergînd pînă la eliberare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Sensul moral este inclus în mitul răpirii, deoarece Demetra nu simbolizează doar fecunditatea sezonieră a pămîntului, ci și dorința pămîntească. Mitul devine astfel capabil să exprime cele două "aventuri" fundamentale ale dorinței: exaltarea-inhibarea, care merge pînă la refulare (reprezentată de răpire) și sublimarea-spiritualizarea, mergînd pînă la eliberare. Atributele Demetrei nu sînt doar grîul, ci toate roadele pămîntești. Ca și mărul din mitul Genezei, fructele pămîntului sînt simbolul satisfacerii dorinței pămîntești. Această satisfacție poate fi perversă sau sublimă. Semnificația o include și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dorințelor conștiente și multiple și al transformărilor acestora datorate inter-influenței diferitelor instanțe psihice. Din dorința-principiu (Demetra),caracteristică întregii vieți, chiar și celei inconștiente, se naște dorința conștientă, prea ușor multiplicată și exaltată, "Persephona", care este din cauza aceasta expusă pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
chiar și celei inconștiente, se naște dorința conștientă, prea ușor multiplicată și exaltată, "Persephona", care este din cauza aceasta expusă pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii și a culpei. Pentru a înțelege perfect aceste relații,fundamentale atît pentru mit, cît și pentru viață, este indispensabil să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
altă variantă în timp ce culegea narcise. Sirenele simbolizează aspectul seducător al imaginației exaltate, iar narcisele reprezintă unul dintre simbolurile vanității. Sensurile acestea nu dobîndesc un sens veridic decît dacă sînt interpretate din punct de vedre psihologic: dorința (Persephona) este supusă refulării (răpirea) atunci cînd prima se lasă sedusă de imaginația exaltantă și vanitoasă. Semnificația aceasta este subliniată și justificată de un întreg ansamblu de alte detalii. Persephona răpită, dorința exaltată și refulată devine soția lui Hades, divinitate-rege, simbolul legalității subconștientului. (Hades partă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
el aduce o politică de curaj, dar în același timp și nuanțată, dă un impuls mai vioi relațiilor diplomatice luând o 22 serie de inițiative. De asemeni, la Congresul de la Berlin, apărând împreună cu Ion C. Brătianu cauza românilor, cu deosebire răpirea Basarabiei și neîmpământenirea evreilor. În Istoricul războiului din 1877-1878, volumul II, apărut în 1898, este prezentată participarea celor doi reprezentanți ai României la Congresul de la Berlin. În ședința a zecea a Congresului din 19 iulie 1878, Kogălniceanu și I.C.Brătianuau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
funcționar la impozite locale, câștigă o sumă foarte mare la pronosport. Ceea ce îl face să se mute la Londra, unde Miranda studia artele plastice. Șansă dată de hazard voyeuristului solitar spre a-și realiza scenariul până atunci platonic, reprimat, adică răpirea Mirandei. Care răpire va fi un reflex clar al neputinței de a se bucura de o normalitate emoțională, sexuală, socială, dar și prilej de a-și descărca sufletul macerat de complexe și multiple frustrări. Zis și făcut. Pune la punct
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]