4,129 matches
-
în pofida unor gesturi de obediență față de imperativele ideologice ale epocii, dorința de evaziune dintr-un mediu constrângător, aspirația spre durabilitate, luciditatea trăirii, așteptarea și speranța, ca în Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu (1946), Primăvară în Valea Jiului (1949), Întâmplări din Marea Răscoală (1953), Balade (1956) și Ultimul peisaj (1974). Mai frecventă în preocupările din anii ’70, dramaturgia, spre care își îndreaptă interesul încă din 1955 cu Tudor din Vladimiri, va stărui, în Zodia Taurului (1972), Teatru (1975), Istorii dramatice (1977), Pathetica ’77
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
completă în românește o coordonează, precum și alte scrieri din literatura engleză și din cea americană. SCRIERI: Anna-Mad, București, 1942; Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu, București, 1946; Modalitatea conformistă a dramei, București, 1948; Primăvară în Valea Jiului, București, 1949; Întâmplări din Marea Răscoală, București, 1953; Tudor din Vladimiri, București, 1955; Ucenicia cărturarului, București, 1955; Walt Whitman, București, 1955; Balade, București, 1956; Două ambasade, București, 1958; Orientări în literatura străină, București, 1958; Scene din viața lui Shakespeare, pref. F. Hardy, postfață O. Trilling, București
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
GLASUL ȚĂRANULUI, gazetă politică săptămânală apărută la București în două serii, prima de la 11 septembrie 1888 până la 2 aprilie 1889, iar a doua între 22 ianuarie și 19 martie 1895. Scoasă în urma răscoalelor țărănești din primăvara anului 1888, publicația poartă subtitlul „Organul claselor muncitoare” și este redactată de N. Armășescu. Se tipăresc în fiecare număr versuri cu caracter militant și protestatar și articole critice îndreptate împotriva celor socotiți vinovați de situația țărănimii. Este
GLASULTARANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287296_a_288625]
-
insistențelor sale, se întemeiază Asociația Doamnelor Carității. În 1907 aderă la Junimea și publică mai multe articole de istorie politică și religioasă românească în „Convorbiri literare”, iar în 1912 devine colaborator al recent înființatei „Reviste catolice”; organizează ambulanțe „pentru victimele răscoalei din 1907” (Suzanne-Marie Durand). În timpul războiului balcanic din 1912-1913, lucrează într-un lazaret de campanie, îngrijiindu-i pe soldații bolnavi de holeră. După războiul din 1914-1918, pleacă în Franța, unde Démètre fusese numit ambasador. Frecventează cercurile intelectuale de aici, împrietenindu-se
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
civilizația occidentală. Aceleași instituții moderne și specifice economiei de piață - cum ar fi contractul economic, împroprietărirea țăranilor și arendarea - care au modernizat economia românească au produs și fenomenul invers, al „neoiobăgiei” (Dobrogeanu-Gherea, 1977), însoțit de o formă de protest social (răscoalele țărănești) care ar fi trebuit, teoretic, să nu mai fie nici necesare, nici posibile într-un societate organizată politic într-un regim democratic. Modernizarea începută în secolul al XIX-lea este înlocuită, după primul război mondial, de o nouă tranziție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
său de cadre, cum era ea considerată ea pe vremea comunismului) și apartenența acestuia la o elită concretă, într-o societate concretă, într-un moment determinat al istoriei acelei societăți. În ideologia cotidiană, care are în spate memoria colectivă a răscoalelor, războaielor și mișcărilor sociale violente, revoluțiile, care sunt momente de cotitură în istorie, ar trebui să fie însoțite de eliminarea cvasi-fizică a elitelor conducătoare ale societății înfrânte. Ideologia cotidiană este mult mai tentată să considere Revoluția franceză (și mai ales
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a asociat Emil Turdeanu. Ani la rând și-a pregătit teza de doctorat La Genèse intérieure des poésies d’Eminescu, publicată în 1963, la Paris. Paralel cu munca didactică și științifică, G. a făcut traduceri din literatura română modernă: Răscoala lui Rebreanu, Maitreyi și Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade. A organizat simpozioane cu teme românești, cel mai important fiind cel organizat în 1975, Eminescu după Eminescu. A inițiat și condus, trei decenii, Bienalele Limbii Franceze, la care a mobilizat
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
1963; ed. (Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu), tr. Gh. Bulgăr și Gabriel Pârvan, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 1977. Traduceri: Mircea Eliade, La Nuit bengali [Maitreyi], Paris, 1950; La Fôret interdite [Noaptea de Sânziene], Paris, 1955; Liviu Rebreanu, L’Insurrection [Răscoala], Paris, 1966. Gh.B.
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
mai rămân aici” (Fast cronologic). Dacă în volumul Efigiile riscului (1978), mai mult decât în cele anterioare, „puseurile” patriotice, fără valoare estetică, își găsesc locul într-un fel de proză mai mult sau mai puțin rimată (Baba Novac, Cap de răscoală, Vlad, Coșbuc și 1907), în schimb, în Copacul ascuns (1994), pe lângă pregnantul presentiment al morții (Capăt de drum), este invocată „Unica Bobí, Alfa și Omega iubirii mele”, trecută în lumea umbrelor, dar prezentă dureros de viu în amintirea poetului. Sunt
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre ei regrupați În fostul institut de istorie a PCR. Polarizarea istoriografiei românești În anii 1980 În jurul reevaluării tradiției revoluționare naționale (transformarea răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan Într-o revoluție) a făcut obiectul unui capitol În cartea lui Katherine Verdery (1991) despre intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu. Câmpul istoriografic românesc trecea dincolo de frontierele de stat, În măsura În care România făcea obiectul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
calea manuscriselor cu caracter religios traduse la noi (legende religioase apocrife). Motivele biblice au fost asimilate și prelucrate de popor într-o manieră proprie, mai liberă. Ultima categorie tematică a l. tratează subiecte privitoare la personalități (domnitori, haiduci, capi ai răscoalelor) și evenimente istorice. De o deosebită însemnătate prin amploare și răspândire sunt ciclurile legate de figurile lui Ștefan cel Mare și Al. I. Cuza. L. istorică este populată și de alte figuri de domni (Negru Vodă, Dragoș, Mihai Viteazul ș.a.
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
haiducii. Povestiri ca Haiducii, Domnița din Snagov, Cosma fac elogiul vieții de libertate a celor înfrățiți cu munții și codrul, pentru a da curs unei răzvrătiri sau unui impuls vindicativ și pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt sesizabile în Ciulinii Bărăganului, iar muncitorii greviști din portul Brăila sunt înfățișați în romanul Casa Thüringer (1933). Soarta unui pescuitor de bureți este tulburătoare. Fiu al unui barcagiu din Sulina, băiatul îndură mizeria și foamea de la
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Laura Vampa, Zoe Verzea. Tot Constanța Hodoș semnează piesa într-un act Mântuirea și actul al cincilea din drama Ecaterina Varga, iar V.C. Cosmovici dă piesa istorică în cinci acte Miron Costin. Ultimul număr din 1907 conține articolul Literatura și răscoalele de Petre Locusteanu, iar primul din 1914 include articolul-program Reînviere de Constanța Hodoș. Critica și istoria literară sunt mai slab ilustrate: un singur articol despre Dora d’Istria, semnat de Nely Cornea, și câteva cronici literare. Ion Gorun recenzează volumul
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
1947 până în iunie 1948 (patru numere). Subtitlul este „Caiete de poezie”, iar un număr iese cu titlul „Orașul”. Fiecare număr al acestei publicații e redactat de membrii cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș), George Demetru Pan, H. Mihăescu, Ion Cazimir. În marea lor majoritate, textele sunt versificări de circumstanță
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
Ion Pillat ș.a. G. Călinescu, care studia manuscrisele eminesciene, publică aici pentru prima dată (cu o notă introductivă) poemul Memento mori. Fără a fi foarte abundentă, proza se distinge prin calitatea și prin diversitatea ei. Sunt găzduite fragmente din romanele Răscoala de Liviu Rebreanu, Ioana de Anton Holban, Cartea nunții de G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Orașul cu salcâmi de Mihail Sebastian, Velerim și Veler Doamne de Victor
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
contradicții”. Admirativ e, în general, tonul cronicilor lui Mihail Sebastian, care vede în romanul Papucii lui Mahmud de Gala Galaction „o carte de nobilă emoție”, în timp ce Adela lui G. Ibrăileanu i se pare „o carte inexplicabilă, o mică minune”, în Răscoala lui Rebreanu îl impresionează viziunea „largă și exactă”, lui C. Stere îi recunoaște „uluitoarele calități de scriitor”, despre Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade notează că pur și simplu „poate să schimbe soarta romanului la noi, ca gen”. Sebastian
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
În 1878, an în care R.-R. colabora la „Timpul”, Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de moșier. Răscoala din 1907, în timpul căreia casa îi este mistuită de pârjol, îl înspăimântă și îl zdruncină, determinându-l să se refugieze la Iași. Nu peste multă vreme moare, în urma unui atac de cord. Între anii 1868 și 1872, iscălind Moise Roman
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927) și Crăișorul (1929), îi apare Răscoala (I-II, 1932), altă capodoperă epică, închinată, ca și Ion, „dramei pământului”. Spre a se familiariza cu firea și limbajul țăranilor din Regat, romancierul cutreierase îndelung satele argeșene de lângă Valea Mare, unde avea intenția să plaseze acțiunea, și stătuse de
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
țăranilor din Regat, romancierul cutreierase îndelung satele argeșene de lângă Valea Mare, unde avea intenția să plaseze acțiunea, și stătuse de vorbă cu nenumărați săteni, supraviețuitori ai convulsiunilor sociale din 1907. Aici își cumpărase în 1930 și o mică proprietate. La Răscoala a lucrat începând din noiembrie 1926. După săptămânalul „Mișcarea literară” (1924-1925), R. conduce „Gazeta literară” (1929, două numere) și „România literară” (1932-1934), o revistă cu colaboratori de seamă: Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Perpessicius, G. Călinescu, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a.
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
veritabilă epopee. În punctul de plecare imaginează o dramă socială, izvorâtă din legătura intimă, particulară, a sufletului țărănesc cu pământul, baza existenței rurale. Dacă în Ion R. o urmărește printr-un destin omenesc individual, în celălalt mare roman al său, Răscoala, îi studiază manifestarea plurală, având drept erou nu o singură persoană, ci mulțimea, „gloata”. Este iarăși o vastă pânză epică, de astă dată a evenimentelor din 1907. Autorul respectă faptele și fuge de ideologizarea pronunțată. Dă dreptate răsculaților, dar, credincios
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Dat fiind și caracterul subiectului, talentul autorului de a surprinde și urmări sufletul mulțimii apare aici cu o pregnanță fără precedent. Niciodată în literatura română nu a fost înfățișat un spectacol mai cutremurător al psihologiei colective. În fiecare fază a răscoalei - acumularea mâniei țărănești, revărsarea ei neînfrânată, cumplita plată finală pentru violarea ordinii restabilite cu tunul -, R. știe să facă prin mii de gesturi și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi, ca o stihie, aglutinându-le reprezentările și voințele
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi, ca o stihie, aglutinându-le reprezentările și voințele, contopind reacțiile personale, făurind din ele o furie comună, dezlănțuită cu violența elementelor naturale. Romanul excelează în crearea tensiunii insuportabile care precedă izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul Petre
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
spre a-și realiza visurile publicistico-literare, e transmis ecoul „chestiunii țărănești” în diferite medii bucureștene. Invitat de un prieten al rudelor sale regățene, moșierul Grigore Iuga, să îi facă o vizită la conac, Titu Herdelea descoperă satele flămânzite. Trăiește îndată răscoala de aproape, fiindcă pârjolul cuprinde și satele din zona unde se află latifundiile amfitrionului, ale Nadinei, soția sa, și ale tatălui acestuia, bătrânul boier Miron. Nadina și Miron Iuga îi vor cădea victime. Cartea zugrăvește evenimentele din 1907, o sângeroasă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și în arta de a dirija și comprima, după nevoile compoziției, timpul. Momente din preajma izbucnirii mâniei țărănești acoperă porțiuni întinse de narațiune, ca și cum ar fi filmate cu încetinitorul. În schimb, perioade mult mai lungi de timp se derulează rapid când răscoala pornește. Ion se petrecea în Ardeal. Centrul geografic al Răscoalei îl furnizează Muntenia. Autorul avea intenția să mai scrie un roman, care să se desfășoare în Basarabia și să închipuie, împreună cu primele două, tripticul menit să prezinte „drama pământului”. Legătura
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
compoziției, timpul. Momente din preajma izbucnirii mâniei țărănești acoperă porțiuni întinse de narațiune, ca și cum ar fi filmate cu încetinitorul. În schimb, perioade mult mai lungi de timp se derulează rapid când răscoala pornește. Ion se petrecea în Ardeal. Centrul geografic al Răscoalei îl furnizează Muntenia. Autorul avea intenția să mai scrie un roman, care să se desfășoare în Basarabia și să închipuie, împreună cu primele două, tripticul menit să prezinte „drama pământului”. Legătura dintre ele urma să o facă tot Titu Herdelea, alter
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]