1,502 matches
-
dezvălui a fi, nici mai mult, nici mai puțin, o antianchetă, dacă îmi este îngăduit să mă exprim astfel. Una care urmărea să dovedească faptul că inculpatul nu săvârșise infracțiunea, iar nu că o săvârșise. Sau care se străduia din răsputeri să mențină o soluție deja dată cauzei, în ciuda faptului că, între timp, surveniseră elemente noi în economia sa, care schimbau radical datele problemei și conduceau la altă concluzie, negând-o pe cea anterioară. - Pe unde ai pătruns în clădire ? - Ce
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
peste tot loialitatea și cred că nu există ființă pe care s-o fi iubit și pe care până la urmă să n-o fi trădat. Bineînțeles, trădam, dar eram în același timp și credincios, eram indolent, dar totodată munceam din răsputeri și clipă de clipă, îmi ajutam aproapele, pentru propria-mi plăcere. Îmi repetam întruna aceste adevăruri evidente, dar nu aflam în ele prea mare consolare. În unele dimineți îmi instruiam procesul până la capăt și ajungeam la concluzia că sentimentul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Comuniunea de idei și sentimente ne apropie mai mult fiind liantul prieteniei noastre. La 29 august se împlinesc 40 de ani de la trecerea bunului meu tată la cele veșnice - și sunt cu gândul bun la cel ce a luptat din răsputeri pentru realizarea mea ca om, prin carte. De n-ar fi fost stăruința lui, destinul ar fi fost cel al tuturor anonimilor și nu am cuvinte să-i mulțumesc, păstrându-l viu în inima și sufletul meu! Cu musafiri în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pe dinafară My Bony, Susan era sigură că nu va greși nici o notă. Nu se uită de jur Împrejur ca să-și dea seama ceilalți că băiețașul care cînta era copilul ei, dar asculta Înduioșată În timp ce bietul Julius se lupta din răsputeri cu emoția care-l cuprinsese pe neașteptate; la drept vorbind a cîntat un My Bony destul de schimbat. Dar ce importanță mai avea cînd toată lumea a recunoscut că interpretase cu multă simțire. Așa erau recitalurile. CÎntau cei mai buni elevi, călugărița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care arătau ora patru după-amiază și zîmbi gîndindu-se că În sfîrșit ieri Santiago și Lester uitaseră de toate calculele și tacticile lor, ca să se lase În brațele desfrîului, zarvei și nebuniei acelei bacanale pe care Vlăjganul o numise, răcnind din răsputeri, un chiolhan strașnic, În timp ce destupa mereu alte sticle de băutură. Dar Bobby n-a mai rezistat; toată mahmureala și durerea de cap a unei beții Îngrozitoare Îl anunțară că era treaz de-a binelea și că degeaba Încerca să adoarmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
șina sclipea de-a lungul ei. Între fața dele străine liniștea se lăsase desăvârșită. Și mama nu mai ieșea din cofetărie. Mă pierdusem de ea, aveam să rămân mereu acolo, în piața cu statuie uriașă. Am început să țip din răsputeri, ghe muit pe vine, când ușa s-a deschis și am zărit o mânecă roz și am știut că e mama. Un val de iubire, cum n-aveam să mai simt vreodată, m-a copleșit. Mama, cârlionții ei castanii, fața
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Luă o foaie mare dintr-un bloc de desen și scrise pe spatele ei „Te iubesc, Ingrid“. O plie și o-mpături, tot mai mărunt și mai complicat, până ce lucrușorul ascuțit, încă de nerecunoscut, îi umplu palmele amândouă. Suflă din răsputeri în orificiul său, până când capul drăcușorului și coar nele lui ascuțite, și limba ivindu-se batjoco ritoare din bot se umflară brusc, și Victor ținea acum în mâini cel mai mare diavol de hârtie pe care-l făcuse vreodată. Deschise
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Și n-o mai fi nevoie să venim și mâine” Da, ne-a mai rămas un pic. Trebuie să terminăm. Uite, parcă și soarele ține cu noi, vrea să ne-ajute și d’aia nici nu mai dogorăște așa din răsputeri.” “Să știi că da. Ia zi, unde-ai pus băiatu’?” “Sub prunu’ oletnesc ăl’ mare. Are umbră berechet, nici prea răcoare nu e, numa’ bine dă dormit un prunc mic și nevinovat” Da’ furnici ai văzut p’acolo?” “Pă naiba
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
promovare. Îl duseră pe Mark acasă - n-aveau unde altundeva să-l ducă. După ce faimosul neurolog plecase, oferindu-și singura recomandare vagă, doctorul Hayes nu-l mai putu ține pe Mark sub observație la Dedham Glen. Karin se opusese din răsputeri deciziei. Mark însă era mai mult decât dispus să plece. Înainte ca el să se poată întoarce în Homestar, Karin trebuia să se mute. Locuise în casa modulară luni întregi, ținând câinele în viață și făcând muncile obișnuite de întreținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
caută, e tot acolo - hohote de rîs. — Ai să te-ntîlnești cu Else? — Ce zici? N-aud! strigă, Își face mîna pîlnie la ureche și Întoarce capul cu o privire mirată. — Te-am Întrebat... ai... să... te-ntîlnești cu Else? strigă din răsputeri În palmele făcute pîlnie, peste vuietul mulțimii. — Da, cred că da. Cred că o să ne-ntîlnim cu ei la St. Moritz. — Să-i spui să-mi scrie. — Cum? Nu te aud. Se repetă mișcarea. — Am zis... spune-i... să-mi scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-i șiroiesc lacrimile și cade Într-o tăcere paralizantă. — Cum?... Ce-ai zis? strigă ascuțit călătorul cel voios ducîndu-și mîna la ureche. Ce să-i spun Elsei? Spune-i... Elsei că... mătușa Bertha... Îi trimite... rețeta... de... prăjitură, strigă din răsputeri celălalt, hotărît parcă să spună tot ce are de spus Înainte de a se prăbuși total și definitiv. Efectul aluziei, aparent nesemnificative, la prăjitura mătușii Bertha este uluitor: ceea ce se petrecuse pînă atunci nici nu se poate compara cu veselia spasmodică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
drum pe doi cai furați, fugeau mîncînd pămîntul de parcă-i fugărea tot iadul... da, totul mi-e la fel de limpede În minte acum ca și atunci, și cum arătau... doi soldați zdrențăroși, plecați peste grumazul cailor, pe care-i biciuiau din răsputeri, cu cravate la gît, iar capetele cravatelor fluturau spre spate Întinse și țepene de parcă fuseseră scrobite și călcate - asta ca să-ți dai seama cît fugeau de tare - și ce mai țipau și zbierau oamenii că vin yankeii, iar femeile și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să-mi cîștig pîinea cot la cot cu cei mai vrednici“ - am zis. „Da, dar tu, Eliza, ce-ai să faci?“ - a zis. „Ține minte ce-ți spun“ - am zis - „o să m-apuc de treabă și-am să muncesc din răsputeri pîn-oi avea optzeci de ani și-apoi“ - am zis și i-am făcut cu ochiul - „am să-mi iau zborul și-o să-mi fac de cap“ - am zis... chiar așa i-am zis, voiam, vezi tu, să-l mai Înveselesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Gosseyn. Ochii imenși se holbară la el; și vocea care ieși din gura aceea mică avea o notă de surpriză: - Nimeni n-a mai pus această întrebare până acum. Răspunsul avea atâtea implicații încât Gosseyn trebui să se străduiască din răsputeri să-și controleze gândurile care-i năvăleau în minte. În cele din urmă, înghiți în sec și spuse: - Ultimatumul era în vigoare când te-ai născut? - D-da! De data aceasta, ezitarea sa fu urmată de sunete venite din partea celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
vii erau pe jumătate uscate din cauza buruienilor care se cățărau șerpuitor printre ele, iar iarba creștea rară și nesănătoasă la umbra lor. Cu mădulare mai fibroase decît ale miriapodelor, diverse plante luptau să trăiască pe solul sărac, străduindu-se din răsputeri să se sufoce una pe cealaltă. între rădăcini mișunau insecte, viermi și crustacee minuscule: lucruri îmbîrligate cu ace și clești, burdufe cu guri tari și vorace, viețuitoare cu picioarele din spate tari și ochi și organe de pipăit multiple, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vibrațiilor omenești. Pulsațiile violente ale pilei atomice din sala motoarelor îi zguduiră sistemul nervos. Generatoarele îi murmurară imnul energiei lor pure. Corl simți fluxul care trecea prin cablurile din pereți și prin încuietoarea ușii. Încordându-și trupul, se strădui din răsputeri să domine această furtună de energie. Deodată, perii de pe urechi îi vibrară în ritmul ei. Auzi atunci un zăngănit metalic. Atingând ușor ușa cu unul din tentaculele sale, Corl o deschise și ieși pe coridor. O clipă se simți năpădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
care era situat chiar lângă puntea de comandă. Căpitanul se așeză, iar Morton începu, fără nici o introducere: - După cum știți, dintre toate sistemele din sala motoarelor, generatorul electric este cel mai important pentru felină. Cuprinsă de panică, s-a străduit din răsputeri să-l pună în funcțiune, în timp ce noi forțam ușile. Dorește careva să formuleze vreo observație? Pennons ceru cuvântul: - Aș dori să mi se explice cum de-a fost în stare monstrul să facă din ușile acelea niște porți inexpugnabile. - Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să se ducă pe puntea de comandă și să activeze scutul energetic al navei. Oricare ar fi fost sursa atacului - fie o altă navă, fie vreo planetă - acestea ar fi neutralizat efectiv undele trimise de inamic. Grosvenor se strădui din răsputeri să pună în funcțiune câteva proiectoare mobile, capabile să intercepteze imaginile, în drumul lui spre postul de control. Tocmai fixa ultimul contact când simți o ușoară amețeală, care se risipi însă numaidecât. Era senzația pe care o încerca de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
energie a armei ca pe un punct luminos, drept în fața lui. Un braț cu opt degete subțiri ca niște sârme țâșni cu iuțeala fulgerului și, trecând prin metal, smulse arma din teaca unuia din oamenii de pe cușcă. Silindu-se din răsputeri să-și mențină echilibrul, Ixtl îndreptă arma spre scaner și spre grupul de oameni din spatele lui, apoi apăsă pe trăgaci și sări jos. Nimeni nu-și dădea seama cine a tras. Acum nu-i mai era frică. Energia trecuse prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în tovărășie cu o colegă, un modest atelier. Fetele au muncit cu sârguință, au trăit foarte economicos, au căutat din toate puterile să-și facă o clientelă muncind din greu, lucrând cu gust și ieftin. Doi ani au luptat din răsputeri; rezultatul acestor sforțări a fost însă... închiderea atelierului. Nu mai puteau scoate nici chiria. Una din ele, aceea pe care am întâlnit-o noi, a încercat să lucreze acasă: o nouă luptă fără de izbândă, căci nu găsește atâta de lucru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
limpede, ci doar hotărârea de a sista o situație imposibilă. Totul se amesteca cu ura lui împotriva lui Cayle. Cum naiba a putut să aibă un fiu atât de nemernic tocmai el care-și plătea întotdeauna datoriile și muncea din răsputeri, încercând să ducă o viață decentă și să corespundă etaloanelor celor mai înalte ale împărătesei? "Și acum, poftim! Cayle umblă cu fata asta de la magazinul de arme care s-a lăsat agățată. Iată-i dând colțul." Când ajunseră în dreptul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
minte scurtă Toate cântecele rele ce-n viața-i le cântară... Deslegă pe Zori-de-ziuă, Miez-de-noapte, De-cu-sară, Din cazanul care-l duce, dîndu-le de drum merinde. (235) Abia - ajunge - unde dorm frații, abia focul îl aprinde, Ziua cea întîrziată năvăli din răsputeri Și ca repezit în aer soarele se-nnalță-n cer, Frații lui atât dormiră cât intrase în pământ De un stînjin și-i împluse frunza adunată-n vânt. (240) Se treziră. I! Căline, lungă fu și noaptea asta, Dar nimic el nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
DAR ASTA NU-L ABĂTU DE LA ȚELUL PROPUS. NU SE POATE CA ÎMPĂRĂTEASA SĂ NU FI ȘTIUT, CÎND A DAT ORDINE SĂ FIE INTERCEPTAT, CĂ AR FI PUTUT TRAGE NUMAI CONCLUZII NEGATIVE ȘI DECI S-AR FI PUTUT LUPTA DIN RĂSPUTERI. TRECUSE DECI VREMEA SUBTILITĂȚILOR, A NEVINOVĂȚIEI ȘI A ISTEȚIMII. VOCEA LUI JOASĂ DE BARITON RUPSE TĂCEREA. \ CE DORIȚI? AU EXISTAT MOMENTE MARI DIN ISTORIA LUMII CÎND UN ASEMENEA STRIGĂT PUTERNIC ROSTIT DE GLASUL LUI AVUSESE DREPT EFECT SCĂDEREA BRUSCĂ A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
fost o chestiune de viață și de moarte. Ca atare, exista posibilitatea să se facă ora unu sau chiar două pînă ce consilierul Făuritorilor de Arme citea scrisoarea de la Robert Hedrock. Era deja unsprezece și jumătate cînd, străduindu-se din răsputeri, Hedrock își dădu totuși seama că nu va fi gata la timp cu cel de-al doilea motor. Lucră mai departe, întrucît sunetele pe care le producea aveau s-o convingă pe Împărăteasă că se supune instrucțiunilor ei. Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
MIȘCĂ, MÎINILE ȘI PICIOARELE SE ÎNCURCARĂ ÎNTR-O PLASĂ DE FUNII ÎNTREȚESUTE. TREBUI SĂ PUNĂ MÎNA PE O FUNIE SAU ALTA PENTRU A-ȘI RECĂPĂTA ECHILIBRUL. RĂMASE CLĂTINÎNDU-SE ACOLO ÎN BEZNĂ. PÎNĂ ATUNCI, ÎȘI PĂSTRASE CALMUL LUPTÎNDU-SE DIN RĂSPUTERI SĂ DEDUCĂ ÎNȚELESUL FIECĂREI EXPERIENȚE ÎN SINE. ACEASTA ÎNSĂ ÎL DEPĂȘEA. PANICA ÎL CUPRINSE APROAPE CA O LOVITURĂ FIZICĂ. ÎN LOCUL UNEI PARDOSELI EXISTA O ȚESĂTURĂ DE FUNII CA ODGOANELE CORĂBIILOR CARE STRĂBĂTEAU MĂRILE PĂMÎNTULUI ÎN ZILELE DE DEMULT, SAU CA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]