988 matches
-
admirație. Le știe moșul! N-are treabă cu nimeni... Bat în retragere și aș vrea să punem capăt disputei "științifice". Dar femeile cum umblă? Adică au ceva pe ele?! Sînt îmbrăcate ca și ale noastre în timpul verii. Pe naiba, se răstește moș Tudor. Nu vrei să ne spui... Ce să vă spun, omule? Cum îi pe acolo, prin junglă? Dar, am mai spus, e o țară ca toate celelalte. Nu vrei să mai stai de vorbă cu noi, se supără moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vă spun, omule? Cum îi pe acolo, prin junglă? Dar, am mai spus, e o țară ca toate celelalte. Nu vrei să mai stai de vorbă cu noi, se supără moș Tudor. Ceilalți mîrîie a nemulțumire și unul chiar se răstește aproape furios. Adică nu umblă cu țîțele goale?! Ne crezi prea proști... Mai știm și noi cîte ceva. Sînt în încurcătură și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest pămînt minunat. Hai, băi, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu era mama proprietarul? Era pe naiba! Au sărit bogătanii și mi l-au luat. Deci nu eu l-am furat? Ba da. Dumneavoastră m-ați lăsat la sapă de lemn... Oamenii sînt nedumeriți de această discuție. Ionuț chiar se răstește la mine: Hoților, mi-ați furat și casa și grădina. Încerc stîngaci să protestez. Eu, eu v-am furat ceva? Da, toți m-ați furat. Cu judecători și procurori. Hoți la drumul mare! Printre cei prezenți acolo aud cîteva voci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aseară? Un medic, prezent acolo, intră în vorbă: Trebuie să spuneți tot, absolut tot. Cei patru, albi ca varul la față, sînt complet blocați. Se uită unul la altul. Ochii li se bulbucă de spaimă. Ascultați, băi, hodorogii dracului, se răsti doctorul, trebuie să spuneți tot, că altfel dați de dracu'! Ați adus o prostituată la voi? întreabă polițistul. D...a, îngăimă Doru. Știați că este bolnavă de sifilis? Cei patru moșnegi îngheață. O spaimă mortală se întipărește pe fețele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doctor, eu am plătit cinstit, ca toți ceilalți, dar eu numai am privit. Îmi faceți și mie injecție? Așa este? întreabă doctorul pe ceilalți. Nu știm, răspund cei trei în cor, cu răutate. Atunci, treci și tu la injecție! se răstește doctorul. Filozofie la un pahar Peste numai cîteva miliarde de ani, Soarele se va umfla mai ceva ca spuma pe lapte și va cuprinde Pămîntul și celelalte planete. Frumosul nostru Pămînt va fi pîrjolit, ars, topit și, din cauză că scăpare n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eu scriu proză scurtă, trebuia să mă arăt critic, cît de cît. Știi, Hassan, să nu fie negri, să fie latino-americani... Cine? Hoții. Noi, mereu, cînd scriem, eroii negativi sînt negri. Mi-i milă de ei... Dar erau negri... se răstește Hassan. Cum "erau negri", ce, nu poți pune ce vrei? Rîde cu poftă. Constantin, dar nu-i poveste, este adevărat! Strigă: Rogelio! Negrul stilat vine cu un mers lent și cu o ținută demnă. Uite-l, el este... Se întoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
preajmă, buhaiul își întorcea privirea galeșă spre noi, și cum s-ar fi întrebat : de ce se țin ăștia după mine, ca după urs?! Moș Șutu îl aducea imediat la realitate : Hai cu tata, dumane ! Hai ! Ce vă chiorâți, bă ? Se răstea apoi la noi. N-ați mai văzut animal? O făcea mai mult de formă. Se vedea cât colo că îi place grozav alaiul gălăgios care îl urma. Am fost însă martori oculari la un eveniment cu adevărat dramatic. Unul dintre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
deocamdată, câtă libertate a dat peste el! Meșteșuguri de tâmpenie Nu se vorbește destul despre poluarea sonoră la care ne condamnă nu statul sau politica globală, ci se menii noștri. În comparație cu alte seminții, românii au tendința să vorbească tare. Fie răstit (la nervi), fie surescitat (la veselie), fie pur și simplu tare, din proastă creștere sau din convingerea că ce are de spus interesează pe toată lumea, românul cultivă tonul ridicat. Pare să creadă că interlocutorul - orice interlocutor - e, prin definiție, cineva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să mă ducă ferecat în temnița Brașăului ?... De-ar arde ei toate cărțile românești din Ardeal, gândiți dumneavoastră c-om rămâne pe întuneric ? Ne dă ea drăguța Românie, câte vrem și câte om mai cere !» Ai ! cum s-o mai răstit primul ministru de după birău ! -«Rumunie, nem slobod !...Teremtette !» -«Eu n-am făcut niciun rău Măria Ta. Am luat cărți de unde erau și am dat la cei ce nu aveau...Ori ți se pare faptă slabă să-l trezești pe ăl
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să mân oile mai repede spre casă. Și de ce mă grăbeam, de ce mi se părea că oile-mi fac împotrivă. Se împrăștie ba la stânga, ba la dreapta. Și nu se mai satură de păscut. Brrrr, gălbează...! Am prins a mă răsti la ele și a le pocni pe șira spinării cu bățul; și-l trimiteam și pe Ursu, să le strângă mai grămadă, pe cele răzlețe, și le concentram și mânam pe firul drumușorului. Dar, pe măsură ce mă grăbeam spre casă, trăgeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
frumos. Soarele strălucește puternic, iar În parcul din spatele blocului era multă animație. Terminându-mi temele, am ieșit la joacă. Andreea, colega de clasă, a venit la mine și ma rugat să o ajut la o problema la matematica. M-am răstit la ea, spunâdu-i că nu am timp. M-am Îndreptat spre grupul de fete pentru a participa și eu la joc. Orele au trecut, iar seara acoperea terenul de joacă cu un văl cenușiu. Joaca a Încetat. Zărind-o pe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
camaraderesc. Eram În efervescență, În Încordare mintală, nervoasă și fizică maximă. N-au trecut, cred, două-trei minute și am fugit după băiat: l-am trântit la pământ, am scos bucățica de pâine și răvașul-pretext din mâna lui, mânios, m-am răstit la el să meargă Înapoi la baracă, spunându-i că nu mai am nevoie de serviciile lui. Cu supărare și mirare s-a uitat la mine și m-a Întrebat: „Ai Înnebunit, ce ți-a venit?”. Nu i-am spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
primul, aici se strigă cât poți de tare: Să trăiți! Tăceam, ștergându-ne fețele însângerate și pipăindu-ne cucuiele. Ziceți mă: să trăiți! Să trăiți, am zis, puțin convinși că vor fi nemuritori asemenea ticăloși. Încă o dată, mai tare, se răsti primul. Am zis mai tare, înecându-ne năduful. Încă o dată și mai tare! Ca și cum ne-am fi înțeles am strigat tare, în batjocură, lungind fiecare cuvânt: Săăă... trăiiiiiiți! Primul și directorul s-au uitat unul la altul, înțelegând batjocura. Îmbrâncindu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
morală? Mergem la lucru și vedem apoi ce vom face! Lucrarea am încheiat-o repede; spre ora 10 treaba era terminată. Puteam prinde slujba la Biserică dacă ne grăbeam pe drum. Nu! Ce Biserică? Trebuie să vânturați sămânța, s-a răstit gardianul. Domnule gardian, i-a zis Sandu. Nu se poate vântura sămânța, nu adie nici un vânt. E păcat să facem o muncă degeaba. Vă rugăm să ne lăsați să mergem la Biserică. Nu! Faceți ce vă ordon eu! Că eu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însuși s-a recomandat. Nu i-am reținut numele. Stan Marin, care era de serviciu pe colonie în ziua aceea, a dat raportul: Domnule inspector, colonia Galda, cu 80 de deținuți prezenți, la ordinul dumneavoastră. Numărându-ne, inspectorul s-a răstit la Stan: Cum 80, când eu văd doar 50? Restul sunt la o lucrare de defrișat pădurea în punctul Roica din masivul Trascăului, i-a replicat Stan. Vreau să merg să-i văd acolo. Poftiți, i-a răspuns Stan, fără
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să fie amintit; la strigarea catalogului numele meu a fost omis. După întrunire, colegii invitați la o masă festivă nu s-au mai dus. L-au lăsat singur. Le mulțumesc! Milițianul mi-a cercetat îmbrăcămintea. La pielea goală!, s-a răstit el, făcând pe furiosul. Fiecare colț, fiecare cusătură, chiar nasturii, au fost cercetate și studiate cu amănunțime. Totuși, briceagul cu care ne tăiam unghiile nu mi l-a găsit, deși în gură și în părțile intime m-a căutat. L-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mandat și nu e anchetat? Iarăși alții. Cine se află arestat fără mandat și a fost adus aici? Încă vreo cincizeci de inși. Rămăseseră pe loc o sută de oameni, cei mai mulți țărani. Cu voi ce este aici, mă?, s-a răstit ofițerul, apropiindu-se de ei. Oamenii au tăcut și au ridicat din umeri. Cine te a adus aici, bă, s-a adresat ofițerul unuia din fața lui. Nu știu! Cum nu știi, mă? Nu știu, că m-a chemat cineva noaptea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
păstrat în limitele întrebărilor stricte, citite din carnet, nedându-mi voie să argumentez sau să explic nimic. Recunoști că ai fost bătut la Gherla?, vru să mă constrângă. De cine să fiu bătut? Domnule, dumneata răspunde la întrebare, s-a răstit el. Întrebarea este incompletă și nu pot răspunde! Bine, și a notat în carnet. Recunoști că ai dat declarații false, ca să induci în eroare organele de stat și justiția? Nu m-a anchetat nici un reprezentant oficial al organelor de stat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ce ați constatat, de ce a murit? Parcă mai contează. Bine c-a murit! Eu am ordin să l tai! Dar, trezindu-se la realitate, s-a uitat spre mine speriat, văzând că cel ce îl întrebase era un deținut. Se răsti: Da’ cu tine ce-i? Afară, mă! Mi s-a părut că se uită la topor. Am fugit urmărit de imaginea pe care o văzusem: capul generalului, despicat în patru, cu creierii pe un colț de masă, stâlciți de lama
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unu! Da’ ce credeai matale, să rămâi eu de prost? Hm, nu mă cunoști, neică! He, he, îți mai trebuie! Ne-am distrat de pățania asta, chiar pierdusem atenția și milițianul, auzind râsul nostru, a deschis vizeta și s-a răstit: Ce râdeți, bă? De ce râdeți? Râdem și noi dom’ șef, că a făcut unul o glumă și știți, la glumă se mai și râde. Și am luat toți o poziție reverențioasă. Da, bă, da’ nu știți că nu-i voie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
oamenii cu posibilități de tratament se prăpădesc rapid. Tovarășe colonel, păi ăștia se roagă toată ziua. Pesemne, asta-i ține!, răspunse milițianul fie din naivitate, fie vrând să-și arate vigilența. Colonelul a rămas o clipă perplex. Apoi s-a răstit la cei ce-l însoțeau: Să le interziceți să se mai roage! Ați înțeles? Greva foamei Câțiva au inițiat greva foamei pentru a determina administrația să ia o atitudine cât de cât umană. Fiind consultat, fără să fac din răspunsul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
materialismului comunist. Mai întâi ne-au pus să vizionăm filme cu realizările făptuite de partid în țară. Când am refuzat să mergem, ne-au scos cu sila din celule. La film, întorceam spatele aiurea. Crăciun, sesizând atitudinea noastră, s-a răstit: De ce nu vreți, mă, să vedeți ce-am realizat noi? Iată, noi am făcut o „Țară ca soarele sfânt de pe cer”, nu voi! Citase un vers dintr-un cântec legionar, dar omisese cuvintele lui Moța, căzut la Majadahonda, în Spania
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se duela etc. • impersonal: a se întâmpla, a (i) se cuveni etc. • dinamic: a se gândi etc. Rămân înafara diatezei verbele pronominale libere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei ape, Cînd se trezi de-odată că se răstea la el Un Lup lihnit cu poftă de măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie? Obraznicule, stai că-ți dau eu ție!"... "Dojenele Măriei Tale nedrepte-s și mă dor nespus. Cum aș putea să-ți tulbur apa mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la masă în noaptea nunții. Iese Lenuța Cloșcă la poartă. Mama scuipă cu dexteritate semințe de floarea-soarelui. În amurgul vinețiu, trei-patru coji care stau lipite în colțurile buzelor se scurg în jos și alte coji le iau locul. - S-a răstit la băiatu’ meu plutonieru’ Mocanu și băiatu’ a spus adevăru’. - Dacă nu se răstea, nu spunea? - Sigur. Băiatu a furat găini. - Și e liber? - Nu este liber. Este în reeducarea mea. - Cine l-a bătut după ce s-a furat grâul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]