1,717 matches
-
să facă orice vrea și să rămână totuși neprihănitul Cavaler Galahad, în timp ce în cazul meu orice greșeală obișnuită e etichetată drept crimă. L-ați auzit vorbind despre crimele mele. Nu m-am referit la ceva odios, ci la minciunile tale răutăcioase. — George dezonorează familia noastră... începu Brian, constatând că și-a pierdut șirul gândurilor și devenind mai furios din această pricină. — Eu sunt de partea lui George, declară Alex. — Și eu, sări Gabriel. Simt că George a revenit în sânul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acestei drame, cum ai numit-o tu, și pentru că te simți flatată! — Flatată! — Tinerele fete se simt flatate de atențiile bărbaților mai în vârstă, mai ales dacă aceștia sunt faimoși. Nu minți! Ăsta-i un fel de discurs, mincinos și răutăcios! — Da. Bine. Dar probabil sunt primul bărbat... care ți-a făcut avansuri.. și dacă nu sunt... of, Doamne! Cum poți să-mi vorbești în felul ăsta, mie ! — Îmi pare rău, n-am vrut... doar că... sunt atât de supărat... Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mult prea primejdios când se afla în funcțiune“. Iar Gabriel: „Într-un fel e trist. Ambii noștri monștri sunt cu botul pe labe“. A spus-o pe un ton sobru, dar cu oarecare firească satisfacție. Oricum, ca să nu vă par răutăcios, dați-mi voie să subliniez că Gabriel e foarte bună și plină de atenție față de Alex și că, în general, pare mai împăcată cu ideea de a fi soție și mamă. Poate că, după ce a văzut atâta nefericire la alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ar fi putut să dea vreun amănunt despre ele. Dănilă își aminti și el. Locuiau destul de aproape de casa lor, pe strada Tudor Vladimirescu. Și, într-adevăr, nu le știuse până atunci după numele de botez. Pe mulți îi auzise vorbind răutăcios de ele. Iepele, așa le ziceau. Dar de ce Iepele? Cu un ochi mai închis decât celălalt, instructorul Cerchez ședea aplecat peste catedră de parcă exista acolo, undeva pe tăblia întinsă, un amănunt care îl interesa. După care constata că de fapt
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ai fost, adică tipul care atrăgea toate privirile. E normal să rămân interesată chiar dacă nu mai suntem împreună, nu crezi? În timp ce tu ai schimbat macazul în ce mă privește, parcă așa se spunea cândva... Paul nu dădu atenție observației ei răutăcioase. Și cum se cheamă piesa în care joci? Înșir'te, mărgărite. E o piesă de Victor Eftimiu. De fapt, un basm. Și, mai exact ce faci în piesa asta? Dansez, ți-am spus. Asta fac. Ai un rol sau dansezi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-i frumos din partea ta, nepricopsitule, să te bucuri de răul altuia”. “Nu e nici o bucurie să-ți știi prietenul la necaz. Și apoi, lasă-mă să te întreb: ce necaz e acela să fii îndrăgostit, amice?” “Nu numai că ești răutăcios, ci te dă afară din casă și invidia, cumetre”. “Păi, aiasta-i de-a dreptul insultă. No! Cum ar zice un ardelean, bun prieten de-al meu. Cum să fiu eu invidios, când abia aștept să ți se împlinească dorința
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vorbit. Cearta a pornit dintr-un fleac. Auzise povestea de la frizerie într-o variantă ironică, în care eu jucam rolul unui Don Quijote scrântit la minte și m-a sfătuit s-o las baltă cu investigațiile pe această temă. Lumea comenta răutăcios interesul pe care-l arătam unei întîmplări oarecare. În loc să-i explic ce era în capul meu, m-am înfuriat și i-am strigat: "Mă dezgustă să te aud vorbind astfel. Nu vezi că și tu porți o mască de sticlă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
acum? Că orice fac, nu e bine! Of, la naiba școala asta! Mai bine o dau la câine! Panciuc Cosmina - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Versuri pentru ... domnul Goe... Copilaș neobrăzat, Într-o zi am să te bat; Tu ești cam răutăcios Și nu ești politicos. Ești un leneș și jumate Și nu știi nici ce-i o carte; Tu ești lipsit de respect Și-o să rămâi repetent! Alintat din cale-afară, E un mic tiran din țară; Răsfățat peste măsură, N-are
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Vad de oameni și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump. Obștea era un dormitor într-o încăpere mare, cu paturi late
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
grăbit prin fața sarcofagelor de marmură și a vitrinelor cu arme feudale. Am făcut o reverență pioasă dinaintea vestigiilor trecutului, pot să mă plimb pe aleile însorite ale parcului! Mă întorc, după câtva timp, în mausoleu să-mi satisfac o curiozitate răutăcioasă. Vreau să văd ce figuri au scriitorii turci când se uită la tablourile unde e glorificată lupta antiotomană. Dar nu observ nici un scriitor turc și mă las păgubaș. " Obiectivul" următor e în afara orașului. După ce trecem printr-o "Balta Albă" bulgărească
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
redingotă gri, cu brandenburguri închise la culoare, și cu nelipsitul rucsac negru în spate, din care se zărește, de nu mă înșel, o copertă de carte. Adevărul e că aș vrea să văd ceva scris de el, căci, oricâte zâmbete răutăcioase ar stârni povestea cu "buna ciocolată elvețiană", Theo rămâne un maniac interesant. Unul din cei mai interesanți pe care i-am întîlnit și, măcar, din acest punct de vedere, nu regret că am venit pe "Lumea Renașterii". Poate, mintea sa
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
noastră. Nu știa englezește, cel puțin așa bârfea lumea, dar, din două în două vorbe, zicea "OK", ceea ce nouă, copiilor, ni se părea foarte exotic. Era primul cuvânt străin pe care l-am auzit. Habar n-aveam ce însemna, dar, răutăcioși cum sunt copiii cu "persoanele mari" mai rezervate, ne maimuțăream totdeauna, când îl vedeam trecând pe uliță, zicăndu-ne, unii altora, "OK?", "OK", cu tonul "Americanului". În mintea mea s-a instalat atunci ideea că America era o țară unde banii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Mă simt mai tare și gălbinarea e ca și dispărută de pe piele și din față, numai în albul ochilor se mai vede. V-aș fi scris mai de mult, dar eram într-o stare sufletească atât de amărâtă și de răutăcioasă din cauza boalei mele încît mai mă temeam să vă scriu sub inspirațiunea acelei rele dispozițiuni. Mai adaog că scrisoarea d-voastre cea din urmă, în care mi se comunică lucruri așa de triste, mi-a mărit boala și mă făcură
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
spusei mai sus, de duminică tot aștept și tu nu-mi răspunzi nimic. Acea scrisoare era totodată răspuns la mult duioasele tale șiruri, pe care se vede că într-un moment de negîndire mi le-ai adresat - iartă dacă sunt răutăcioasă, eu cred că toți nenorociții sunt răutăcioși. Până acuma n-am făcut nici un pas pentru a-mi regula pensiunea mea. Nu știu dacă te-ai supara de ț-aș cere un sfat, anume, n-ar fi mai bine să viu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și tu nu-mi răspunzi nimic. Acea scrisoare era totodată răspuns la mult duioasele tale șiruri, pe care se vede că într-un moment de negîndire mi le-ai adresat - iartă dacă sunt răutăcioasă, eu cred că toți nenorociții sunt răutăcioși. Până acuma n-am făcut nici un pas pentru a-mi regula pensiunea mea. Nu știu dacă te-ai supara de ț-aș cere un sfat, anume, n-ar fi mai bine să viu eu însumi în București mai tîrziu? Cred
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vedea, poate totul s-ar schimba; ce vrei, sunt ființă ticăloasă, mi-ești drag, cine ce ești! Cogalniceano mi-a telegrafiat că Consiliul de Miniștri mi-a recunoscut dreptul la pensie pe toți anii de serviciu a răposatului. Te sărut, răutăciosule ce ești, și-ți mulțumesc pentru Paris-Murcie. Veronica 625 {EminescuOpXVI 626} [VERONICA MICLE] Eminescule, Pare că iar sunt supărată pe tine; vorbind la dreptul, tare mi[-i] ciudă pe tine. De ce nu vii la Iași? De ce mă lași să cerșitoresc
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
scrii că-mi trimiți "Tararale" și "Farfarale", nu le-am primit, mițule! Să vede că tot din cauza haosului în care să găsește încă poșta. Eminescul meu iubit, tu-mi scrii așa de frumos câteodată, și câteodată numa, ia așa. Mițule Răutăcios; eu am sfârșit de tradus nuvela Ramura de liliac, nu știu dacă îi vei face distinsa onoare de-a o publica ca foileton în jurnalul pe care tu îl redactezi? Mițule, nu știi tu când va veni în Cameră petițiunea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la vreun colț uitată ca să vorbească cu cineva, cunoscuse frica și totodată sentimentul protecției întrupat în Lică. El se juca cu spaimele ei după dispoziția în care era. Sau se ascundea înadins ca să facă haz vă-zînd-o buimăcită, sau se bucura răutăcios de frica ei, sau îi apărea brusc dinainte, jucîndu-se de-a ,,bau-, sau îi da o palmă usturoasă pentru că avea un aer idiot și nu știa să se descurce. Lică era mereu același băiat vesel și puțin cam crud și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acel interior nu mai erau peisagiile turmentate de altădată cărora, în nesiguranță, să le cerceteze parcursul tragic. Boala se statornicise în forma ei clasică și harta plămânilor fotografiată sta precisă subt ochii lui Maxențiu, resemnat. Căuta acum ocupații mărunte și răutăcioase, îngrijirile infirmierei îl plictiseau fiindcă subliniau prezența ftiziei. Era hărțăgos cu ea ca și cum ar fi șicanat, astfel, boala aceea odioasă. Totuși îi primea îngrijirile cu aviditate. în timpul boalei, Ada venea foarte des în camera lui. Conferenția cu doctorul și supraveghea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îți da nemulțumire mai mult prin persoana lui. Animal de o speță intermediară între genul feroce și cel domestic, 245 având dinții unora și esofagul celorlalte dobitoace, fără un instinct pronunțat al vițiului, fără curaj în imoralitate, dar repulsiv și răutăcios. Totuși doctorul Rim nu cunoștea secretul Linei. Nory asigurase pe Mini de acest lucru . Doctorul Rim nu știa, deci continua ... Și dacă ar fi știut? Lui Mini îi era mereu frică, o frică, lucidă ca și misterul umbrelor chinezești la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
prin iarbă, ca să-mi înșele vigilența, coborâse într-o văioagă. Strigasem din adâncul plămânilor, să mă audă Mali, iar răcnetul meu fioros reușise să sperie întreg internatul. Dimineața, la micul dejun, eram arătat cu degetul și am auzit multe comentarii răutăcioase pe seama "sălbăticiei" mele. Nu-mi plăcea deloc că devenisem "vedetă", dar ce puteam face? Am înghițit cu noduri ceaiul și felia de pâine cu magiun, strîngîndu-mă în carapacea mea, după care am pornit spre liceu. Nu cunoșteam orașul și cred
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
că lumea se împarte în bolnavi declarați și bolnavi nedeclarați. "Lasă asta ― i-am zis ―, vrei să te sinucizi?" S-a încruntat și m-a măsurat din cap până la picioare. Ce-mi păsa mie? Apoi, a izbucnit într-un râs răutăcios. "Ce știi despre deșerturi?" m-a apostrofat, rânjind. Nu-mi mai aduc aminte ce i-am răspuns, dar, probabil, m-am lăudat, căci s-a aplecat spre mine și mi-a șoptit: "Bravo, e o specialitate folositoare". 10. De fapt
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
când în când, treceau, scrâșnind, trenuri de marfă sau cu armament pentru front. Până la urmă, inevitabilă, catastrofa s-a produs. Ne-am despărțit. La vreo două săptămâni, ușa dintre sufragerie și camera mea s-a deschis pe neașteptate. Ironic și răutăcios, "unchiul George" flutura un plic alb, căptușit cu hârtie violetă. "Ce-i asta?" Am bănuit că era o scrisoare venită de la Sibiu și m-am înroșit, probabil, până în vârful urechilor. Socotisem că la acea adresă de pe strada Vasile Lascăr era
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o soluție. Să combin altceva: tic-tac-urile ceasului cu număratul. ... tic-tac... tic-tac... tic-tac... tic-tac... tic-tac... tic tac... tic-tac... ...unu... doi... trei... patru... cinci... șase... șapte... Cât să fie ceasul? Presupun că e, încă, noapte. O noapte întunecoasă, sobră și indiferentă. Chiar răutăcioasă. Cum altfel s-o calific, după cât îmi este dat să îndur?! Și - culmea! - când am, mai mult ca oricând, nevoie de odihnă, de somn mai ales. Cu toate acestea, nu s-ar spune că sunt foarte, foarte obosit. Să fi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a întins o masca și un tub pe care le încercam pentru prima oară. În spatele lui, înotam lent deasupra unui peisaj pietrificat cu blocuri imense, printre pești plați, argintii, cu alură de magistrat, pești mici si vioi, unii cu priviri răutăcioase, peștișori în albastru electric, alții cu aripioare roșii și negre, alții verzui-azurii. Am ajuns apoi într-o peșteră uriașă, o sală de bal cu bolți înalte, formată din umbre albastre unde pești uriași pluteau ca în transă. Barcagiul scoase capul
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]