1,198 matches
-
atunci, și nici mai târziu. După câteva zile de la Marea Adunare, armata română a trecut linia de demarcație și a pornit să ia în stăpânire "toate teritoriile locuite de români". De la sfârșitul lui noiembrie, la Cluj a început în mod răzleț o organizare armată sub conducerea colonelului Kratochvil Károly. Formațiunea militară, numită la început Detașamentul Secuiesc, apoi Divizia Secuiască - cu ostași care în majoritate nu erau secui - dispunea, la începutul lui decembrie, de două mii de oameni, dintre care doar unul din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
având o grosime de 2-3 mm) este constituită dintr-un strat circular care înconjoară că o centură comună ambele atrii, și altul care circumscrie separat fiecare atriu, dând naștere septului interatrial. La acestea se adaugă un sistem de miofibre arciforme răzlețe, perpendiculare pe miofibrele circulare, ancorate de partea anterioară și posterioara a inelelor fibroase atrioventriculare și fibre spiralate localizate în jurul venelor mari, având rolul de a împiedica refluxul sângelui în acestea în cursul sistolei. - Miocardul ventricular atinge grosimea de 5 mm
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene.) Citim în Dezrobire: "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!/ Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
popor. „Numai uniți vom putea Înainta, vom putea izbuti În ziua luptei”, susțineau ziarele vremii. „Poate că această zi nu e așa depărtată. Europa Întreagă o așteaptă și o cheamă”, scria, bunăoară, Junimea română În 1851. „Suntem milioane de Români răzleți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare? Unirea, numai Unirea! Să trăiască Unirea tuturor Românilor!”, clama În același concert, Înflăcărat, C. Negri. În cunoscutul său Memorand despre raporturile românilor cu nemții, cu slavii, cu ungurii, În timp de pace
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
asemănătoare cu osteoclastele [18]. Imunohistochimia Celulele epiteliale neoplazice pot fi imunomarcate cu CK 7, 8, 18 și 19, EMA, CEA, exprimă markerul de mucină de tip gastric MUC5AC și markerii de mucină de tip pancreatic DUPAN-2 și CA 19-9. Celulele răzlețe, de tipul celor caliciforme exprimă markerul de mucină intestinală MUC 2. Stroma subepitelială, de tip ovarian, exprimă SMA, receptori de progesteron (60-90%) (fig. 245E), receptori de estrogen (30%). Celulele luteinizate au anticorpi pentru tirozinhidroxilază, calretinină și α-inhibină [2,3,18
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
acinare. Carcinoamele cu celule acinare exprimă CK 8 și 18, dar de obicei nu pot fi marcate cu anticorpi pentru CK 7, 19 sau 20. În mai mult de o treime din carcinoamele cu celule acinare pot fi găsite celule răzlețe ce pot fi marcate cu cromogramină A și sinaptofizină. Mai mult de jumătate exprimă focal antigenul carcinoembrionic (CEA) și B72.3 [2,3,14,19]. VARIANTE HISTOLOGICE Chistadenomul cu celule acinare Chistadenocarcinoamele cu celule acinare sunt neoplasme rare, predominant chistice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
făptură jalnică, spăimântată: „Șed pe bancă și scriu de zeci de ori numărul 1848, în cruciș și în curmeziș, în toate felurile, și aștept să-mi vină o idee pe care s-o pot folosi. Un întreg noian de gânduri răzlețe îmi trec prin minte.” Cere condiții de liniște, siguranță, limpezime. Ori creierul unui organism vlăguit de foame are serioase disfuncționalități, blocaje, inerții. Gândurile nu se coagulează, nici raționamentele nu mai au acuitate: „Dar de scris, nu puteam scrie. După câteva
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lipsesc în cădere; bineînțeles, rămâne de văzut dacă splendoarea fulgurantă clădită pe Apistia va evolua până la sustentația autonomă, ori dacă, dimpotrivă, ea nu apare decât pe fondul și grație rânjetului întunecat înconjurător, electrizat de fior. Apistia e pulsul firav și răzleț al împietririi, palpabilul ei curaj de a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de lucru. Două culoare pierzându-se în întuneric, lipsa tragerii de inimă și povestea pietrelor Labirintului se întretăiară pe ocolișuri molcome înlăuntrul lui. VII Conducea cu ochii pironiți în noapte, dincolo de linia unde lumina farurilor se pierdea. Răsunând de pulsul răzleț al unei maternități eterice, cvartetele pentru coarde ale lui Britten țineau întrucâtva la respect vastitatea dezolant de taciturnă a Bărăganului. Auzea ca prin pâslă sunetul amestecat al vocilor vesele din jur, și-și zicea că, la rându-i, și noaptea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
păsări ori câini și vaci legate din urmă, părăsesc ogrăzile și casele mari, ferecându-se în urma lor porțile și ușile, cu lanțuri și lacăte. Și așa, aproape pustii, stau casele bulgărești toată primăvara, vara și toamna. Doar câte-un paznic răzleț, câte-o bătrână uitată, câte-un chiriaș nevoiaș sau câte-un proprietar întors vara în zilele de sărbătoare, se mai vede prin cartierul pustiu ... ! Târziu, după Sf.Dumitru și mai ales chiar după 8 Noemvrie sau chiar după Sf. Neculai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
german cât și la gândirea orientală. Pentru a rămâne încă la stadiul lecturilor "autohtone", să ne reamintim că întâia bibliotecă consultată de Eminescu a fost cea pusă la dispoziție de profesorul său Aron Pumnul, la Cernăuți. Aici a citit volume răzlețe din poeți și scriitori români, broșuri, foi volante, reviste mai vechi literare, calendare cu adaos beletristic, cărți privitoare la istoria românilor și "Letopisețele" lui Kogălniceanu, alte scrieri ale cronicarilor moldoveni. Așa ne putem explica cunoașterea deplină a limbii cronicarilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Ion Câmpineanu, Mihail Ferikide, Gheorghe Chițu, Nicolae Fleva, Petre Grădișteanu, Gheorghe Cantili, Tache Giani, C. Nacu, Anastase Stolojan, În plus, câțiva bărbați cu notorietate și auto ritate: generalul Gheorghe Lecca, generalul Haralambie etc. Alături de partidul liberal brătiano-rosettist erau și liberalii răzleți: Gheorghe Vernescu, Constantin Bosianu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg. Aceștia, însă - excepție făcând pentru Constantin Bosianu, eminentul jurisconsult - s-au despărțit repede de partidul liberal și s-au răzlețit. Bătrânii liberali erau cunoscuți: Ion Brătianu având, cu marele lui dar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX. Totuși, treptat, ca și în cazul comunitarismului personal și teritorial, doar rămășițe ale acestui fenomen se mai pot găsi în Europa contemporană și în America de Nord. Există unele excepții în zone răzlețe din mai multe țări, dar în general, identificarea legitimă directă cu partidele a înlocuit loialitatea indirectă care are loc prin grupurile "paterne". Conducerea personalizată are o importanță considerabilă, dar mai curând în cadrul partidelor decât în vederea construirii unui partid. Doar în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
după căderea lui Lascăr Catargiu și a ministerului Florescu la 1876. Manolache Costache era conservator, dar în ultimul timp în dezacord cu Lascăr Catargiu. Unii conservatori, crezând că vor putea astfel întineri partidul și reface adunând la un loc fracțiunile răzlețe, l-au ales șef în locul lui Lascăr Catargiu, care s-a retras resemnându-se. Dar Manolachi Costache n-a putut face prea mult, mai ales fiindcă nu era aproape deloc om de acțiune. rectificarea dâmboviței în urma licitațiunii publicate de primărie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în partidul junimist și ar fi avut un frumos viitor politic, căci avea una din mințile cele mai bine echilibrate, dar, din nenorocire, o nefrită cu formă gravă l-a omorât prematur. Studenții de la celelalte facultăți, afară de mediciniști, trăiau mai răzleți, pe când mediciniștii - mulțumită faptului că erau concentrați prin spitaluri - erau strânși legați. Grupul de studenți în medicină care trăia în mare camaraderie era compus din: Stăuceanu, mai târziu doctor, tatăl inginerului cunoscut în București, Al. Spiroiu, vesel camarad și bun
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum se strecurau, printre ramuri și flori, razele lunii. Deodată, când vântul s-a furișat printre flori, cireșii au prins a se înfiora. Au căzut și câțiva picuri răzleți de ploaie. Cred că bolta cerească își scutura roua pe pământ... așa cum cireșii își scutură florile în bătaia vântului. Mătase și diamante se aștern pe covorul crud al ierbii. Florile de cireș nu simbolizează doar puritatea și efemeritatea ci și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pentru istoria Japoniei, a tradițiilor ei și cu gândul la samuraii care frecventaseră aceste case renumite. Ochiul meu încerca să pătrundă nevăzutul, dincolo de ferestrele și paravanele din bambus. Ziua, cartierul este aproape pustiu, nu zărești decât ici-colo câte un trecător răzleț. În schimb, noaptea prinde viață, se deschid restaurantele, începe viața de noapte... Este ora 14: 00 și o căldură infernală...norocul nostru sunt prosopelele umede pe care le aplicăm pe ceafă să ne mai răcorească pentru a rezista în vipia
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și este cumpărată de dum(nea)lui Alecsandru Rășcan biv vel pah(arnic). Pe un Triod. Arhiva bisericii din satul Frenciugi, p. 172. 1790 aprilie 24 Alexandru Reșcanu biv vel spatar. 1790 ap(rilie) 24 Triod (vechi), p. 9; Note răzlețe din arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1791 aprilie 18 Acest Penticostar l-am cumpărat eu de la protopopu Ion ot ținutul Vasluiului și l-am afierosit la biserica me din satul Frenciucii Împreună cu celelalte cărți ce am cumpărat. Și am datu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
către Simeon și fața lui lată se ilumină brusc Într-un zâmbet plin de dulceață. — Vino Încoace, omule, spuse el. Ai avut noroc să fiu și eu de față, altfel ai atârna acum acolo sus, arătă el către o creangă răzleață a bradului. Dar eu n-am să Îngădui așa ceva. Maica noastră Biserica Îi ocrotește pe toți oropsiții și fu garii. Iar tu ești un biet oropsit și fugar, nu-i așa? Simeon pricepu cursa care i se Întinsese. și pricepu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pădurile se transformau dintr-o închipuire albastră, cum le vedeam zilnic din oraș, într-o realitate cu copaci deși, luminișuri rare și pământ dezgolit pe care nu creștea nimic. Am avut satisfacția să văd de cealaltă parte a crestei, copacii răzleți spre care tindeau gândurile mele în diminețile de primăvară, când mergeam la liceu, și mă întrebam cum era pe acolo. De câte ori nu-mi dorisem să ajung la acei copaci, să calc pe tăietura cu aspect de stâncă golașă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
dinților. (Matei 13:43) Peste cămașa de tort, bunicul avea un ilic ce-i punea și mai mult în evidență corpul slab și pipernicit, pe care-l deplasa cu anevoie de colo-colo. Prin cămașa întredeschisă la piept, se vedeau fire răzlețe de păr alb. Cu toporișca în mână, printre crengile aplecate ale sălciilor, își mișca corpul epuizat de vârstă și de foame. Doamne, ce-ar mai fi mâncat o bucățică de mămăligă...! Dar de unde? De unde?? Făcea mănunchiuri de 10-15 vergi, legându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apropierea, tăindu-i fața cu murii încârligați și tăioși ca niște lame ascuțite. În părul lui mare și frumos, în care altădată vântul se juca prietenește pe dealurile unde-și păștea turma de mioare, se rătăciseră acum fire de paie răzlețe, îmbibate cu praf. De sub arcada frunții sale bronzate și inteligente, cu privirea ochilor rătăcită și sperioasă, căuta cu înfrigurare, asemenea unui nebun, un reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine este, unde se află acum, și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
concurs pentru „modelul unei medalii”, Societatea Numismatică Română fiind însărcinată să o realizeze iar Grigore C. Tocilescu să pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se dau fragmente din studiile „Pământul nostru în poezia lui Eminescu” de At. C. Bălăcescu și „Eminescu” de Ion Paul, în care se vorbește despre acela care a fost prietenul lui Eminescu, Miron Pompiliu. Buletinul se încheie cu câteva note răzlețe în legătură cu Eminescu. În fascicula 22, pe anul următor, grație lui G. Bogdan - Duică, avem un articol a lui I. Slavici, publicat în 1892, prin care nuvelistul ardelean își apără prietenul de anumite învinuiri, mai ales de imputarea făcută de B.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]