3,509 matches
-
să-i pese de conversația pe care o începură Liana și soțul ei. Nu se vedea nici un interes în sclipirile tăioase și adânci ale ochilor îngustați cercetător. De fapt, nu se putea citi nimic mai departe de obrazul imobil, impecabil ras. Nu interveni deloc în discuția celor trei, rămânând imobil la fiecare intervenție a Monei. Ea se simțea ca la examene! Ar fi dorit să aibă un dialog cu el, să -și poată face o idee cât de mică despre personalitatea
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
pleca o sună Eva, prietena care lucrează la abator. De obicei se sună doar înainte de lichidare ca să discute despre carne. E persoană foarte importantă. Odată pe lună le aduce un but de porc. Dacă vreun client o supără s-a ras de friptura gata adusă acasă la prețul de măcelărie fără stat la coadă. Adevărat chilipir! “ Pleci mâine la mare?” De unde-o ști, i-a fulgerat prin minte“ dar nu a întrebat-o. “ Te duc la gară?”” Daaa, la ora 7
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
spus. Și ei cred atât de adânc în asta încât sunt în stare să omoare pentru ele. Dar eu știu, Atotputernicule că tu nu le-ai spus. Nu puteai să spui toate aberațiile astea în numele cărora popoare aproape au fost rase de pe fața pământului. Eu cred că tu ești Marea Tăcere, ce ne observă fără să ne judece, doar ne observă cum noi urmăm calea sorții. Nu te înțeleg, Atotputernicule, cu toate că mă străduiesc s-o fac. Tu ești acela care ne
RUGĂCIUNE de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376564_a_377893]
-
-vei alinare! Cerul cu sclipiri de stea, Si troienile de nea, Le găsești în cartea mea Iar pe-n firicel de floare, Îți voi scie o urâre, Toate-n cartea mea vor fi, Adunate-n poezii! Primăvară, tu mă bucuri! Rade-n părul meu bălai Rază soarelui de mai Soare are, păsări, fluturi, Primăvara tu mă bucuri! Nu cumva ai vrea sa scuturi, Flori de măr pe părul meu Să le pot privi mereu? Nu cumva ai vrea să pui Pe-
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
ani ar fi fost o relaxare totală, spre adormire. Noroc cu copii, care nefiind, pregătiți pentru astfel de acțiune spirituală, s-au manifestat zgomotos. În fine, după o oră de pregătire spirituală, pe scena au mai apărut trei bărbați, tot rași în cap și îmbrăcați corespunzător. Unul avea o tobă, altul un fluier, iar al treilea...două surcele din lemn. În schimb, în partea dreaptă au apărut dansatoarele îmbrăcate în sariuri colorate intens și diferit. Evident, nu era nici urma de
DANSURI INDIENE LA....... BUȘTENI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375955_a_377284]
-
namile păroase, cu capul cubic, cu patru fețe pătrate, iar pe fiecare față un ochi bulbucat cu sprânceană în unghi ascuțit, nas borcănat, gură mare cu dinți rari și ascuțiți ca niște colți și cu fălci ca niște foale. Erau rași în cap pentru că părul dat pe spate le-ar fi intrat pe fața opusă. - Noi suntem paznicii cuptoarelor solare! se făleau ei. - De cine le păziți? i-a întrebat Mărțișor. - De dușmani! zise un fălcos. - Credeți că încearcă cineva să
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
a securității care dorea să scape de ceaușești și să ia controlul deplin al întregii vieți economice, sociale, politice, în România. PROSTIMII i s-a dat iluzia că democrația s-a prăvălit peste plaiurile mioritice. Cine nu se aliniază este ras rapid fără scrupule. PROSTIMEA primește de ros doar atât cât decide secu în diversele ei forme. Nimic mai mult. Praf în ochi. Unde sunt dosarele de securitate ale lui Iliescu și Băsescu? Nu cumva le are cineva bine puse și
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
scaun octogonal din lemn ... XXI. MAGDALENA BRĂTESCU - CASA DIAMANT - AGENTUL, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013. (FRAGMENT DIN ROMAN) Se auzi o ciocănitură în ușă. În încăpere pătrunse un bărbat între două vârste, complet ras în cap, îmbrăcat cu un pulovăr vărgat și care răsucea în mâini o bască. Îi întinse mâna și se recomandă: - Mă numesc Stamate. - Dr. Drimer, se prezentă la rândul lui Martin. De ce suferiți? - Ei, ca fiecare, sufăr și eu de
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
popă, își spunea păsul, se spovedea și își vărsa amarul...Poporul a înțeles că religia e opiu, e o ... Citește mai mult (FRAGMENT DIN ROMAN)Se auzi o ciocănitură în ușă. În încăpere pătrunse un bărbat între două vârste, complet ras în cap, îmbrăcat cu un pulovăr vărgat și care răsucea în mâini o bască. Îi întinse mâna și se recomandă:- Mă numesc Stamate.- Dr. Drimer, se prezentă la rândul lui Martin. De ce suferiți?- Ei, ca fiecare, sufăr și eu de
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
căzu și leșină. ******************************* Fu găsit zbătându-se între viață și moarte, leșinat, de câțiva săteni care se întorceau de la lucru, la marginea pădurii în care plecase de dimineață după ciuperci. Părul de pe creștet îi dispăruse complet ca și cum ar fi fost ras, iar pe gât, față și mâini avea arsuri ciudate, care când se înroșeau, când se înverzeau, când se albăstreau. A trecut un timp și Pierre Rossalle s-a pus pe picioare, dar se schimbase total. Din omul vesel, glumeț și
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
2015 Toate Articolele Autorului O urmărea în fiecare dimineață când se ducea să se plimbe pe faleză sau altundeva și aștepta cu sufletul la gură să se întoarcă . Urca imediat după ea în cameră,vorbeau despre una ,despre alta,glumeau,rădeau...Simțeau că totul e perfect ,chiar dacă zilele ei minunate erau pe sfârșite. Dragostea punea,încet și sigur, din nou stăpânire peste inima lui . Iar restul nu îl mai interesa,acum era minunat și liniștea din sufletul lui era absolută .... Iar
VIAȚA LA PLUS INFINIT (9) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372577_a_373906]
-
începea cu adevărat! Ziki, cățelul Președintelui! Bătrâna Samanta a ajuns repede acasă și a coborât veselă din taxi ducând în mână cușca în care Ziky dădea fericit din coadă. La cele cinci luni, Terierul era bine dezvoltat și foarte agil! Rasă de câini inteligenți și cu o personalitate deosebită, Terierii își iubesc cu mare atașament stăpânii și sunt gata de joacă în orice moment. Bătrâna l-a lăsat liber prin casă și în căteva zile Ziky era stăpânul autoritar, al întregului
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
aruncat multe baloane în aer Sau doar admirăm cerul Poate mi-ai pus multe flori în păr Sau doar l-ai mângâiat tandru Poate pluteam deasupra dealurilor înverzite Sau doar ne plimbăm prin parc Poate ne rostogoleam prin iarbă și rădeam zgomotos Sau doar gustam o înghețată Poate urcăm munți și ne răcoream în izvoare line Sau doar mă țineai de mână Poate făceam multe magii Sau doar ne sărutam pe buze Poate am eliberat mulți fluturi colorați Sau doar ne-
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
stăteam pe loc și visamPoate am aruncat multe baloane în aerSau doar admirăm cerulPoate mi-ai pus multe flori în părSau doar l-ai mângâiat tandruPoate pluteam deasupra dealurilor înverziteSau doar ne plimbăm prin parcPoate ne rostogoleam prin iarbă și rădeam zgomotosSau doar gustam o înghețatăPoate urcăm munți și ne răcoream în izvoare lineSau doar mă țineai de mânăPoate făceam multe magiiSau doar ne sărutam pe buzePoate am eliberat mulți fluturi colorațiSau doar ne-am iubit pentru o clipăPoate am șoptit
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
luaseră lucrurile așa cum erau, se resemnaseră cu situația. Între timp, Haralamb se smulse cu regret din așternut și intră în baie. Se spălă îndelung, lăsând ca apa rece să-i biciuiască corpul slăbănog și deșirat, înlăturând astfel moleșeala somnului. Se rase în viteză și își dădu cu aftershave-ul său prețios, își cântări cu priviri admirative pielea, încă netedă pe mușchii brațelor și își zâmbi complice, în oglindă, hlizindu-și dinții proeminenți într-o grimasă de autoapreciere. Când termină, începu să se
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
grăbește-te! Dar Paliul stătea cu mâinile atârnând: Auzi, tușă? Zicea mereu: „șcujaci, că mor”! Așa a fost el: mereu își cerea scuze celor din jur că-i deranja cu prezența lui. În fiecare zi striga la mine: „Bună dimineața Radă! Scuză-mă că te deranjez!” Iar eu râdeam și-i spuneam în glumă: „Bună dimineața, Soare!” Și el...iar se scuza: „Nu vreau să te superi!” Doamne, cum să te superi pe un om bun care îți dă bună dimineața
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
știi pe tine, care ai vrut să mă pângărești și te-am refuzat, blestematule, crezi că toți oamenii sunt ca tine, nenorocitule! Sufletul lui moș Ion, care plutea pe lângă cotigă, a exclamat fără a fi auzit de cineva: Doamne, tu Radă, m-ai iubit toată viața și eu nici măcar n-am bănuit!.. Te rog să mă ierți! Referință Bibliografică: Scuzați, că mor! / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
avea treburi urgente, își tot făcea de lucru prin birou. Trebuia să sune Mircea din clipă în clipă. Ramona îi spusese că trebuie să strângă material seminal de la vierii de rasă, pentru a-i ceda fermei de stat. Aveau ca rasă de sămânță Marele alb, cu bune rezultate la condițiile de mediu și hrană din fermă, cu un spor mare la carne. Săptămânal trimiteau câte un camion cu porci la abator. Scroafele de montă făceau și câte paisprezece purcei la o
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
a cădea de pe bicicletă fără să mă aleg cu o cicatrice. Doru plecase deja la facultate și, fiind singur, ocupația preferată era să bat litoralul cu bicicleta. Când mi-au apărut primele tuleie, am mers mândru la frizer. M-a ras cu același brici cu care, înaintea mea, mai dăduse sângele câtorva clienți. Dacă-i spuneai cuiva, pe vremea aceea, că briciul este un instrument barbar, neigienic, sursă sigură de transmitere a bolilor, te lua în râs: “Păi nu vezi că
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
aflînd ipochimenii, peste noapte, noaptea comunismului, că mens sana in corpore sano. Vă amintiți? Se numea Hala de pește. Și era teribil de aparte ca arhitectură. Dar mirosea a pește și tovarășa Ghițulică făcea alergie la hamsii. Și a fost rasă. Hala Acum, pe locul ei se-nalță un mastodont. Frumos. Dar nu i se putea găsi un loc alături, ca să nu fie sacrificată clădirea veche, cu aerul ei cochet-oriental? Nu. Mentalitatea parvenită de a distruge ce e vechi și a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Terapia asta pompadouriană o fi ținînd la manierații de franțuji, în grajdurile lui Augias al nostru... mă îndoiesc. Aici, totul trebuie chiuretat. Și mamoșul nu este acum decît unul singur, Stere Gulea. Va putea fi el atît de crud, să radă fără riscul apariției unei infecții postoperatorii? Ca regizor de mari filme a putut fi. Dacă nu va fi și aici, în această locantă modelatoare de conștiințe, atunci se va compromite. Poate, nu. "Memorialul durerii", serialul Luciei Hossu-Longin, a avut (și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce i-a ieșit din gură tătucului Boris e un hulub neprihănit sau e perfidul porumbel al păcii, desenat, prin anii șaizeci, de tovarășul (de drum) Picasso? Reclamă. O fi vrut să evite un cîine? Cu viteză de satelit a ras întîi bornele galben-negre de pe marginea trotuarului, a spulberat gardul din piatră masivă, secular, al bisericii și s-a oprit în curte. Era un Ford. Strada a-ncremenit. Insul a coborît, s-a scuturat ca o găină de colb, și a grăit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
instituție, îți spălai corpul și, astfel, erai demn de a te socoti parte a comunității. Dar Baia turcească era și o lume. Și ce lume! Cum să ratez vernisajul! Baia turcească? Da, pe din afară. Pentru că, înăuntru, totul a fost ras. Pereții, răzăluiți, cu mari suprafețe nu demult tencuite, o tencuială de culoarea cenușii vulcanice. Nimic din ce a însemnat cîndva intimitatea unui asemenea lăcaș al lascivităților orientale n-a mai rămas. Ba nu, în incinta de la intrare, cassa încă fanat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce emblemă luminoasă, cu tacîmul ei complet: steaua kremlinească, macaraua (muncă! muncă!), satelitul gagarinean, cartea, secera și ciocanul etc. ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Poli. Alaltăieri, în tensiunea jocului, mă lipesc ușor de el și facem împreună mișcarea: stînga-dreapta. De-abia după minute bune, mi se adresează: aveți o înclinație specială. Tribuna dă în clocot. Măscările și spurcăciunile lumii în gura ei. Un barosan ras la tîmple, cu cerceluș în stînga, își roade șapca de draci. Stop! Printre rîndurile turbate se strecoară felin o roșcată. Ieșită parcă acum dintr-o paradă a modei. Muțenie generală. Unde să se-așeze? Barosanul sare ars și-i oferă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]