9,883 matches
-
asumată sau întâmplătoare, dar una la limită. Reală, efectivă sau numai simbolică, separarea de opresor este un fapt real. Din această perspectivă, femeile din familiile monoparentale pot fi receptate ca aflându-se pe poziții radicale. Pot fi considerate chiar mai radicale decât cele radicale (în abordarea radicală, separarea teoretică și politică de bărbați apărea ca o posibilitate de emancipare). Schimbarea vieții lor s-a produs fără să se țină seama de consimțământul cuiva, ca un proces firesc (de la sine), ca fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dar una la limită. Reală, efectivă sau numai simbolică, separarea de opresor este un fapt real. Din această perspectivă, femeile din familiile monoparentale pot fi receptate ca aflându-se pe poziții radicale. Pot fi considerate chiar mai radicale decât cele radicale (în abordarea radicală, separarea teoretică și politică de bărbați apărea ca o posibilitate de emancipare). Schimbarea vieții lor s-a produs fără să se țină seama de consimțământul cuiva, ca un proces firesc (de la sine), ca fapt împlinit de viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
limită. Reală, efectivă sau numai simbolică, separarea de opresor este un fapt real. Din această perspectivă, femeile din familiile monoparentale pot fi receptate ca aflându-se pe poziții radicale. Pot fi considerate chiar mai radicale decât cele radicale (în abordarea radicală, separarea teoretică și politică de bărbați apărea ca o posibilitate de emancipare). Schimbarea vieții lor s-a produs fără să se țină seama de consimțământul cuiva, ca un proces firesc (de la sine), ca fapt împlinit de viață: separarea s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de consimțământul cuiva, ca un proces firesc (de la sine), ca fapt împlinit de viață: separarea s-a realizat efectiv. Dacă acest lucru este înțeles ca mecanism de emancipare sau, dimpotrivă, de oprimare, este o altă discuție. În feminismul de orientare radicală, se consideră că femeile sunt aservite ca femei de către bărbați, care apar drept adevărați opresori în virtutea unei ordini sociale convenabile pentru ei - ordinea patriarhală. Relațiile de dominație sunt recunoscute pretutindeni, în sfera publică și în cea privată. Problemele pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în cea privată. Problemele pe care le întâmpină femeile în familiile lor (abuzuri, agresiuni, inclusiv de factură sexuală, cum este violul marital) decurg tocmai din relațiile asimetrice de gen, care implică un raport de putere în favoarea bărbaților. Din perspectiva feminismului radical, statutul de mamă singură, neajutorată, ar putea fi demontat. În primul rând, oamenii nu ar trebui să fie tratați ca „buni” sau „răi” în funcție de statutul marital sau de orientarea lor sexuală. O femeie căsătorită nu este cu nimic mai merituoasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Din această perspectivă, este coerentă pledoaria pentru controlul reproducerii (contracepția, sterilizarea, substituirea mijloacelor naturale de reproducere cu cele artificiale), ca mijloc de emancipare pentru femei. Biologicul femeilor nu trebuie să mai fie un mijloc de oprimare a acestora. Dimpotrivă, susțin radicalele culturale, „poate fi un aliat pentru o «esență» moral-politică mai bună decât a bărbaților” (M. Miroiu, 2004, p. 153). O poziție diferită este aceea că biologia femeilor (faptul că au un aparat reproductiv care le permite să dea naștere copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
decesului soției, fapt dramatic, dar care strânge legătura dintre supraviețuitori), atunci va valoriza cooperarea, consensul, va fi empatic față de așteptările copilului său în plină dezvoltare. În acest sens, părintele singur va da curs unei practici de tip matern. Din perspectivă radicală, toate acele aspecte de viață privată (bătaia, hărțuirea sexuală, violul, prostituția forțată) legate de experiențele ascunse opiniei publice ca fiind necuviincioase, rușinoase, tabuuri de neatins, trebuiau să fie făcute publice. Astfel, se presupunea că nimeni nu va mai fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ei nu sunt la fel de incriminați pentru relații extraconjugale ca femeile, pot fi simultan tați onorabili de familie, soți convenabili și, extraconjugal, amanți minunați). De aceea, nu sexualitatea bărbaților este problematică, ci cea a femeilor, în sensul restricționării acesteia. În paradigma radicală, se preconiza existența unor grupuri de trezire a conștiinței. Acestea erau menite să le permită femeilor ieșirea din izolare și să depășească, prin comunicare cu persoane care se confruntau cu aceleași tipuri de probleme, sentimentul de neajutorare. Ieșirea din spațiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singurătate nu mai este deplină. Chiar mai mult, invizibilitatea socială poate fi depășită, iar interesele părinților singuri pot fi promovate mai adecvat în spațiul public. 7.1. Educația androginătc "7.1. Educația androgină" Educația androgină este o opțiune a feminismului radical liberal, legată de promovarea unei combinații de trăsături masculine și feminine. Acesteia i se opunea alegerea feminismului cultural care opta pentru conservarea specificului feminității și al masculinității, poziție de pe care femeile nu trebuia să preia și să imite valori bărbătești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oameni care au fost separați devin una, este că, în iubirea maternă, doi oameni ce au fost una se separă (1995, p. 50). Din această perspectivă, mitul androginului poate căpăta noi înțelesuri. Raportându-mă din punctul de vedere al feminismului radical la perspectiva pe care am numit-o clasică, consacrată rolului afectivității în buna evoluție a copiilor, observ că ea permite articularea unui mecanism de subordonare a femeilor față de bărbați, în măsura în care aceste persoane sunt mame, respectiv tați. În primul rând, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
crească și să-ți educe copilul, de care te poți bucura în virtutea faptului că ești părinte social (recunoscut drept părinte și, ca atare, având drepturi privind copilul). Relațiile morale dintre adulți presupun participarea echitabilă la activitățile comune. Din perspectiva feminismului radical, n-ar fi îngăduit ca o persoană să profite de pe urma efortului altcuiva. Copiii nu fac parte din categoria bunurilor comune 108. Sensul vizat este acela conform căruia copiii nu pot fi asimilați cu bunurile comune private 109, raportarea la ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
însemna, într-un fel, și ieșirea de sub influența mai mult sau mai puțin persuasivă a celor din familie. Conceptului de politică 115 i se pot atribui semnificații aparte prin raportarea la valorificarea intereselor comune și a binelui general. Din perspectivă radicală, Kate Millet (Sexual Politics, 1970), arată că un sens al conceptului de politică este cel de negociere privind rezolvarea conflictelor de interese. Această accepțiune se poate recunoaște în cadrul comunităților, vizând măsura în care sunt valorizate legăturile dintre indivizi. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
primite de fiecare. În context, este legitimă întrebarea: care sunt șansele pe care un părinte singur le poate avea în condițiile în care pentru el sfera privată e resemnificată diferit față de părinții din familiile complete? Observația făcută în paradigma feminismului radical, conform căreia inegalitățile sunt puse pe seama patriarhatului 44, se poate verifica aici prin existența unui număr disproporționat de mare de familii monoparentale conduse de femei, față de cele conduse de bărbați. Structura de putere specifică patriarhatului și modul cum este constituită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai mult sau mai puțin formală la vot, este condiționată de un interes minim, deoarece lupta pentru supraviețuire se află pe primul plan. Așa este posibilă asumarea unei cetățenii de fațadă - acceptarea ipostazei de cetățean minimal 54. În formele sale radicale, marginalizarea poate duce la excludere socială 55. Împotriva așteptării ca, pentru grupurile marginale, să se formuleze politici sociale de suport, se observă că ignorarea acestora poate însemna chiar excluderea din politicile sociale. Opusul excluderii e integrarea socială, prin care este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit la stâlpul infamiei, exclusiv ceilalți. Combătea zdravăn, combătea din greu, combătea fără teamă, chiar dacă se mai întâmpla să-i scoată din țâțâni pe unii lideri politici mai radicali. Rămăsese de notorietate un talk-show la o televiziune recent ivită în ciupercăria mediatică de pe plaiurile lui Bucur în care un astfel de politician, sărind nervos de pe scaun, îl amenințase în dulcele grai strămoșesc pe marele om de presă că-i
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
rezultate din politica guvernamentală: personal excedentar, prețuri administrative ș.a.). În contextul liberalizării crescînde și al consolidării mediului concurențial, întreprinderile publice și-au abandonat vechile metehne, înce-pînd să adopte obiective similare cu întreprinderile private. Mai mult, s-au adoptat soluții mai radicale constînd din transferul activelor, infrastructurii și exploatării întreprinderilor publice către sectorul privat. Prețul, calitatea, concurența au venit să înlocuiască arbitrariul politic, birocrația și monopolul. Așa a început privatizarea serviciilor publice. Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
perpetua comportamentul monopolist al furnizorului și riscul de corupție implicat. Privatizarea nu trebuie, pe cît posibil, să conducă la înlocuirea monopolului de stat cu unul particular, care se poate dovedi, de multe ori, un rău mai mare. O metodă mai radicală o constituie privatizarea totală. În condiții normale, este metoda care a demonstrat cele mai bune rezultate eco-nomice și cea mai eficientă alocare a resurselor. "Acolo unde progra-mele de privatizare a întreprinderilor de bunuri și servicii publice au de-marat rapid și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi îndrăznit să-mi ia apărarea?! Nici măcar eu nu am făcut-o, mi-aș fi pierdut capul. Însă mai aveam ceva de împlinit: să aștern rândurile de acum. Mi-au retezat mâna pentru ca să nu mai pot să scriu. Un mod radical de a mi se interzice o asemenea îndeletnicire. Au izbutit să mă facă numai bun pentru păzit cireada cetății. Nu am fost pedepsit, ci umilit, stare pe care am hotărât să o curm. Ieri, printr-un străjer cumpărat, fiindcă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
instrumentele ce le porți asupră-ți! Așa e firea omenească făcută: mai încaleci un cal, mai iai o pușcă de-a spinare, ia așa, ca să-ți mai treacă de dorul strămoșilor". în cursul veacului XX, vînătorii-poeți vor deveni tot mai radicali în opțiunea lor estetizantă. în ciuda aparențelor amenințătoare și severe, acțiunea cinegetică descrie, la Vladimir Streinu, un ritual cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
sursele sanscrite". Tema mai cuprinzătoare este aceea a "animalelor-călăuză", între care se evidențiază cerbii; unul dintre ei, rugat de Charlemagne, îl trece peste rîul Gironde, altul îl conduce prin Alpi. în ansamblu, "urmărirea unui cervideu are ca rezultat o schimbare radicală a situației, sau a felului de a fi al vînătorului. Este vorba de o Ťruptură de nivelť se trece de la viață la moarte, de la profan la sacru, de la condiția obișnuită la suveranitate. ș...ț în toate aceste cezuri ruptura de
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
8) În fața simplei enumerări a capetelor de meduză atîrnînd în jur te simți oarecum încolțit. O centură de monitoare ce ne scaldă mintea în culori fermecătoare, modificîndu-ne încetul cu încetul obișnuințele. Mutația constatată de Lipovetsky și Serroy e profundă și radicală, iar principala ei consecință e frivolitatea. }ine de o fatalitate a imaginii televizate ca ea să nu atragă atenția decît dacă predispune la plăcere. Prin urmare, toată industria mediatică are două pîrghii din care își trage elanul: divertismentul și publicitatea
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
și consecvent este E. Negrici în delimitatea modernismului de premodernism, aplicând, în poezie, criteriul lui Hugo Friedrich, de altfel un criteriu structural, filosofic, ontologic, și nu estetic. Ceea ce numesc unii neomodernism (N. Stănescu și alții) este pentru E. Negrici modernism radical. "Neomoderniștii sunt chiar moderniștii!" (165). Intrarea și ieșirea de pe liste a scriitorilor - valurile de valori - să aibă drept explicație certitudinile politice suverane și deloc iluziile critice nu întotdeauna constrânse? Ar fi, se mai crede, un semn de înapoiere, să se
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Remus Pricopie, șeful de la Educație, a anunțat că diferențierea subiectelor la matematică, fizică și chimie pentru elevii de la profilul tehnologic nu este decât primul pas dintr-o serie de modificări menite să aducă schimbări structurale radicale Bacalaureatului. Autor: Melinte Oana " Un elev trebuie să fie evaluat după ceea ce a învățat, nu după ce nu a învățat, prin urmare nu exclud ca procesul de diferențiere a subiectelor de Bac să continue și ca, la anul să asistăm la
Ministrul Educaţiei vrea ca Bac-ul viitor să fie şi mai diferenţiat by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/78576_a_79901]
-
sau neutră. În realitatea, presa are un partizanat politic evident, de-o parte sau de cealaltă. Asta este o realitate. Atunci când ești într-o astfel de societate sigur că vei avea și lucruri care merg mai departe sau discursuri mai radicale. Ele însă trebuie văzute într-un context, nu ca și cum în societate ar fi o liniște teribilă și dintr-o dată apar niște voci radicale. Un jurnalist trebuie blamat și cercetat dacă folosește un cuvânt precum ”stalinist”? Una din consecințele punerii unui
Renate Weber: Credeam că CSM va cere anchetarea magistraților care au încălcat procedurile, nu a ziariștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78578_a_79903]
-
o astfel de societate sigur că vei avea și lucruri care merg mai departe sau discursuri mai radicale. Ele însă trebuie văzute într-un context, nu ca și cum în societate ar fi o liniște teribilă și dintr-o dată apar niște voci radicale. Un jurnalist trebuie blamat și cercetat dacă folosește un cuvânt precum ”stalinist”? Una din consecințele punerii unui procuror în fruntea CSM. Iacătă. Din punctul meu de vedere. Procurorii au un alt tip de gândire și de raționament decât judecătorii. În
Renate Weber: Credeam că CSM va cere anchetarea magistraților care au încălcat procedurile, nu a ziariștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78578_a_79903]