1,658 matches
-
la nivel de grup“, care subliniază rolul de element și mijloc esențial al vieții individuale și sociale, idee larg acceptată de psihologi, sociologi și antropologi. Termenul de comunicare “se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple - și deseori neașteptate - ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de științe.” În 1970, Franck E. X. Dance realiza o selecție a celor mai relevante definiții ale conceptului de comunicare: a) schimb verbal de gânduri sau
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
face folosind în succesiune modulul CFM (detectarea curgerii, identificarea vaselor de aport, identificarea vaselor intratumorale) iar apoi modulul Doppler spectral (caracterizarea și cuantificarea curgerii). În mod caracteristic vasele din tumorile maligne (dezvoltate prin proces de angiogeneză) au traiect sinuos, prezintă ramificații cu dispoziție spațială aberantă, sunt intercomunicante și se pot termina brusc, în „deget de mănușă” [6]. Acest aspect poate fi identificat folosind îndeosebi ecografia codificată color. Dispoziția spațială a vaselor intratumorale poate fi ilustrată și prin procedee de reconstrucție 3D
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
hepatice au o vascularizație caracteristică în funcție de natura lor, de exemplu carcinomul hepatocelular este intens arterializat;metastazele au o vascularizație mixtă; tumorile benigne au un pat circulator variabil (hemangiomul este intens capilarizat; hiperplazia focală nodulară are un vas arterial central cu ramificație radiară) [9]. Caracterizarea tumorală folosind procedura CEUS se bazează pe tranzitarea regiunii de interes de către AC (dinamică, particularități) și pe caracteristicile patului vascular (prezență, distribuție spațială, morfologia vasculară, arii de lipsă de semnal cu semnificația de cicatrice sau necroză). Această
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
a considerat ziua când la 75% din plante au început deschiderea florilor bazale; data fructificării s-a considerat ziua când la 75% din plante erau formate păstăile bazale; data maturității plantelor s-a considerat fenofaza în care culoarea păstăilor de pe ramificații a devenit galben - brună, iar semințele s-au întărit. înaintea efectuării observațiilor pe fiecare parcelă, s-a vizitat întreaga experiență pentru aprecierea eventualelor diferențe vizibile între variante, aprecierile referindu-se la plantele din interiorul parcelei, pentru evitarea variațiilor produse prin
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
chimice, indiferent de doză, se observă că înălțimea plantelor este foarte echilibrată la toate variantele pe care noi le-am cercetat, valoarea oscilând în jurul a 53-58 cm, depășind martorul cu peste 15 cm în majoritatea cazurilor (tabelul 38). Numărul de ramificații principale, în medie pe o plantă, a fost cuprins între 4 și 5,5, cu excepția martorului unde nu s-a fertilizat și a variantelor fertilizate numai cu potasiu când numărul acestora nu a depășit 2,5-3 ramificații pe o plantă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
38). Numărul de ramificații principale, în medie pe o plantă, a fost cuprins între 4 și 5,5, cu excepția martorului unde nu s-a fertilizat și a variantelor fertilizate numai cu potasiu când numărul acestora nu a depășit 2,5-3 ramificații pe o plantă (tabelul 38). Numărul de păstăi, în medie pe o plantă, a crescut odată cu mărirea dozelor de îngrășăminte atât la variantele la care acestea s-au aplicat singure cât și la variantele la care s-au aplicat combinat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 38). Masa a 1000 de boabe (MMB) a avut valori cuprinse între 157 g la varianta V7 și 213 g la varianta V21. Analizând corelativ datele privitor la creșterea vegetativă a plantelor, exprimată prin masă, talie și număr de ramificații principale al tulpinii, se constată că este puternic influențată de felul și doza de îngrășăminte chimice aplicate (tabelul 38). Astfel, azotul administrat singur sau în complex determină formarea de plante viguroase, puternic ramificate, influența crescând odată cu sporirea dozei, toate variantele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
20 t/ha la 25 t/ha a favorizat o creștere a plantelor cu 0,2 cm, iar creșterea dozei de gunoi de grajd de la 15 t/ha la 25 t/ha cu 1,0 cm (tabelul 56). Numărul de ramificații principale la o plantă a crescut odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 0 t/ha la 25 t/ha. Cantitatea de 30 t/ha a favorizat obținerea de plante cu un număr de 4,8 ramificații principale/pl, cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
56). Numărul de ramificații principale la o plantă a crescut odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 0 t/ha la 25 t/ha. Cantitatea de 30 t/ha a favorizat obținerea de plante cu un număr de 4,8 ramificații principale/pl, cu 0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o plantă a crescut odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 0 t/ha la 25 t/ha. Cantitatea de 30 t/ha a favorizat obținerea de plante cu un număr de 4,8 ramificații principale/pl, cu 0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
4,8 ramificații principale/pl, cu 0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57). Numărul fructelor la o plantă a avut o creștere spectaculoasă la aplicarea îngrășămintelor organice. Doza de 20 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4,3 ramificații principale /pl. Dozele de 20-30 t/ha gunoi de grajd au dus la obținerea de plante cu un număr de ramificații superior față de martor, iar dozele de 5-10 t/ha gunoi de grajd un număr semnificativ și distinct semnificativ pozitiv
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4,3 ramificații principale /pl. Dozele de 20-30 t/ha gunoi de grajd au dus la obținerea de plante cu un număr de ramificații superior față de martor, iar dozele de 5-10 t/ha gunoi de grajd un număr semnificativ și distinct semnificativ pozitiv față de martor (tabelul 69). Fructificarea plantelor la năut a fost influențată pozitiv la aplicarea dozelor de îngrășământ organic, numărul fructelor la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar năutul fertilizat cu Folifag 1 % și 2 % cu 4,6 cm respectiv 3,7 cm. Talia de 46,8 cm realizată de bacterizarea cu Nitragin 2 fl/ ha a depășit martorul cu 10,3 cm (tabelul 82). Numărul de ramificații principale întâlnite la o plantă de năut a avut un maxim (4,9 ram./pl) în anul 1988 la V10 bacterizat cu 4 fl/ha Nitragin și un minim (2,7 ram./pl) în anul 2000 martorul nefertilizat. Ca și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantelor a fost cu aproape 7% mai mare decât la martor, când semănatul s-a făcut în epoca a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a doua și cu 2% mai mică decât martorul când semănatul s-a făcut în epoca a treia (tabelul 100). Numărul de ramificații secundare la o plantă de năut a fost în toate cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazurile peste 7,3. Plantele cu cele mai multe ramificații secundare au fost cele semănate în epoca a doua, în toți anii de experiențe (10,3 buc./ pl.) unde diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
diferențele s-au înregistrat semnificativ față de epoca I (Mt) la care numărul de ramificații secundare a avut valoarea medie la o plantă de 9,1. Năutul semănat în epoca a III a avut în medie la o plantă 8,6 ramificații secundare, cu 1,7 buc/pl. mai puține decât la năutul semănat în epoca II-a și cu 0,5 buc/pl. mai puține decât năutul semănat în epoca I. Cele mai ramificate plante au fost în anul 1998, cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în cazul însămânțării la 30 b.g./m 2 ) și s-a diminuat până la 7,5 g/pl. (în cazul variantelor semănate la 60 bg/m 2 ), scădere ce se poate explica prin efectul combinat al diminuării numărului mediu de ramificații /plantă, al numărului și greutății păstăilor pe plantă, odată cu creșterea desimii de semănat de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 1998 a crescut odată cu desimea semănatului de la 21,7 g/plantă (60 bg/m2) la 26,1 g/pl (30 bg/m2). Masa plantelor a fost influențată de creșterea și dezvoltarea unor factori morfologici cum ar fi : nr. de ramificații, nr.de fructe, nr.semințe și greutatea acestora . în anul 1999 plantele cele mai ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost în corelație directă cu talia plantelor, scăzând în medie de la 19,5 cm (15 cm între rânduri), la 18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de ramificații principale a crescut odată cu creșterea distanței între rânduri. Cel mai mare număr de ramificații s-au găsit la variantele semănate 153 la 60 cm între rânduri (3,1 ramificații în medie/pl), cel mai mic număr de ramuri principale la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]