27,753 matches
-
mai periculoasă decât alcoolul. Timp de mii de ani, omenirea a avut multe perioade de foamete, astfel că abundența de alimente a fost asigurată deabea în a doua jumătate a secolului XX, și implicit, cazurile de obezitate au fost relativ rare. În perioada actuală, surplusul de alimente este asigurat, favorizând excesele culinare, dar pe fondul unei scăderi a forței credinții religioase și a lipsei unui efort fizic, cu care omul a fost programat genetic. Rezultatul evident este obezitatea și problemele digestive
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
De curând a ieșit de sub tipar un nou număr al publicației Mesager bucovinean (revistă de cultură pentru bucovinenii de pretutindeni), editată de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina - Filiala București. Cu o apariție destul de rară (actualul număr, de pildă, acoperă o perioadă de patru ani, din 2009 până în 2013), noua ediție a Mesagerului bucovinean reprezintă o apariție de excepție, care-i onorează pe inimoșii săi realizatori și compensează prin valoare dificultățile multiple pe care le
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
Mateiu Caragiale’’ -, profesorul brăilean subliniază că (într-o perioadă a triumfului vremelnic al limbii de lemn): ,,De la Arghezi încoace, nici un alt scriitor român nu a mai purtat o bătălie literară pentru apărarea purității limbii române, pentru avivarea cuvintelor vechi și rare, rămase ca singurele semne ale unei vechi civilizații, în spațiul Bărăganului (...)’’. Organicitatea operei lui Fănuș Neagu Viorel Coman pledează, convingător, pentru organicitatea operei lui Fănuș Neagu. El ne pune în gardă că, în întregul său demers critic, va respecta îndemnul
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
și o asemenea apreciere asupra epocii. Viziunea propune un ”realism nemărginit”, deși cred că există și amatori care ar dori să desconspire, ca într-un ”roman cu cheie”, acțiunea, personajele, conflictele. De remarcat faptul că fundalul lumii șacalilor apare destul de rar și difuz, autorul insistând asupra destinului protagonistului. Presupunerea că aveam de a face cu un ”roman cu cheie”, cu un fel de ”distribuție” în care se pot face identificări plauzibile, cade însă. Evident, autorul nu recunoaște. Romanul este o construcție
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
o comenta apoi în cunoștință de cauză se află profesioniștii media. Sunt membrii UZPR care au standarde profesionale extrem de înalte, întrucât acționează în interesul cetățenilor, al publicului, și nu glumesc cu o asemenea vocație. Am văzut, de asemeni, o lecție rară despre cum trebuie să te poziționezi, ca breaslă, în societate, având ca fundament valoarea, deplina libertate de alegere și ceea ce se numește „binele mai presus” (de orgolii ieftine, de elitism artificial...). Uniunea Ziariștilor a mai făcut o demonstrație de forță
UZPR sau jurnaliştii care lucrează pentru voi [Corola-blog/BlogPost/94230_a_95522]
-
popor, nu compensează întru nimic munca poporului care-i susține. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul al XVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodată producător și desigur că numai cu foarte rară escepție se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Există discriminări juridice sau de altă natură împotriva evreilor? Restricțiuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. Ștefan-Vodă cel Mare întărește câtorva evrei, veniți din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
2 Autor: Eugen Lupu Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ep. 2 Suntem în anul 2020!...Ce an, ce oameni!?... A mai fost anul 1010 și urmează 3030. De fiecare dată, în preajma acestor ani rari, se găsește câte unul cu o prognoză ce prevede sfârșitul lumii. Nu știe nimeni de ce se grăbesc acești prognoziști care se ivesc pe această lume ca toți oamenii, dar vor să plece înghițiti de o mare catastrofă. Majoritatea oamenilor au
PRIMARUL, EP.2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378127_a_379456]
-
te mai recunosc? - "Vă întrebați cum de a reușit Jalea să intre pe poarta, să treacă de mine, să ajungă în secretariat?" - Cum a putut un astfel de bolovan, din pământ bătut, să treacă de tine? - "Este de o inteligență rară, șeful!" - Unde ai văzut tu asta? - "Încercați să vă gândiți cum ar fi să fie angajat ca să șpioneze lumea de afară, din vecinătățile gardului de împrejmuire al societății." - Doamne Sfinte și Maica Precista! - "Uitați-vă cu atenție la el și
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378178_a_379507]
-
creștini ortodocși au participat la Sfânta Liturghie cu o conștiință perfect limpede, fiind total convinși că nu este nevoie de nimic mai mult din partea lor, ca, pur și simplu, Sfânta Euharistie nu este pentru ei. Apoi, în acele ocazii foarte rare și excepționale când sunt împărtășiți, ei primesc Sfânta Euharistie ca pe o "obligație ce trebuie împlinită", prin care, pentru un an întreg, ei se consideră din nou "în bună rânduială" . Dar de unde, într-o astfel de atitudine care, din păcate
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Ca o felină dimineața-l storci!! TU în viață ai doar clipe diafane, Nu ai cum a coborâ vreodat, Zburzi și-acu mladiță roscovană, Nu ești cenușa de-afară, niciodat.. Un Zâmbet șarmant pe buze, O mireasma Ești, de Floare rară, Amalgam calmant de muze, Un zumzet veșnic de primăvară! La multi ani Fericiți, ȚIE!! https://www.youtube.com/watch?v=4rJoLQEjkUE Referință Bibliografică: pentru ce ești...! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015
PENTRU CE EȘTI...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378251_a_379580]
-
satisfacții. Cum azi nu se mai poate scrie cum scriau San Juan sau Hölderlin, și cum acest fel de a scrie este aproape de sublim, eu îmi vindec nostalgia traducându-i. La Paris, la o ședință de „cenaclu” am avut o rară surpriză. Am citit traducerea poemului „Patmos” de Hölderlin. Când m’am întors la locul meu, soția profesorului Poghirc a început să-mi recite Pindar, în limba lui, pe care n-o cunosc, dar ritmul îl cunoșteam: Hölderlin luase metrica lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
în zonele populate ale Planetei. Nu glumesc, pe o mare parte a drumului, niciun post de radio, nimic. Liniște totală în eter, armonie și frumusețe pe pământ! În sfarșit, cu emoții că mi se termină benzina din rezervor (sunt foarte rare stațiile de benzină spre Thompson) am ajuns la destinație, la hotelul de trei stele numit Burntwood. La hotel, surpriză: foarte mulți indigeni (first nation și inuiți) și pe afară și pe hol... exact ce mi-am dorit, să aflu câte ceva
Să ne cunoaştem patria… Canada (Călătorie la Thompson, Manitoba) [Corola-blog/BlogPost/93570_a_94862]
-
Lectura ei nu-i va dezamăgi. E o carte excepțională. Vor petrece clipe minunate, de delectare, de folos intelectual. Vă invităm să citiți cu multă încredere paginile încredințate nouă de celelalte autoare: Raluca Ioana Maftei, roman în foileton de o rară prospețime și originalitate, Niculina Lucia Chelaru, Camelia Pantazi Tudor și Veronica Balaj cu proză scurtă incitantă, evidențiind condeie proaspete, de perspectivă. Le așteptăm și pe ele cu pagini de roman! Ioan Păunescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...” . Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexie Materiei, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba este o „comoară” - cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Mecca. Se vine din susul sau din josul apei. Se vine înot, cu barca, cu șalupa, pe jos sau cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți, ziariști și căutători de obiecte rare. Totul se petrece ca-ntr-o poveste cu mulți, foarte mulți eroi. Și doar unul singur semnifică binele - arheologul și cercetătorul științific, Petre Diaconu. Iar noi, în acea zi, n-am făcut altceva decât să ne adăugăm miilor de personaje
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
mereu de dragă, până la inimă de bună. Până la surâs răbdând, până la suspin sperând, până la voioșie hrănind viața, până la cântec ținând cumpăna ființei, aceasta-i actrița Cristina Stamate... numai și numai până la scenă și public pietruindu-și cărarea sa, cu pietre rare de iubire, de har, de trude, de jertfe...! Anume potrivire a actriței cu frumusețea umană, pentru anume alcătuire a frumuseții între rosturile vieții estetice, armonioase și optimiste care exaltă pe scena Teatrului de Revistă „Conatantin Tănase”, unde joacă minunata actriță
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
afaceri. Continuăm să ne minunăm de știrile la foc continuu care ne parvin prin toate mediile de comunicare, cad capete pe rând și din ghilotina DNA nu se știe dacă mai rămâne neatins vreun politician din România anului 2015, speță rară în arenă politică românească. Dragii mei cititori, în pragul Sfintelor Sărbători Pascale, un gând bun și frumos, fie că lumina sfântă a Învierii să ne lumineze mintea, pașii și viața; și să ne fie un far luminos în fiecare zi
PRIMARUL SI PICASSO de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377119_a_378448]
-
iar limbajul degenerează spre cel de cartier că mahalale apreciem că nu mai sunt. În loc să judece situația, ei judecă și condamnă fără apel, persoana incriminată. Asta e clasa pe care o au, ăștia sunt liderii (sunt și excepții dar foarte rare!) care ne conduc sau care vor să ne conducă în viitorul apropiat. Nu vorbim de doctrine, nu vorbim de platforme ci comentăm numai purtarea demnitarilor așa cum se prezintă ei în fața electoratului, indiferent din care parte a lui provin. Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
iar limbajul degenerează spre cel de cartier că mahalale apreciem că nu mai sunt.În loc să judece situația, ei judecă și condamnă fără apel, persoana incriminată. Asta e clasa pe care o au, ăștia sunt liderii (sunt și excepții dar foarte rare!) care ne conduc sau care vor să ne conducă în viitorul apropiat.Nu vorbim de doctrine, nu vorbim de platforme ci comentăm numai purtarea demnitarilor așa cum se prezintă ei în fața electoratului, indiferent din care parte a lui provin.... II. AMETIST
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
codalbi și cu troiene Naște albă ,geroasă dimineată. Lumina fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- și taie vad, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casa cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgălăi, Patina să lunece ca un arcuș In desagă să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpada sclipește de ger Și-n
IARNĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377242_a_378571]
-
satul vecin, spre vii, spre islazuri. Acolo era loc de taină în zilele de sărbătoare, căci veneau să se vadă și să-și povestească câte cele femeile măritate și bătrânele de pe linie, punând țara la cale, clătindu-și ochii pe rarii trecători. Acolo se ruga de sănătatea alor săi oricine venea la fântână. Toți spuneau că apa de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
dată corpului didactic. Dacă profesorul este împuternicit a preda în limitele unui curriculum el este în drept și să facă examinarea. Tezele cu subiect unic sunt o adevărată catastrofă ținând seama că fiecare școală are o tradiție proprie și nu rare ori are chiar specific diferite. Universalitatea nivelului de învățământ nu este o temă actuală în situația din țara noastră în care peste 50 % din populație nu cunoaște decât ținutul natal de care este legat cu întreaga familie. Politicienii să se
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Marius, Olimpia și Mihai! Este vorba despre un trio cu falduri de amintiri! Atunci când Marius Țeicu, Olimpia Panciu și Mihai Constantinescu formau acest trio de rară intensitate afectivă, exista un curent de cuplete muzicale, trio-uri, trupe, formații cu prezențe foarte apreciate în emisiunile radio sau tv de muzică ușoară românească, cele mai multe dintre ele realizate mirabil de inegalabilii Titus Munteanu, Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu, Titus Andrei
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
folclorică și ușoară care parcă au intrat în pământ, un pământ brăzdat azi de uscăciune! Zisul folclor, zisa muzică ușoară de azi nu mai sunt ce erau! Iar opereta, opera, baletul nu mai sunt deloc la tv, pe când romanța e rară ca pacea în forfota mării! Azi, Marius Țeicu și Mihai Constantinescu sunt prezenți rar, în rărita lume muzicală românească autentică, activă, iar despre Olimpia Panciu începuse a se ști din ce în ce mai puțin. Amintirile însă, i-au păstrat lucirea ochilor absorbiți în
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
succes. Habar n-ai cât e de plicticos ca toți să-ți spună că te-a admirat la televizor, că ți-a citit interviurile, că ți-a cumpărat discul. Dumneata ești singurul care m-a înțeles. Discreția e o pasăre rară. - E explicabil, doamnă sau domnișoară. Profesia mea mă obligă la discreție. Sunt medic, ma ocup de piele și sexologie. - Hai, nu mă înebuni! a exclamat vedeta. Zău! Vino, vino dragă, să ne retragem într-un dormitor! Vreau să-ți arăt
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]