2,680 matches
-
așa ceva - dar cu siguranță este în centrul atenției. Ceea ce bănuiesc că era tocmai scopul ei. Baby aruncă mingea în piscină, după care pozează pentru o clipă pe marginea bazinului. În mod normal, bărbații ar sări după minge și jocul ar reîncepe, dar, de data asta, sunt complet interziși de imaginea acestei femei care stă cu o mână în șold, în timp ce apa i se scurge de pe sfârcuri. — Scoate-l de tot! răcnește Vijay. Baby răcnește „Prindeți-mă!“ și, cu brațele ridicate, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
altă lume, iar la dreapta de o statuie a lui Pascal, se deschide corul, unde oscilațiile Pendulului sunt Încoronate de halucinațiile unui entomolog bolnav - clești, mandibule, antene, fragmente inelare, aripi, gheare -, un cimitir de cadavre mecanice care ar putea să reînceapă să funcționeze toate În același timp - magnetouri, transformatoare monofazate, turbine, grupuri convertoare, mașini cu abur, dinamuri, iar În fund, dincolo de Pendul, În galerie, idoli asirieni, caldeeni, cartaginezi, Baali uriași cu pântecele altădată Încins, fecioare din Nürnberg cu inimile lor țintuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
acolo am ieșit la suprafață șchiopătând ușor. Am prins un autobuz 301 și am intrat în ultima fază a călătoriei spre Băneasa. Străzile de lângă Herăstrău și Arcul de Triumf erau liniștite. Parcă eram în alt oraș. După care povestea a reînceput. Mai întâi au început să se smiorcăie pasagerii de lângă mine. Dar în câteva minute tot autobuzul bocea. Eu eram singurul care stătea impasibil, în timp ce bărbații săreau să deschidă geamurile, iar femeile își întindeau rimelul pe față, luând înfățișări gotice, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Dumnezeu este Unul singur! Dar, fiecare muritor este nimerit să-și îndrepte atenția, spre ceea ce crede el, cu adevărat. Bine, să purcedem de-acum la rezolvarea problemei pentru care am străbătut, prin efracțiune, înăuntru... Doamne iartă-ne! În coș, ocupantul reîncepuse să miorlăie înfocat și se zbată cu frenezie, tumbă, după tumbă, după tumbă, după tumbă! Bănuiește ce-l paște, amărâtul. Vai și-amar de traista și de mămițica lui! îl căinează Vierme. Ca la un semn, beznele din naos se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care s-a retras repede în susul scărilor, pentru a se adăposti. Se mai observă, pe final, cum tot Boss desprinde sabia de la locul ei și cum și-o însușește. Hmm... Puteți să ne explicați filmul, bre? Da sau nu? Păi..., reîncepe Dănuț, scremându-se și storcându-și accelerat mintea, după o altă gogoriță. Vă rog... Vă rog frumos, domnilor! Fiți indulgenți! În principal... Nițică încredere! Ce, păi? Ce, indulgenți? Ce, încredere? Măă...! Trageți de timp! Ați abuzat destul de paciența noastră, pungașilor! se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Victor iarăși despre chestia țărănească? Toată lumea râse. Într-adevăr, Grigore, cât au stat la masă, n-a vorbit decât despre moșii, arendași, țărani și învoieli, din ce în ce mai avântat, cu toate că nimeni nu-l contrazicea. Doamna Predeleanu îl conjură acuma să nu mai reînceapă. Chiar și Titu găsi oportun să-l roage să mai lase în pace eterna chestie țărănească ce-l urmărea pretutindeni ca o obsesie. ― Pe dumnealor nu zic să le intereseze, că le-am plictisit de atâtea ori, spuse Grigore resemnat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Marioara a luat-o la curte mătușă-sa Profira, bucătăreasa, și are o simbrie bună și muncă ușoară, Pantelimon își aduse aminte că, de dragul lui Petrică, a uitat pe Domnica. Din urmă se auzea iar cântecul lăutarilor, semn că hora reîncepuse. Pe lavița de lângă poarta ogrăzii, la sediul postului de jandarmi, plutonierul Boiangiu ședea de vorbă cu perceptorul Constantin Bărzotescu, lung, slab, deșirat și spânatic. Petre scoase pălăria, salutând militărește: ― Trăiți, don' plutonier! ― Veniși, Petre? răspunse Boiangiu prietenos. Petre se apropie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe boierul lor care, cum mergea acuma în fruntea mulțimii, părea păstorul urmat de turma lui. La cârciuma lui Busuioc era gălăgie și veselie. Din prag, Cârciumarul salută cu mare plecăciune. După ce trecu bătrânul Iuga, zgomotul, care încetase o clipă, reîncepu. Se auzea limpede glasul lui Petre: ― De ce să puie mâna pe mine? 5 Oricât se silea avocatul Stavrat să-și uite spaima și să fie numai amabil și curtenitor, îi era peste putință. Își zicea că ar da dovadă de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din șanț în șanț, iar pe amândouă marginile câte un pluton în coloană de marș, mijlocul rămânând rezervat pentru maiorul Tănăsescu, însoțit de trompetul batalionului. Din când în când maiorul răcnea comenzi scurte, trupa se oprea, puștile trosneau, apoi marșul reîncepea pe ulița satului, printre casele care păreau pustii. Tănăsescu vedea cum, la fiecare salvă, mai mulți sau mai puțini din fugari se rostogoleau la pământ, parcă și-ar fi pus piedică ei între ei, cum unii încercau să se mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la prefectură spre a candida pentru Cameră, și-a reluat reședința în capitală, Grigore îl vizita aproape zilnic, ca odinioară pe Predeleanu. Nu dintr-o recrudescență de simpatie, căci Baloleanu, de îndată ce nu mai era într-un loc de răspundere directă, reîncepu teoriile radicale și sporovăia iarăși despre chestia țărănească cu frazele goale, care pe Grigore îl supărau. ― Prima noastră lege are să fie o amnistie generală, care să vindece rănile nenorocirilor recente și să aducă adevărata pace în suflete! declară într-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Păi, asta au făcut oamenii de cînd sînt ei oameni ! E adevărat că eufemizarea recentă a morții a pus „sfîrșitul” sub preș și că acesta nu mai este un subiect de bonton. Iată că site-ul nostru ne propune să reîncepem să vorbim despre moarte. Nu prea am înțeles însă cum. În sfîrșit, din rubrica „Consolare ptr cei îndurerați” am aflat următoarele : „în cazul în care nu reușim să depășim pierderea unei persoane, o metodă folosită și de către psihoterapeuți este realizarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
năvălim mai repede afară. Zgâlțâielile au durat câteva minute bune, transformând străzi întregi în grămezi de moloz și fiare strâmbe. Chiar la ieșire, un tramvai deraiat intrase într-un magazin de mobilă, făcând vitrinele praf. După o oră cutremurul a reînceput, ceva mai slab ca prima dată. Cine a mai avut curajul să intre în casă în noaptea aceea? Am umblat pe străzi până când ceața dimineții albi orizontul și praful de la clădirile dărâmate se mai depuse pe caldarâm. Abia atunci mi-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
schimburi în fața magazinului Muzica: Sticky Fingers plus cincizeci de lei contra Deep Purple In Rock; Caravanserai plus single-ul My Generation de "Who", contra Ummagumma. Mă întorceam acasă frânt de oboseală, dar după-amiaza o luam de la capăt. Abia așteptam să reînceapă școala, lucru care nu mi se mai întîmplase niciodată. Pentru că mă simțeam mult prea singur, ca un înger căzut sau în mare primejdie de cădere. Dar știam că a rămâne înger însemna să neg mai departe ceea ce se zbătea în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aceea, cărare într-o parte. N-am înțeles cum îl chema, dar părea să fi fost un student. Nu putea probabil să discute decât pe tonul acela. S-a oprit doar o clipă, când Egor ne-a prezentat, și a reînceput să strige și mai tare. Nu pricepeam nimic din ceea ce discutau, dar acum îmi dau seama că trebuie să fi fost politică. Est, Vest, ruși, americani, Congo... bomba atomică... războiul rece... Hrușciov... Dej... Algeria... Vietnamul... Studentul revenea iar și iar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ministrul Afacerilor Străine, C. C. Arion Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 235-248 Telegramă circulară trimisă de ministrul de Externe, C. C. Arion, legațiilor României în diferite țări 2 iulie 1918 Potrivit ultimelor informații, guvernul Ucrainei ar avea intenția să reînceapă agitațiile în problema Basarabiei. Vă veți inspira în discuțiile dv. de următoarele explicații și considerații: Unirea Basarabiei cu România s-a făcut printr-un vot aproape unanim al Adunării Legislative „Sfatul Țării” (Adunarea Națională) a Republicii Moldovene a Basarabiei la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cam plictisit; căci vedeam că nu învață nimic și mă temeam să nu creadă inginerul că din vina mea nu învăța. Se întoarse foarte repede, foarte abătută, cu două flori rupte din glicina verandei. Se așeză și mă întrebă: ― Nu reîncepem lecția? Je suis jenne fîlle... ― Bine, văd că știi asta, dar mai departe?... ― J'apprend le français... ― Asta e de săptămâna trecută. ― Pe fata aceea din mașină o învățai franțuzește? mă întrebă ea din senin, privindu-mă iară, oarecum înspăimîntată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fericit, căci speram să se strice prietenia noastră prea familiară și pasiunea noastră nemărturisită. Mi-era teamă că ajunsesem prea departe și mă legam de orice pretext ca să dau înapoi. Dar nu; ca și-a cerut scuze, și jocul a reînceput. Simt că n-am să pot să mă stăpânesc mult." " Aproape am sărutat-o astăzi după-amiază, singuri noi doi în odaie. Am făcut eforturi să n-o îmbrățișez, într-atît era de excitată ea și atât de înnebunit eu. M-am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
e un monstru, că am fost fermecat, că ar trebui să dau cinci rupii la "Sisters of the poor" ca să se roage pentru mine. ― Ce mai fac fetele? întrebai. ― Te regretă, îmi mărturisi. Probabil că economisești mult acolo, în Bhowanipore, reîncepu el după o clipă. Nu plătești casă, nu plătești masă și nu ieși niciodată în oraș. Ce faci toată ziua? ― Învăț bengaleza ca să-mi iau examenul de Provincial-Manager, minții eu. Și apoi, e o lume nouă, nici nu știu cum trece timpul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bucățele de hârtie, apoi clasate alfabetic, cu numărul lor respectiv de raft, și transcrise din nou într-un dosar, pentru a fi date la tipar. Munca aceasta îmi repugna.) Și mă temeam, de asemenea, că jocul nostru ar putea să reînceapă într-un timp când eu izbutisem să mă cumințesc. Pe Maitreyi am întîlnit-o a doua zi după-amiază, înainte de ceai, în pragul bibliotecii, așteptîndu-mă. ― Vino să-ți arăt ce-am făcut, mă chemă ea. Adusese vreo cincizeci de volume pe o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mulți, dar așa sunt totdeauna la vremea asta... Poate n-ați mai fost de mult pe la țară, vara, adăugă zâmbind. Darie își scosese casca și-l privi câtva timp nehotărât. Apoi, brusc, se întoarse și porni din nou. - Curios vis, reîncepu după o lungă tăcere. Nu-i pot da de rost. De ce mi s-o fi părut mie atunci, în vis, că ce mă pregăteam să-i spun lui Ivan, aici, acum câteva ceasuri, când m-ați strigat voi din urmă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu cine trebuie să vorbească întîi... Zadarnic. Și atunci mi-e teamă că mi-am pierdut cumpătul și am început să-i ameninț. Luase a doua țigară, și Iliescu i-o aprinse umil, cu ochi umezi. - Vă mănâncă Curtea Marțială, reîncepu cu un glas neaașteptat de ferm. Dacă ajungem batalionul, cer imediat să fiți trimiși în fața Curții Marțiale pentru nerespectarea ordinului și insultarea superiorului. - Cum o vrea Dumnezeu, făcu Zamfira, neîndrăznind să-și ridice privirile. Sunt și-acolo oameni buni, la
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
adevărat ce se vorbește, auzi glasul lui Ulieru în spatele lui. Vrei cu tot dinadinsul să-ți cumperi o umbrelă! După ce-i strânse viguros mâna, Ulieru îl privi, încruntîndu-se. - Dar ce se întîmplă cu d-ta? Pari de pe altă lume. - Au reînceput insomniile, răspunse încruntat Pantelimon. Tovarășul Năstase avea dreptate: am răcit săptămâna trecută. M-a pătruns ploaia și deși mi-a dat o aspirină, părul mi-era ud, mai ales la ceafă, și am răcit. De aceea tot voiam să-mi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
secret, că s-au încheiat cercetările preliminare: este sigur acum că, în cele două valize, doctorul Bernard adunase cele mai prețioase documente (bănuiesc: fonograme și fotografii după rapoartele Profesorului și caietele 1938-1939)." La 3 iunie 1967 notează: "În India a reînceput polemica Rupini-Veronica. Un număr din ce în ce mai mare de savanți pun la îndoială autenticitatea înregistrărilor efectuate la clinică. Argument decisiv: Veronica și însoțitorul ei au dispărut fără urmă puțin timp după întoarcerea expediției la Delhi. Acum, când au trecut aproape 12 ani
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sau automobile ascunse sub garoafe și trandafiri la bătăile cu flori, să ai deodată acele chipuri admirate la doi pași ! Chiar dacă, bun înțeles, nicio șansă de a fi remarcat... Cu mâinile încrucișate la spate, peste pulpanele redingotei, junele Ialomițeanu își reîncepe plimbarea prin salon. După câțiva pași, s-a oprit din nou - de data aceasta, în fața fotografiei regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Ar putea să deschidă acest subiect la ordinea zilei : să îl condamne pe cel care, după patruzeci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
casă! Alex ieși în grădina din fața casei, încleștându-și degetele, în buzunar, pe foarfecele de tăiat flori. Două lacrimi calde se amestecară cu picăturile de ploaie rece. A doua zi avu loc din nou o pană de lumină (greva electricienilor reîncepuse), iar „șparlitorii“ își făcură din nou drum spre magazinul Bowcock. (Era seara, dar era într-o marți, când Bowcock ținea deschis până la orele nouă.) Diane, care se găsea din nou în prăvălie, ca și data trecută, se grăbi să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]