7,813 matches
-
dans, Giselle-ul lui Mats Ek, spectacol în care, la sfârșitul primului act eroina înnebunea de durere, dar nu murea, cel de-al doilea act ne mai desfășurându-se în lumea fantastică a ielelor, ci tot într-o lume de dincolo de real, dar ancorată totuși în acesta, lumea copleșitor de dureroasă a unui azil de nebuni. De fapt, ce au reușit cei doi creatori mai sus citați? Au reușit să pătrundă esența operelor la care s-au întors, abordându-le cu un
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
se simte mai aproape de naturalețea bucuriilor mici decât în Disneyland (Milionarul american). Sunt, de bună seamă și alte proze care și-ar merita, dacă nu antologarea, măcar o repovestire lapidară de acest fel. Și nu datorită legăturii lor intime cu realul mărunt al ultimilor cinci ani de experiență comunistă, ci pentru efectul lor memorabil, de mici construcții paradoxale desprinse complet de logica istorică. De abțibilduri pliate perfect peste cutele unei epoci. Minunată într-adevăr, pentru că asamblată pe un celebru pretext caragialesc
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
o pierdere catastrofală a "normalității", o "monstruozitate", "o criză de epilepsie", ci un excedent de trăire, revolta unui intelectual claustrat în condiția sa împotriva servituților acesteia. Un donquijotism ofensiv agita ființa exaltată a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului vieții interioare înspre efervescența vieții obiective, o răbufnire a proiectului într-o iluzie de grandioasă realizare
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Lidia Vianu Întoarcerea la personaj Eroii Fluxului conștiinței aveau o aură (afectivă, meditativă). Autorul construia o stare de spirit, nu un destin, în ciuda faptului că realul îi copleșea personajele. Ordinea realului era confuză, pentru că moderniștii au desființat regula cronologiei, drept care incidentele pluteau, își pierduseră greutatea, gravitația, sensul narativ în construcția intrigii. Virginia Woolf predica renunțarea la love interest (intriga amoroasă) și la cauzalitatea cronologică, dar proza
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Lidia Vianu Întoarcerea la personaj Eroii Fluxului conștiinței aveau o aură (afectivă, meditativă). Autorul construia o stare de spirit, nu un destin, în ciuda faptului că realul îi copleșea personajele. Ordinea realului era confuză, pentru că moderniștii au desființat regula cronologiei, drept care incidentele pluteau, își pierduseră greutatea, gravitația, sensul narativ în construcția intrigii. Virginia Woolf predica renunțarea la love interest (intriga amoroasă) și la cauzalitatea cronologică, dar proza ei se agăța de aceste
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
descoperă ‘oroarea' pe care nici un cuvânt nu o poate conține (Heart of Darkness). Eroii lui D.H. Lawrence trăiesc într-un infern al impulsurilor pshice și fizice inexplicabile. Henry James aspiră la onestitatea ființei, mutând centrul de interes al romanului de la real la verbalizarea lui deficitară, transformând acțiunea (incidentele) în understatement (subînțeles, înțeles insuficient verbalizat). Ceea ce rezulta din mâna autorului modernist trebuia decodat, prelungit, explicitat: clarificarea era, de fapt, o completare a textului (bazat pe preverbal) cu un alt text (critic), în
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
ceea ce romancierul încercase să ascundă de sens, de cuvânt. Modernismul unea eroul cu efortul de a-l pune în cuvinte. Viața devenea limbaj, exprimarea (stilul) era lucrul cel mai important. Autorul Desperado readuce personajul la viață. Romanul comunică din nou realul, nu artificiile prin care îl poate cuvântul aproxima. Doar că, de data aceasta, renunțând la obsesia stilului, autorul se refugiază în amintire, în trecutul ascuns în mintea personajului. Rămâne din Fluxul conștiinței interesul pentru gândurile eroului (amintiri din trecut, în
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
readuce acțiunea, incidentul, suspansul. Autorul Desperado a înțeles de la modernism că eroul e în primul rând o inteligență. Esența revoltei moderniste era transformarea eroului picaresc în erou reflexiv, trecerea de la istorie la meditația în marginea incidentului. În loc să gonească prin peripețiile realului, personajul era o uriașă inteligență statică. Pentru el nu exista trecutul-prezentul-viitorul incidentului, ci fluxul conștiinței, indiferent la trecerea timpului. Eroul Desperado își recapătă trupul fizic, goana prin timp, suspansul (întâmplarea). Clarissa Dalloway era o adiere de emoții și amintiri. Lanark
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
veți consimți la a concepe un roman al comicului universitar, în care sper că veți asimila recenta experiență personală în compania președintelui, precum și preconizatul succes internațional în urma deplasării la Viena. Al dumneavoastră Editor." (pag. 129) Puțină imaginație, puțină priză la real, puțină asumare a riscurilor, puțină sfidare a malignului comportament esopic, puțină intuiție sociologică ar fi putut transforma Salata orientală... măcar într-un reușit roman al provinciei intelectuale. Succesul local al Derapajului lui Ion Manolescu pregătise - în trecere - terenul pentru genul
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
toate probabilitățile, un ... impostor, ca profesor la "Universitatea Internațională Francofonă din Bruxelles", care, conform unei reviste bucureștene, nici nu există. Iar faimosul Dan Zamfirescu e doar "simplu" profesor universitar. Ne abținem de la comentarii, căci ele ar risipi hazul trist al realului.
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
la etica explicită a filmului. La sfîrșit, sarcina junei Juno se termină printr-un plîns consolator în brațele iubitului juvenil, printr-o adopție reușită asistată confirmativ de mama vitregă a lui Juno și printr-o promisiune de viitor pentru the real thing, cînd Romeo și Julieta vor depăși condiția adolescentită pentru a fructifica la maturitate. Dacă mi-au plăcut nu o dată replicile surprinzător pînă la neverosimil de mature ale adolescentei de 16 ani, care se dovedește chiar mai matură decît Mark
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
la antologie: "Eul poetic reprezintă însumarea unor vaste raporturi de (in)determinare ce se stabilesc între o instanță enunțătoare antrenată direct în discurs (lucru pus în evidență prin diverse mărci sau martori textuali) și obiectul acestui discurs care poate fi realul Ťrealť sau realitatea textuală" (p. 11). În prima parte a secolului XX, Marin Mincu pune în evidență modul în care "eul poetic tinde să devină instanță absolută a discursului, abolind treptat orice mediere" (p. 10). Idealul de identificare între obiectul
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
16). Unde mi se pare că exagerează cel mai mult Marin Mincu e în faptul de a deriva optzecismul din "lecția textuală" a lui Ion Barbu. Explicația e mai alambicată (p. 16), bazată pe motivul însușirii procedeelor de abolire a realului (p. 277), și nu o pot reproduce aici, dar speculația e cât se poate de puțin credibilă. După părerea mea, poezia optzecistă (textualistă, neoexpersionistă etc.) nu are nimic de a face cu poetica barbiană, orice "pulsiuni semiotice", ca definiție a
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
soluții, afirmă Dan Dediu în Cartoon-Variations on a theme by Mozart, Werner Heider în Gassenhauer ori Horst Lohse în AllerleiRauch. - Să ne comportăm ca și cum nu le-am avea, să privim spectacolul lumii fără îndârjire, bucurându-ne de farmecul pestriț al realului, având capacitatea de-a deosebi lucrurile care trebuie luate în serios de cele care merită să le luăm în glumă. "27 mai în glumă, mai în serios". Trio "Contraste" a glosat și șuguit deopotrivă cu certitudinile gata făcute sau cu
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
dacă tinerii compozitori nu le exorcizează, transfigurându-le, s-ar putea ca în cele din urmă să îi devoreze. Imediat după acest sui-generis dialog român-suedez am surprins, vorba lui Ion Bogdan Lefter, tensiunea epică a unei posibile teorii despre filmicitatea realului. Pe de o parte limbajul plastico-cinematografic, supervizat de Wanda Mihuleac, Bruno Michelet și Jean-Louis Dhermy; pe de altă parte limbajul coregrafic propus de Andreea Tănăsescu. "Dans la peau de la poesie": două trupuri învelite în două epiderme diferite, uneori incompatibile, alteori
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
bunătatea în milostenie nesăbuită, încrederea în credulitate oarbă, entuziasmul în-tr-o rupere de natura lucrurilor, temperată doar de regele Carol I, care, lăsînd-o stăpînă peste "țara visurilor", o oprea "suav" a se amesteca în treburile politice: "Regina-poetă era lipsită de simțul realului, al măsurii și al vieții practice. Exaltarea îi era temperamentală, nu-și urca vulcanul din puterea regală, care numai cît i-o modula ori i-o îndrepta către disponibilitățile presupuse de libertatea regală. Această libertate era însă primejdioasă și prin
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
De altfel, a fi realist în relație cu partitura e nu numai riscant ci, într-un anume fel, chiar desuet. Căci se pune iminent întrebarea: realistul cărei realități ești? Al celei structurale, al celei lingvistice ori, poate, al celei narative? „Realul, afirma Andrei Pleșu în Ochiul și lucrurile (Editura Meridiane, București, 1986, pag.13), e infinit mai bogat în epoca noastră, decât înainte, după cum posibilul de azi e mai bogat decât posibilul de ieri”. Așa cum artiștii fac îndeobște ceea ce mărginirile vremii
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
software-ul programat în hardware-ul Cosmosului? Ce este Universul? Nu ar trebui să-i înțelegem poezia, să-i ascultăm muzica?” Motto 5: „Universul se mișcă datorită dinamicii contrariilor. Teoremele incompletitudinii plus principiul incertitudinii au demonstrat că în esența sa Realul este inaccesibil. Muzica Universului oscilează în ritmul legilor fizicii, iar formula matematică ce organizează acest ritm cosmic provine din Teoria haosului.” Motto 6: ”Haosul este sincron. Deși pare „haotic”, în realitate are un comportament determinist. Deși sincron, comportamentul său nu
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
iar formula matematică ce organizează acest ritm cosmic provine din Teoria haosului.” Motto 6: ”Haosul este sincron. Deși pare „haotic”, în realitate are un comportament determinist. Deși sincron, comportamentul său nu se repetă niciodată: este determinist, dat indeterminabil (...), datorită complexității Realului. Universul este inexprimabil în plenitudinea sa din cauza subtilității conceperii sale (...): o enigmă gigantică (...)” Motto 7: „ ̶ (...) toate acestea ca să demonstrezi ce?” „ ̶ (...) ca să demonstrez că nu suntem altceva decât niște calculatoare foarte sofisticate (...)”. „ ̶ Calculatoarele vor ajunge să aibă suflet
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
Gheorghe Grigurcu În jocul său dintre real și iluzia generată de text, poezia lui Victor Știr pornește resignat-minimalist de la punctul de jos al realului, ca o dovadă de umilitate, așadar de sacrificiu. Eul creator își asumă postura celui empiric precum o disponibilitate la propriile-i îndoieli, dileme
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
Gheorghe Grigurcu În jocul său dintre real și iluzia generată de text, poezia lui Victor Știr pornește resignat-minimalist de la punctul de jos al realului, ca o dovadă de umilitate, așadar de sacrificiu. Eul creator își asumă postura celui empiric precum o disponibilitate la propriile-i îndoieli, dileme, decepții. Resimțindu-se marginal, trecut cu vederea, cel din urmă atrage atenția prin ricoșeu, nu fără, uneori
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
poveste configurează acest spațiu mă voi opri în rândurile ce urmează. Cu toate că, ori de câte ori scrie, fie animat de dorința de a mărturisi, fie sub impulsul imperativ al ideii, reușește să creeze lumi a căror arhitectură se desprinde de sub dominația restrictivă a realului sau surmontează pedanteria studiului de idei, vădind un scriitor adevărat, Gabriel Liiceanu pare a-și fi refuzat până acum, ca pe un fruct interzis, deliciile ficțiunii. Povestea din volumul de față vine să dezmintă această presupoziție: pornind de la convenția evenimentului
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
simbolice, în speță cu artiștii, ci și artiștii înșiși trebuie să-și schimbe radical vechile deprinderi. Disprețul față de acțiunea practică, satanizarea capitalistului, după vechile schemele consacrate ale fostei propagande de partid, autismul demiurgic al creației ca singură alternativă la prozaismul realului nemijlocit și încă multe alte reziduuri filosofice și educaționale, nu numai că sînt astăzi anacronice și puțin ridicole din punct de vedere teoretic, dar ele devin factori de blocaj moral și de inhibiție a existenței profesionale. Extrem de mobil ca artist
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
medieval cu o temă bazată pe un erou românesc și nu se putea ca acesta să nu fie Vlad Țepeș, nume care se leagă prin nașterea sa de Cetatea Sighișoarei. De asemenea, am considerat benefic să facem o paralelă între realul Vlad Țepeș și ficțiunea Dracula -poveste care a adus Sighișoarei un real avânt din punct de vedere turistic (...) Această temă a fost aleasă ca o urmare firească a celor trei ediții anterioare", a declarat într-un comunicat de presă președinte
Vlad Dracul și Dracula, personajele Festivalului „Sighişoara Medievală" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77829_a_79154]
-
zile" și își plimbă "anatomia printre punkiștii cu belciuge", considerînd că "morțile noastre sunt rude de gradul unu", d-sa binecuvîntează "orașele fumînd hașiș cu bebelușii în brațe". Înveninarea existențială duce la consemnări "scandaloase" ca și cum tortura la care-l supune realul pe autor s-ar perpetua și în registrul expresiv, supus și acesta unui supliciu. Siluit de existențial, poetul la rîndu-i siluiește ficțiunea. Ochiul liric fixează un conglomerat imagistic mereu inconfortabil, compus din disonanțe, din violentări ale minimei omogenități. Insurgența împotriva
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]