3,026 matches
-
crestele înalte ale burgheziei noastre, piscurile albe, al căror vîrf, imaculat din depărtare, era un moț de puroi". Mirare, poliția a confiscat ziarul, după ce se difuzaseră 30.000 de exemplare. Apoi, se consemnează în notă, a treia zi ziarul a reapărut. Norocul lui a fost că un grup de aviatori americani parașutați în România, care, în detenția lor laxă, citiseră Baroane și, la eliberare, au venit la redacția ziarului pentru a exprima recunoștința. Cum au găsit redacția vraiște, au și intervenit
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
în România, care, în detenția lor laxă, citiseră Baroane și, la eliberare, au venit la redacția ziarului pentru a exprima recunoștința. Cum au găsit redacția vraiște, au și intervenit. În consecință, a patra zi - precizează editorii în notă - ziarul a reapărut și Arghezi a continuat, o vreme, să colaboreze aici. Așadar, regimul așteptat de poet, a început prin a-l lovi. Și, cum se știe, de prin 1944 l-au tot lovit continuu. Dar la 16 decembrie 1944 Arghezi face să
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
Arghezi a continuat, o vreme, să colaboreze aici. Așadar, regimul așteptat de poet, a început prin a-l lovi. Și, cum se știe, de prin 1944 l-au tot lovit continuu. Dar la 16 decembrie 1944 Arghezi face să-i reapară, în forma lor originară, o nouă serie, independentă, a Biletelor de papagal. Era, cum se menționează în articolul inaugural, a patra serie a revistei. În al doilea număr al gazetei, întrebat ce politică face ea, poetul răspunde: "Doctrina mea nu
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
irelevant, la Teatrul Național din București, cu piesa Învinșii (stagiunea 1913-1914). După aceea se îndreaptă spre teatrele de revistă, pentru care scrie mai multe texte; de altfel, a și făcut parte din conducerea unei astfel de companii, numită Durstoikir (Durma-Stoicovici-Kirițescu). Reapare târziu ca autor de piese destinate teatrelor dramatice, în 1929, când colegii săi de generație Victor Eftimiu și Mihail Sorbul dăduseră de mult scenei principalele lor scrieri. Preferințele lui K. se orientează acum către dramă și comedia satirică. Marcel & Marcel
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
ut plurimos decipiat, în timp ce sensul opus se referă la regele Antiochos, cunoscut pentru dezmățurile sale „cu mimi și prostituate”. Ideea castității ipocrite a lui Anticrist apare deja în Comentariul la Apocalipsă al lui Victorin (13, 3), în legătură cu Nero, care va reapărea sub masca unui rege cu o viață ireproșabilă. Această tradiție se sprijină pe o veche credință a iudeilor potrivit căreia judecata neamurilor va avea loc în valea lui Iosafat (Zah. 14, 3‑4): „Și Domnul va ieși și se va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Carnetul nostru”, „Glose politice”, la „Adevărul”, „Dimineața”, „Dreptatea”, „Jurnalul literar” ș.a., luând atitudini de bun-simț în favoarea unei funcționări echitabile a societății. Oarecum proscris după 1939 (atacase frecvent și dur dreapta politică, în special pe A. C. Cuza și pe Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de direcție al „Universului”, metamorfozat din 1946, sau ca sporadic colaborator la unele ziare și reviste, între care și „noua” „Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
întâmpinate, almanahul a putut să apară abia în 1901, sub titlul „Almanahul Societății de Lectură «Petru Maior»”, în întâmpinarea împlinirii a patruzeci de ani de la înființarea societății. Au colaborat Titu Maiorescu, Ioan Slavici, At. M. Marienescu, Constanța Dunca-Schiau. Almanahul va reapărea în 1929 la Cluj, marcând și un deceniu de la Marea Unire și bucurându-se de colaborarea unor nume prestigioase, ca N. Iorga, Iuliu Maniu, Emil Hațieganu, Octavian Goga, N. Drăganu, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiș, Al. Ciura ș.a. Literatură propriu-zisă dau
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
ca arhetip al reechilibrării cosmice. Tantrismul - pe care Jacques Masui Îl credea În 1950 ultima creație religioasă a Indiei și cea mai recentă descoperire a indianismului - e configurat În Nopți la Serampore. De altfel, două dintre direcțiile principale ale tezei reapar, cu un echilibru similar, În cele două nuvele: dacă pe traseul Eliade-Zerlendi-Honigberger-J.E. cea dintâi construiește ficțional raportul dintre yoga și budism, celei de-a doua Îi revine complementul yoga-tantrism. Secretul insolubiltc "Secretul insolubil" tad etat sa-prad•ïyaiva karma-bh¿mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai departe și mult mai târziu 5. Va afla cu siguranță că există o „gripă asiatică”6 și că „ciuma” e necesar „orientală”, denumire ce apare de altfel În titlul unui tratat medical al doctorului Paul Vasici (1806-1881)1 și reapare la medicul Constantin Vârnav 2. Istoricii medicinei români sau germani s-au aplecat de multă vreme asupra rolului pe care Honigberger l-a avut de-a lungul unei cariere impresionante și, totuși, de cele mai multe ori, anonimă. Contribuții importante, unele Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Imaginilor lăsate de Schöfft li se adaugă și câteva portrete descoperite și reproduse abia astăzi 7. Însă mai surprinzător e faptul că unele dintre picturile persane și sikh pe care Honigberger le-a văzut, intermediat, achiziționat sau vândut mai departe reapar Într-un mediu românesc. Piesele de artă din colecțiile contelui Alexandru Lenz (Lenș sau Linche) aflate În casele sale de la București și Paris cuprind, În afara unor miniaturi persane și indiene care atestă interesul pentru lumea asiatică, tocmai câteva portrete ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
SCENA, revistă „teatrală, literară, artistică și culturală” apărută la București, săptămânal, între 6 noiembrie și 27 decembrie 1914. În Prolog se marchează explicit legătura cu publicația omonimă din 1910-1911: „«Scena» reapare după o apariție de câteva luni și o retragere resemnată de patru ani. Reapare sub îngrijirea aproape a acelorași redactori, care și-au urmat activitatea lor la cotidianul «Rampa»”. Rubrici: „Scena artistică”, „Scena bibliografică”, „Scena literară”, „Scena teatrală”, „Scena muzicală
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
artistică și culturală” apărută la București, săptămânal, între 6 noiembrie și 27 decembrie 1914. În Prolog se marchează explicit legătura cu publicația omonimă din 1910-1911: „«Scena» reapare după o apariție de câteva luni și o retragere resemnată de patru ani. Reapare sub îngrijirea aproape a acelorași redactori, care și-au urmat activitatea lor la cotidianul «Rampa»”. Rubrici: „Scena artistică”, „Scena bibliografică”, „Scena literară”, „Scena teatrală”, „Scena muzicală”, „Scena răutăcioasă”, „Scena bucureșteană”, „Scena sportivă”, „Scena feminină”, „Foiletonul «Scenei»”, „Varietăți”, „Programul spectacolelor”. Sunt
SCENA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
Victor Eftimiu, Alexandru Talex, Al. Mironescu, Alexandru Bogdan, Al. C. Constantinescu, N. Mihăescu, Dem. I. Dobrescu, Alexandru Bistrițeanu, Ion Totu, Otilia Ghibu-Silviu, Ștefan Tita, C. A. Orășianu ș.a. Interzis în 1940, în ciuda cultului pentru regele Carol al II-lea, S. reapare în 1944, în alt context politic. Articolele de fond sunt semnate acum de Sebastian Șerbescu, Radu Patrulius, Ion Zamfirescu. Articole și reportaje reflectând noile realități social-politice dau Mircea Ștefănescu, Ion Zamfirescu, G. Vrânceanu, Al. Mironescu, Alice Gabrielescu, Eugen Crăciun ș.a.
SEMNALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289614_a_290943]
-
de existență sub presiunea schimbărilor fulgerătoare prin care trece satul românesc - nu se vede limpede. Stilul este mai eseistic și cititorul, obișnuit cu personajele din primul volum, acceptă cu greu ipostaza lor (mediocră social) de acum. Când pe scena cărții reapare Ilie Moromete, lucrurile se schimbă. Ilie Moromete e, și aici, personajul unei proze superioare. Îndată ce, ieșit dintr-o lungă, mediocră amorțeală, își recapătă plăcerea de a medita, de a ironiza, statura lui ia proporți fabuloase. Ea stă însă sub semnul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J. Urban Jarník, Comoara de cuvinte și moneta de limbă și Vasile Bogrea, În Cârneleagă și iarăși Cârneleagă. După o întrerupere de șase ani, în 1922 Ș. reapare, pe lângă Artur Gorovei în fruntea ei figurând, de astă dată, Mihai Lupescu și G. T. Kirileanu. Dar numărul celor ce o sprijineau se micșorează treptat, astfel că întemeietorii ei hotărăsc, în 1929, după cel de al douăzeci și cincilea volum
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
altora din capitală - „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Peninsula Balcanică” - ori din țară - „Drum nou”, „Cosinzeana”, „Evoluția” - le dă, pe lângă versuri, impresii de călătorie, scurte cronici teatrale și literare, iscălite și cu pseudonimele Misa, Seneca, Senectus ș.a. Concomitent, face să reapară, în noiembrie 1922, la Oradea, „Ghimpele” și tipărește al doilea volum de versuri, Tablouri din Pind (1923). În 1924 i se încredințează direcția școlii secundare românești din Grebena, care e însă desființată după un an. Revenit la Oradea, unde e
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
nu reacționează. „Căderea neamurilor”, de care vorbesc nuveliștii de la începutul secolului al XX-lea, se face în romanul lui S. prin absorbție, prin substituire lentă. Fiul baronului, Barbu C. Barbu (Bubi), continuă acest proces. În Ion Sântu (1957) tânărul baron reapare, acum instalat în casa lui Urmatecu. El a devenit - zice naratorul obiectiv, auctorial - „un chiriaș al lumii”. Personajele au oarecare complexitate interioară, oricum mai multă decât cele ale lui Filimon și Duiliu Zamfirescu. Urmatecu își iubește, ca Moș Goriot, cu
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el figurând, în aceeași pagină întâi, Constantin Bacalbașa sau Romulus Dianu. Articolul-program al celei de-a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări a inițiatorilor publicației, care iese din nou de sub tipar „în vremea războiului contra bolșevismului”. Sunt găzduite acum versuri de Al. A. Philippide, Tudor Arghezi, Aurel Tita, Otilia Cazimir, Cicerone Theodorescu, Mihai Codreanu
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
de a mai lua parte la redacțiune”. O coaliție între conservatori și așa-numitul Partid Liberal-sincer are ca rezultat fuziunea, la 18 martie 1884, dintre T. și cotidianul „Binele public”. Noua gazetă va purta denumirea „România”. După cinci ani T. reapare, tot sub redacția lui Mihail Paleologu. Din 1890 va fi dirijat, între alții, de Nicolae Filipescu. Au mai fost redactori I. S. Bădescu (prin 1877-1878), Ronetti-Roman (prin 1878), Dimitrie Rocco, Dionisie Miron, Grigore Ventura, N. Basarabescu, N. Cristescu, iar mai
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
este pusă în totalitate în slujba cauzei ardelenilor, prefigurând Unirea de la 1 Decembrie 1918. Articolele politice sunt tranșante în ceea ce privește realitățile cu Austro-Ungaria. În numărul 26-27/1916 se anunță că revista intra într-o vacanță de șase săptămâni și că va reapărea la 15 august, ceea ce nu s-a mai întâmplat. V. Ț.
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
cărei rațiune de a fi rămâne, în cele din urmă, tot jurnalul. Ca atare, „lucrarea” diaristului, practicând detașarea de contingent chiar atunci când îl evocă, nu pregătește altceva, ci dobândește virtuțile ficțiunii, devine un produs elaborat. În Punte, unde Teofil A. reapare, complexitatea crește prin suprapunerea mai multor partituri și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității, personajul-autor rămâne însă închis în lumea
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
transilvăneana”. Continuă cotidianul „Tribuna” de la Cluj, editat în 1938-1940 și al carui director a fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare pentru a stabili „o unitate de vederi în privința rezistenței și a luptei împotriva opresorului”. Își propune misiunea de a mobiliza opinia publică din Transilvania împotriva hotărârilor nedrepte ale Dictatului de la Viena, urmărind să devină cea mai importantă armă de luptă
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
1950, 20-22 martie 1956 și 26-27 martie 1961. Conducerea Uniunii, călăuzită de organul de resort al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, supraveghea și îndruma de aproape, jalona tematica publicațiilor avute în subordine: „Viața românească”, preluată în 1948, când a reapărut într-o serie nouă, „Tânărul scriitor”, organul special de promovare și îndrumare a debutanților, editat întâi ca buletin intern al cenaclurilor (1951), transformat în 1958 în „Luceafărul”, ca și „Iașul nou” (1950, din 1954 „Iașul literar”, din 1970 „Convorbiri literare
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Popescu și secretarul de redacție B. Marian. După intrarea trupelor germane în București U. își suspendă apariția. Clădirea în care se aflau redacția și tipografia este confiscată de ocupanți, care vor tipări aici ziarele aservite lor. După doi ani U. reapare sub direcția lui Stelian Popescu, dar Virgil N. Dărăscu obține sprijinul Consiliului de administrație și va conduce ziarul între decembrie 1918 și mai 1919. Stelian Popescu revine la direcție la 25 ianuarie 1922 împreună cu o echipă redacțională din care fac
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]