943 matches
-
perspectiva unor discursuri dă dureri de cap tuturor, mai puțin oratorilor experimentați. Dacă nu avem experiență, fundamentele comunicării verbale prezentate în acest capitol ne vor ajuta să rezolvăm rezonabil problema. Dacă suntem un orator împlinit folosim ceea ce urmează ca o recapitulare. Asemenea scrisului și ascultării, vorbitul reprezintă o îndemânare, abilitate, pricepere. Puțini dintre noi vor deveni mari oratori însă toți putem deveni buni profesioniști dacă acordăm timpul necesar dobândirii cunoștințelor de bază. Înainte de a lua în calcul aspectele specifice vorbirii în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o judecată despre natura lor". Redactorul foii conservatoare este conștient de greutățile pe care le întîmpină prin tratarea unor chestiuni financiare într-un cotidian: una datorată subtilităților mișcărilor financiare cu greu cuprinse în cîteva coloane de ziar, urmată de necesitatea recapitulării în fiecare altă apariție: Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cititorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr-a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reprezentării-idee” În „ființă fictivă”24. Acceptând existența acestei dualități, acceptăm și existența unei tensiuni (greu definibile, altfel) la limita celor două lumi Între care pendulează autorul de jurnale. Din acest motiv, nenumărate scrieri diaristice sunt și un excelent prilej al recapitulării Înaintea creației propriu-zise. Faza de laborator trece, la mulți scriitori, prin purgatoriul jurnalului intim. Chiar la un Liviu Rebreanu (al cărui jurnal a dezamăgit prin precaritatea elementelor de creație propriu-zisă) presiunea operei sparge, din când În când, paginile compacte de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în care ele acționează. Sintetic descrisă, taxonomia semnelor minciunii care se desprinde din metodologia propusă de noi în cele de pînă acum ar presupune luarea în considerare, în calitate de criterii, a tuturor parametrilor și funcțiilor semiozei 28 așa cum rezultă acestea din recapitularea metodologică ce urmează: • Emitentul minciunii (CINE?), vizînd: trăsăturile de personalitate ale mincinoșilor; matricea combinațiilor posibile, generate de factorii de personalitate, factorii bio-psiho-sociali, factorii geo-cosmici; • Natura și conținutul mesajului mincinos (CE?), descriind: domeniile generale de manifestare a minciunii: ontologic, (epistemo)logic
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
gospodărie. Părinții din mediul urban consideră, de asemenea, că, dacă ar plăti meditațiile pentru copiii lor, aceștia nu ar mai „pune mâna pe carte” pentru că s-ar baza numai pe pregătirea de la meditații. Părinții văd utilitatea meditațiilor doar ca o recapitulare a ceea ce se predă la școală, și nu ca un înlocuitor al școlii, deși recunosc faptul că ceea ce se face la școală nu este de ajuns, iar copiii lor nu sunt destul de pregătiți pentru examen. Un alt caz în care
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și lumea lui, București, 1993; Alex. Ștefănescu, Vasile Voiculescu, RL, 1994, 36; Negoițescu, Scriitori contemporani, 73-80; Marius Oprea, Scriitorii și Securitatea - Dosarul Vasile Voiculescu, „Dilema”, 1995, 105, 107, 110; Cornelia Ștefănescu, Certitudini subiective, JL, 1995, 21-24; Anania, Rotonda, 216-234; Pop, Recapitulări, 66-78; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 275-298; Constantin Miu, Proza religioasă a lui Voiculescu și Arghezi, CL, 1996, 4; Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
82-84; Luminița Marcu, Dialoguri bine temperate, RL, 1999, 16; Constantin M. Popa, Efectul de rezonanță, R, 1999, 3; Popa, Ist. lit., II, 168, 946; Florea Miu, Cuvinte și spațiu. Interviuri cu scriitori contemporani din Oltenia, Craiova, 2001, 121-125; Roxana Răcaru, Recapitulări, nu revizuiri, RL, 2002, 37. T.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
alcătuit împreună cu d-nii Ralea și Sevastos un program de lucru ă...î. După planul nostru, care are la bază ierarhia sub specia valoarei și a timpului, numărul viitor trebuie să se înceapă cu un articol critic sau cel puțin cu recapitulări în legătură cu existența Vieții românești, semnate de d-voastră..." Într-o notă la Miscellanea (martie 1933), G. Călinescu formulează ideile sale despre misiunea unei reviste: "O revistă este un organism colectiv în care esența e de natură principială, abstractă, colaboratorii fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui A. D. Xenopol ca teoretician al istoriei. SPIRIDON POPESCU Un poporanist tipic este învățătorul Spiridon Popescu (1864- 1925), prozator puțin productiv. Moș Gheorghe la Expoziție e o derâdere, firește nedreaptă, a unei manifestări importante din istoria statului român modern, a recapitulării a 40 de ani de sforțări naționale, în toate direcțiile. Moș Gheorghe, trimis pe socoteala primăriei la Expoziția jubiliară, se învîrtește uluit ca huronul lui Voltaire prin București; apoi devine deodată socialist, făcând proces justiției și armatei și scandalizîndu-se că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de veac (1935), sunt urmate de romanul Cocktail, reimprimat cu un tiraj mai larg în 1943 (după ce o ediție din 1942 fusese confiscată de cenzură), de Astăzi V.V.M. la 33 de ani (1943) și de România mea (1945), un poem-anamneză, recapitulare a fundamentelor prin care ideea de patrie străbate, vie, timpurile. Avocat, respingând noul regim politic, M. va avea de suportat ani cutremurători de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
rând, ar putea fi prima oară când angajatul se bucură de atenția deplină a șefului său. O astfel de ședință față În față este plină de semnificații pentru persoana care primește aprecierile. Timpul și eforturile depuse de către manager pentru o recapitulare de acest gen Îi vor transmite un mesaj clar și răspicat angajatului. Deși există nenumărate motive pentru care evaluările sunt evitate, un factor important este pregătirea insuficientă. În situația În care oamenilor li se cere să facă tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
măsură bine-venite. 4. Acceptați faptul că instruirea eficientă a adulților implică deopotrivă cunoștințe și divertisment. Introduceți umorul și distracția În programul dumneavoastră de instruire. Este una dintre modalitățile prin care adulții Învață cel mai bine. 5. Organizați scurte ședințe de recapitulare a instruirii În termen de 72 de ore de la programul inițial. Studiile arată că, la efectuarea acestor ședințe, reținerea materialului predat sporește cu aproape 50%. Planificareatc "Planificarea" Capcana nr. 44tc "Capcana nr. 44" Atunci când nu stabilești obiective stimulantetc " Atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
corporatiste. După aceea, fiecare manager organiza o ședință similară cu membrii departamentului său. Faza inițială a procesului de planificare se Încheia cu evaluarea obiectivelor fiecărui angajat, care trebuiau să coincidă cu obiectivele companiei. Procesul continua tot restul anului, având loc „recapitulări” regulate, pentru reidentificarea obstacolelor care ar Împiedica planurile respective și a eventualelor schimbări necesare. Eforturile lor susținute au contribuit În bună parte la succesul companiei. Cum se face planificarea Primul și cel mai important pas ce trebuie făcut pentru ca managementul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
at . 87 ANEXĂ 11 PROIECT DIDACTIC Dată: 31.05.2006 Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Profesor: Simona ORGHICI-CRĂCIUN Clasa: a III-a E Aria curriculara: LIMBA ȘI COMUNICARE Disciplină: Citire-Lectură (Gramatică) Subiectul: „Părțile de vorbire: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele personal” (recapitulare). Scopul (obiectiv fundamental): consolidarea cunoștințelor privind părțile de vorbire învățate (substantiv, adjectiv, verb, pronume) și fixarea lor într-un sistem. Tipul lecției: recapitulare și sistematizare a cunoștințelor; lecție pe bază de exerciții Obiective operaționale: Domeniul cognitiv să explice în cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Aria curriculara: LIMBA ȘI COMUNICARE Disciplină: Citire-Lectură (Gramatică) Subiectul: „Părțile de vorbire: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele personal” (recapitulare). Scopul (obiectiv fundamental): consolidarea cunoștințelor privind părțile de vorbire învățate (substantiv, adjectiv, verb, pronume) și fixarea lor într-un sistem. Tipul lecției: recapitulare și sistematizare a cunoștințelor; lecție pe bază de exerciții Obiective operaționale: Domeniul cognitiv să explice în cuvinte proprii definițiile părților de vorbire învățate; să ilustreze prin exemple felul, genul și numărul substantivelor; să realizeze acordul între substantiv și adjectivul care
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
b) îl chestionează pe cel ce învață și îi identifică lacunele; c) corectează greșelile și elimină lacunele prin furnizarea de informații pertinente; d) controlează sistematic cunoștințele e) sprijină eforturile de autoevaluare ale celui ce învață f) realizează unele acțiuni de recapitulare a unor teme , a unor module, etc g) oferă exerciții de stimulare a creativității”. (Văidean, G.,1988) Pentru ca folosirea ordinatorului în învățare să se facă cu rezultate maxime este necesar ca în prealabil cel care predă să fie în stare
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei și soluția plotiniană, VR, 1995, 3-4; Papahagi, Interpretări, 35-39; Pop, Recapitulări, 87-133; Eugen Simion, Puțină epistologie, CC, 1995, 3-4; Micu, Scurtă ist., II, 302-305, 399-405; Marian Barbu, Simona Barbu, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu, București, 1997; Marin Sorescu, Bibliotecă de poezie românească, București, 1997, 329-334; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
performanțelor elevilor și precizări privind modul de continuare a activității desfășurate în timpul orei. Lecția de fixare și sistematizare are ca scop atât consolidarea cunoștințelor însușite, cât și aprofundarea lor și completarea eventualelor lacune. Modalitatea de realizare a acestor obiective este recapitularea, definită de către Mariana Momanu ca “redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete și de aplicații relevante în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii”[10]. Structura lecției
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete și de aplicații relevante în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii”[10]. Structura lecției de fixare și sistematizare este următoarea: - precizarea conținutului, obiectivelor și alcătuirea unui plan de recapitulare; - recapitularea conținutului pe baza planului stabilit; - realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate; în cazul lecțiilor de consolidare de deprinderi, această etapă ocupă ponderea cea mai mare în structura lecției. Concret, într-o lecție de “Abilități practice
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete și de aplicații relevante în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii”[10]. Structura lecției de fixare și sistematizare este următoarea: - precizarea conținutului, obiectivelor și alcătuirea unui plan de recapitulare; - recapitularea conținutului pe baza planului stabilit; - realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate; în cazul lecțiilor de consolidare de deprinderi, această etapă ocupă ponderea cea mai mare în structura lecției. Concret, într-o lecție de “Abilități practice prin
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
tip de lecție poate avea mai multe variante, în funcție de volumul conținutului ce trebuie recapitulat (una sau mai multe teme, o unitate de învățare sau chiar materia unui semestru ori a unui an școlar): - lecția de repetare curentă; - lecția de recapitulare pe baza unui plan; - lecția de sinteză. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare urmărește constatarea nivelului de pregătire a elevilor, fapt ce constituie și punctul de plecare în viitoarele activități. În cazul orelor de “Abilități practice prin tehnica
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
planificare și finanțe, pe seama sectoarelor M.F.A. și M.A.I. Să se prezinte propuneri separat, în legătură cu crearea unui sector care să se ocupe de probleme de evidență militară din aparatul C.C. al P.M.R. (...) Propunere privind schema de încadrare a Secției Administrative Recapitulare: 1.Șef Secție: 1 2.Adj. Secție: 3 3.Șefi sectoare: 7 4.Instructori: 32 5.Șef secr. Tehnic: 1 6.Secret. Tehnic: 1 7.Dactilografe: 2 Total: 47 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 53/1954
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
celui în cauză] A.C.N.S.A.S., fond Rețea, dosar nr. 59.256, f. 12-13. 136. 1975 iunie 21 - Organigrama Secției pentru problemele militare și de justiție a C.C. al P.C.R. SCHEMA DE FUNCȚIUNI A SECȚIEI PENTRU PROBLEMELE MILITARE ȘI JUSTIȚIE Recapitulare Activiști cu muncă politică: Existent Necesar - Șef secție 1 - Adjunct șef secție 1 1 Șef sector 1 2 Instructori 17 17 Total 19 21 Aparat tehnic 2 3 Total 21 24 A.M.R., fond Microfilme AS1, rola nr. 321, c
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Total: 9 2.Sectorul pentru controlul în Ministerul de Interne - Șef sector 1 - Instructori 5 Total: 6 3.Sectorul pentru controlul organelor de justiție - Șef sector 1 - Instructori 3 Total: 4 4.Aparat tehnic - Secretar tehnic dactilograf 3 Total: 3 RECAPITULARE: - lucrători cu munca politică 21 - lucrători cu muncă tehnică 3 TOTAL: 24 21.06.1975 2 ex. A.M.R., fond Microfilme AS1, rola nr. 321, c. 305-306. 138. 1975 august 8 - Notă a ministrului de Interne, Teodor Coman, către conducerea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
determina ce știu studenții despre un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, de sesiunea de studiu (ce vor să afle). Odată ce ideile sunt listate și păstrate, se poate reveni la ele pe parcursul „lecției” sau la final, la „recapitulare” și sinteză. Această abordare încurajează membrii grupului să gândească creativ, constructiv. Sunt acceptate toate ideile, atât cele practice, evidente și testate, cât și cele creative, inovatoare, unice, neîncercate anterior. Ideile pot fi legate unele de altele, ușor modificate sau încorporate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]