2,414 matches
-
ochilor), acuității vizuale (capacitatea de percepere și discriminare), memoriei vizuale, discriminării fond‑formă și constanței percepției; - discriminarea auditivă - capacitatea de a percepe și diferenția sunetele produse de diferite obiecte, instrumente, vocea umană etc. pe baza acuității auditive (capacitatea de a recepta și discrimina sunetele după intensitatea și amplitudinea vibrațiilor), orientării auditive (capacitatea de a distinge sursa și direcția unui sunet) și memoriei auditive; - discriminarea tactilă; b) conduita perceptiv‑motrice de spațiu: - conduita perceptiv‑motrice de spațiu în domeniile: spațiul fizic, al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
privind vulnerabilitățile infrastructurii critice reprezintă o strategie riscantă și inacceptabilă. Atacurile cibernetice pot izbucni în rețelele naționale fără nici un avertisment sau cu unele destul de slabe și se pot răspândi atât de repede încât multe victime nu au nici măcar șansa să recepteze alarma. Chiar și cu avertisment, este foarte probabil ca utilizatorii vizați să nu aibă timpul, cunoștințele sau mijloacele necesare pentru a se proteja. În unele cazuri, luarea de măsuri de protecție împotriva unor astfel de atacuri ar lua câteva zile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate - muntele, lacul, ruinele, orașul aureolat de istorie și Orientul -, asimilate de romantici voiajului metafizic și psihologic, în timp ce natura și vechile civilizații sunt receptate printr-o obstinată mistică a transcendentului. Prezență nu numai de subtext în toate aceste studii, literatura română va fi abordată autonom în alte câteva lucrări. Introducând expunerea analitică în sisteme binare, P. evaluează în monografia Camil Petrescu (1972) aportul filosofic
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
la rându-i, un model. Următoarele volume sunt traduse în mai multe limbi și îi asigură notorietatea în cercurile literare europene. Deși transpuse și la noi de A.E. Baconsky, Nichita Stănescu, Marin Sorescu , Ioan Flora ș.a., versurile au fost receptate cu dificultate în România. Ineditele lui P., descoperite de Petru Cârdu, demonstrează că avea intenția de a se exprima și în românește. Versurile arată nu doar fața unui iubitor de divertismente literare, ci par a fi rezultatul unei meditații asupra
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din experiența sa. Procedeul apare curent la P., teoretizat ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana întâi și „în
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
perfecționată, excesivă colorează acum tot mai intens manifestarea personajelor, depărtându-le de linearitatea tipologică sămănătoristă. În același timp, preocupat de interioritatea lor, autorul nu mai are suport pentru tirade poematice, textul câștigând rapid în epicitate. Efectele reformulării de atitudine sunt receptate de textele scrise sau revăzute în această perioadă și care vor intra în culegerile de nuvele editate până spre anul 1930 - Aranca, știma lacurilor (1927), Somnul (1927), Omul care și-a găsit umbra (1928) -, chiar de unele romane - Simfonia fantastică
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
perioadă în cronica austriacului Thomas Ebendorfer, în comentariile lui Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius II), au fost folosite de legatul papal Nicolae de Modrussa și prelucrate în versuri în poemul lui Michael Beheim. Mai târziu anecdotele despre Vlad Țepeș sunt receptate de scrierile istoriografice ale lui Filippo Buonaccorsi-Callimachus și mai ales de cronica lui Antonio Bonfini, de unde pasajul trece în cosmografia lui Sebastian Münster și în prelucrarea cehă a acesteia, datorată lui Jan din Puchow. Cronica abației de la Melk (Chronicon Mellicense
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
planul e ocupat de transcrierea frumuseților naturii și a stărilor pe care acestea le induc. Anotimpurile, ploaia, negura, ninsoarea, vântul, căldura, frigul, momentele zilei, lumina, noaptea, surprinse în panouri ample sau în simple secvențe picturale, atestă o sensibilitate mereu trează, receptând năvalnic imagini, vibrații, fiori etc. Chiar și rarele stări de melancolie vorbesc de tălăngi tânguitoare, copaci aplecați de vânt și ploaie, de „neguri purtate de vânturi”. Când și când este semnalată opoziția dintre tumultul veșnic al firii și singurătatea, efemeritatea
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
în primul rând prin prestația de la „Contemporanul”. Aici își valorizează pornirea polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică. Traduce, prelucrează cu zel și consacră acestor subiecte numeroase articole, unele organizate în cicluri. Aceeași perseverență în numele umanitarismului o pune în răspândirea unor teorii sociale antiburgheze. Două lucrări, din
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
din Noi vrem pământ (în Moment de revoltă) ori din Doina (în Sorțarii). Modelul eminescian se simte în linia poeziei satirice (Lor este un ecou al Junilor corupți). Reminiscențe evidente sunt La steaua, Unei proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi) dau nota specifică a primului poet-muncitor
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
Din acest motiv, descrierea diferitelor experimente de îmbogățire a muncii este mult mai convingătoare decât simpla enunțare a teoriei. Care anume cunoștințe sociologice ar trebui difuzate în masa unui sistem social, în ce formă, prin ce canale, cum sunt ele receptate de către sistem, în fine, cum sunt utilizate de către acesta sunt probleme care nu au fost încă suficient de sistematic analizate. Importanța acestui proces este însă evidentă. Analiza obiectivelor și a problemelortc "Analiza obiectivelor și a problemelor" Una dintre contribuțiile fundamentale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lucreze asupra aceluiași model explicativ al bolii ca și pacientul său. Dacă acesta din urmă este convins că boala se datorează unei mame supraprotectoare, în timp ce terapeutul nu consideră că este vorba decât despre o dereglare a capacității sale de a recepta respingerea socială, neînțelegerea astfel creată prejudiciază angajarea pacientului pentru a urma tratamentul. Pe de altă parte, terapeutul va avea destule ocazii să-i reamintească pacientului că întrebarea cea mai importantă nu este: „De ce am această tulburare?” ci: „De ce persistă tulburarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și după un raport sexual un automasaj pe peretele perineului cu gel). Carolyn, care a recunoscut că avea o problemă personală, își abandonează comportamentul de persoană atotputernică și acceptă să vorbescă despre aceasta la următoarea consultație. Travaliu terapeutic asupra ideilor receptate Carolyn - O femeie aflată la premenopauză se îndreaptă spre menopauză și își pierde potențialul feminin și de seducție. Terapeutul - Ce vă face să spuneți acest lucru? Carolyn - M-am gândit că dacă soțul meu nu are erecție, poate că i
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
B.P. Hasdeu) - de atemporalismul posibilelor sale surse medievale. Deși aveau, în majoritatea cazurilor, niște destinatari bine precizați, parenezele bizantine trăiau dincolo de vreme, aproape indiferente la timpul când fuseseră create, stabilind cu cititorul relații de un tip mai special, care le recepta doar în funcție de timpul lecturii. Acest anistorism medieval (ce semnifica, în fapt, caracterul imuabil al dogmei creștine) nu putea fi compatibil cu platforma concretă, istoricește descriptibilă, de pe care voievodul își rostuiește încheierea gândurilor. Comunicând formulările privind autoritatea domnească drept rezultat al
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
lui Ion Vinea (1972), manifestând de la început predilecție pentru literatura interbelică. Afinitățile autorului față de proza estetă se remarcă și în cărțile următoare, prin lărgirea familiei spirituale a „fantezistului” Vinea: Emil Botta, Adrian Maniu, Mateiu I. Caragiale sau chiar Tudor Arghezi, receptat din perspectiva ludicului. Evoluția de la o etapă la alta este vizibilă la nivelul tipului de discurs critic: de la demersul neutru, de la un raport echilibrat între expunerea faptelor și interpretarea lor, de la caracterul mai pronunțat academic al primei lucrări criticul va
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
substanțial. A fost înzestrat cu aptitudini deosebite pentru filosofie, către care a vădit o înclinație timpurie. În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat ulterior o parte din concepțiile lui J. Fr. Herbart, ale pozitivismului lui A. Comte, ale empirismului lui H. Spencer și ale filosofiei lui Schopenhauer. M. pleacă de la ideea că orice judecată directă asupra fenomenelor naturii trebuie să se bazeze pe
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
autopastișă și îngroașă nota de deriziune și umor spre grotesc și caricatură, tinzând spre un expresionism sui-generis, tot minulescian, adică încărcat de blândă autoironie și sentimentalism disimulat. Proza lui M. cuprinde romane, nuvele și povestiri. Deși critica vremii nu a receptat-o cu entuziasm (mai ales Călinescu, Lovinescu, Perpessicius), M. aduce unele tentative de inovare tehnică romanescă și, mai ales în nuvele, elementul fantastic. Casa cu geamurile portocalii, ca și nuvelele și povestirile din Măști de bronz și lampioane de porțelan
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
să se autoidentifice cu o entitate abstractă multinațională. Suportul pentru entități supranaționale este un proces ce se desfășoară în doi pași (Inglehart, 1970). Într-o primă fază, datorită dezvoltării educației formale la nivelul întregii societăți, indivizii devin mai capabili să recepteze și să interpreteze mesaje referitoare la o entitate politică abstractă, supranațională, proces care poartă numele de mobilizare cognitivă. În cea de-a doua etapă, datorită capacității ridicate de a înțelege scopurile și activitatea instituțiilor supranaționale, oamenii devin capabili să internalizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe aceștia să aibă o mai mare deschidere față de surse alternative de informare: presă scrisă, Internet. Marea majoritate a sătenilor au radio. Preferința este îndreptată către postul Radio România Actualități, ascultat în mod obișnuit și la primărie și școală. Sunt receptate și ascultate alte câteva posturi în sat: Radio Târgu Mureș, Radio Cluj, Radio Transilvania (local), Europa FM. Cele mai pomenite emisiuni sunt cele de știri și de muzică populară (mai ales seara, după ora 20). Radioul funcționează în general și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cercetarea de teren a arătat că, din punct de vedere valoric, al gradului de modernitate sau al capitalului uman, există diferențe între cele șase comunități care au constituit ținta investigației noastre. În acest context se impun întrebările: „Cum a fost receptată întreaga campanie de informare în cele șase sate?”; „Au fost unii săteni mai receptivi decât alții?”; „A funcționat unul dintre canale mai bine într-unul dintre sate decât în celelalte?”. La toate aceste întrebări își propune să răspundă acest capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care au fost intervievați în cadrul cercetării de teren. Impactul posterului a fost diferit de cel al ziarului. Dacă ziarul s-a bucurat de diseminare crescută și a suscitat un interes sporit în satele mai sărace, posterul a fost mai bine receptat în Tomșani, satul cu gradul cel mai mare de modernitate dintre cele investigate. Informația concentrată și afișată în spații publice, transmisă într-un mod oarecum impersonal, nu este asimilată decât în comunitățile mai educate și mai orientate către modernitate. III
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai ușor la diferite surse de informație, în timp ce populația de etnie maghiară din Zerind vizionează mai ales programele difuzate de posturile de televiziune din Ungaria, context în care o campanie desfășurată pe posturile românești are șanse minime de a fi receptată. Pe de altă parte, difuzarea de materiale informative în perioada de vară, perioadă de vârf pentru munca în agricultură, are de suferit din cauza programului de lucru al populației rurale. Pe parcursul verii, primăvara și toamna, rezidenții din mediul rural muncesc în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un start cu imperfecțiuni, acest volum n-a avut parte, pesemne, de cititori neutri sau imparțiali. Unii au felicitat poziția „conservatoare” asumată împotriva curentului, precum și curajul îmbinării unei reflecții filozofice cu angajamentul religios explicit. Publicul laic și mediile culturale au receptat cu generozitate mesajul central al cărții. Unii cititori severi din mediile bisericești au suspectat o cochetărie cu „modernismul” lumii contemporane. Alții, între care nu puține figuri sacerdotale, s-au simțit solidari cu rostirea unor adevăruri inavuabile. N-au lipsit nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
neomarxismul ecologic („Apocalipsa după Al Gore”). La un pol, ierarhiile dispar, în timp ce, la celălalt, intransigenții exclud dialectica iertării. În acest context anomic și arbitrar, cum să mai încadrezi discuția despre colaboraționismul liderilor Bisericii Ortodoxe și - de altfel - ai celorlalte religii recepte din România comunistă? Dacă opera internă de ecarisaj în spațiul eclezial, politic, academic și cultural a eșuat lamentabil, care mai sunt atunci vocile inatacabile ale discernământului moral? Toamna smintelilortc "Toamna smintelilor" Guvernul la DNA și sinodalii BOR la CNSAS. În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
picior de plecare dincolo, înspre Împărăție, răsăritenii au cunoscut și blocajul psihologic în fața realității istorice. Poate că până în secolul al XVIII-lea, când s-au născut în Occident științele comparației (de la istoria religiilor la critica literară), mediile teologice și filozofice receptau încă nefavorabil conceptul modern de istoricitate 1. Vor ceda mai întâi protestanții, care se arată gata să pornească în căutarea „istoricului Iisus”, chiar împotriva tradiției. Din punct de vedere religios, rezultatul va fi deconcertant, accentuând relația de falsă tensiune (dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]