1,149 matches
-
umaniști, în care predomină reforma calvinistă, și crearea a patruzeci de noi epis copate. Separarea de la Granvelle (1564) nu ajunge să restabilească calmul: doi ani mai tîrziu, două sute de nobili conduși de Ludovic de Nassau și îmbrăcați sărăcăcios ("săracii") cer rechemarea inchizitorilor. Regele Spaniei hotărăște să reprime revolta și să înece erezia în sînge. Investit cu puteri depline, ducele de Alba se năpustește asupra Țărilor de Jos cu o armată de 27 000 de oameni. Severitatea represiunii pe care o practică
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1941, pusă pe raportul nr. 1630 al Șefului Marelui Stat Major P.S. (Partea Sedentară - n.n.), generalul Iosif Iacobici cerea ca locotenet colonel Szantay - din pricina modului cum „își face serviciul” ca foarte „păgubitor pentru noi” - să fie înlocuit de Budapesta odată cu rechemarea „în țară a colonelului Davidescu”, atașatul nostru militar din capitala ungară (col. Radu Davidescu a fost înlocuit de col. Al. Cozlovschi la Legația noastră din Budapesta, pentru a fi numit șeful Cabinetului Militar al Conducătorului Statului). În a treia rezoluție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ales cele din zona dobrogeană, cât și date privind mobilizările făcute de probă sau concentrările mai îndelungate efetuate de Armata română. De obicei, informațiile culese din spațiul Dobrogei și Cadrilaterului se făceau până la detalii și priveau: organizarea centrelor de recrutare; rechemarea rezerviștilor pentru instrucție, contingentele concentrate și scopul concentrării, cum și când se face recensământul animalelor, al autovehiculelor etc.; date despre depozitele de echipament și de muniție cu locul lor și de ce unități sunt păzite; hrana oamenilor și a animalelor în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
practici ce s-au manifestat cu prilejuri anterioare la nivelul respectivului sau respectivilor salariați ai M.A.E. și altor instituții ce își trimit salariați în exterior; se impune modificarea sistemului de sancțiuni cu accent pe cele pecuniare și pe rechemarea de la post, inclusiv încetarea contractului de muncă pentru situații grave și atitudini recalcitrante; să nu se uite că orice asemenea atitudine în exterior poate produce daune interne, dar și externe prin crearea unei imagini pătate asupra serviciului exterior român, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
deputatului erau legate mai ales de proveniența diplomaților, de funcționarea serviciului de cifru și alte aspecte din intimitatea ambasadei, am avut obiecții și nu am dat curs insistențelor acestuia. La revenirea la București, s-a adresat ministrului Adrian Năstase, cerând rechemarea mea. În convorbirea telefonică avută cu ministrul, la cererea acestuia, am furnizat cu exactitate datele solicitate despre cele petrecute și, tot la cerere, am informat și în scris. Am primit felicitări de la ministru pentru modul corect în care am procedat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sau la Toledo, Escorial, Valle de los Caidos etc.) și, desigur, un însoțitor. Unii erau chiar foarte agresivi și atât de siguri pe puterea cu care fuseseră învestiți în nebuloasa atmosferă postrevoluționară, că ne amenințau mai mereu cu demiterea și rechemarea în țară pentru rațiuni absolut ridicole pentru noi, cei ce mai cunoscuserăm și anterior asemenea manifestări de prepotență; au fost însă și colegi care tremurau și erau vădit timorați în fața unor asemenea situații, gata mereu să încline balanța demnității în favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
fost imposibil să obțin la scara avionului, înainte de decolare spre țară, mulțumiri din partea Președintelui României, pentru modul cum a fost organizată vizita. Se știa că, de regulă, șefii de misiune erau criticați uneori dur și cu luare de măsuri, inclusiv rechemarea de la post, de către șeful statului pentru activitatea depusă, mai ales în domeniul economic. Pe lângă aspectele prezentate în declarația comună, aș dori să adaug că prezența în Cipru pentru prima data a unui președinte al României a fost salutată de întregul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de vedere l-am avut în 1989 cu președintele M.A.N., care, auzind că nu va fi primit de rege, a concluzionat că "nu am reușit să prezint autorităților malyeziene importanța vizitei sale". Acesta era un motiv clar de rechemare de la post și poate chiar de înlăturare din M.A.E. Insistența sa avea totuși o explicație de reciprocitate vis-à-vis de omologul său malayezian, pe care l-a deplasat cu avionul până la Eforie, pentru a fi primit de Președintele României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Spania, cât și de reprimare, pe plan intern, a partidelor și formațiilor comuniste și socialiste din Portugalia, de orientare pro-sovietică. La 1 aprilie 1939, atât etapa lusitană, cât și cariera diplomatică ale lui Lucian Blaga se încheiau. În telegrama de rechemare, ministrul afacerilor străine, Grigore Gafencu, adresa lui Blaga "vii mulțumiri pentru felul în care v-ați achitat de misiunea domniei voastre la Lisabona". Lucian Blaga se va întoarce în țară și va ocupa postul de profesor la catedra de Filosofia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de vest a Peninsulei Iberice. Încă un anotimp și avea să izbucnească năprasnic cel de-al doilea război mondial. Atmosfera încărcată de fulgere latente, ariditatea dezvoltată a solului și un anume dor de țară mă chinuiau". La câțiva ani după rechemarea lui Blaga în țară, în 1942, la Legația României la Lisabona va sosi, în calitate de consilier de presă, un alt titan al culturii române, Mircea Eliade, care vă rămâne la post până în 1945, când va pleca la Paris. În 1937, după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a poetului, scrisă cu ocazia plecării consulului rus la București, în anul 1854, ca urmare a izbucnirii Războiului Crimeii. Versurile au fost folosite și de subsemnatul în articolul "Un moft diplomatic", care a apărut în ziarul România Liberă, cu ocazia rechemării la Kiev, "pentru consultări", a ambasadorului Ucrainei la București, A. Cealâi, în anul 1996. A fost un mijloc de presiune asupra guvernului de la București, care, din păcate, a reușit! 8 Această denumire este un omagiu adus contribuției celor doi diplomați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Exterior, care a fost principalul filtru prin care au fost selectați diplomații României anilor ’50. În 1956, SCPE primește un nou Regulament de funcționare, mai detaliat cu privire la procedurile de urmat. Din acest nou Regulament este evident că nicio numire, nicio rechemare de la post și niciun transfer din Ministerul Afacerilor Externe nu puteau fi decise decât prin intermediul Secției. Mai mult, aceasta dobândise și atribuția de a controla activitatea secțiilor de cadre din Ministerul Afacerilor Externe și Comerțul Exterior . Între timp, Partidul se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
celor două ministere inițiale li se adaugă și cadrele din Ministerul Forțelor Armate care sunt trimise În exterior) este mult mai complet sub acest nou regulament, Începând de la recrutare, trecând prin pregătirea „politică” a cadrelor În școlile Partidului și până la rechemarea lor de la post. Acest lucru demonstrează că, În timp, Partidul și-a perfecționat tehnicile de parazitare și control asupra Statului. Care era așadar circuitul normal pentru acea vreme astfel Încât un membru de Partid să ajungă diplomat? El trebuia să Îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
situație. Totuși, ambasadorul român a încercat să o convingă pe soția președintelui, atât verbal, cât și fizic, împingând-o înapoi, inclusiv în zona corpului, mai sus de cordon, ceea ce a provocat mânia acesteia. A rezultat convocarea unei ședințe urgente și rechemarea de la post a ambasadorului, după întoarcerea delegației în capitala țării și ulterior transferul din M.A.E. într-o instituție care se ocupa de probleme de turism. După evenimentele din 21 decembrie 1989, cu prilejul unei întâlniri ocazionale, l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
armatei sârbe și 25 000 de morți și răniți din rândurile armatei bulgare. Spre sfârșitul lunii iulie 1913 unele detașamente sârbești au reușit să forțeze liniile bulgare și să înainteze spre Sofia. La 27 iunie 1913 guvernul român a decis rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217. Printr-o notă diplomatică adresată legațiilor române din străinătate, guvernul român arăta că România nu urmărește o politică de cuceriri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nici măcar de Carol. Imediat ce află vestea decesului, Carol se va proclama rege în cercul susținătorilor săi din Franța. Hugo Bacher, aflat în anturajul lui, va alcătui o scrisoare falsă a Regelui Ferdinand către I. I. C. Brătianu, prin care îi recomanda rechemarea lui Carol și, deci, restabilirea drepturilor acestuia la succesiunea tronului. 4 iulie. De la Peleș, Regina Maria trimite, prin gen. Baliff, ministrul Casei Regale, o scrisoare ex-prințului Carol, în care îi oferă informații și despre ceilalți membri ai Familiei Regale. Principele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ambasadorului în Bulgaria a fost favorizată de relațiile bilaterale generale prietenești existente între cele două țări și conducătorii lor; ea a fost bine apreciată de conducerea M.A.E., ceea ce explică funcțiile și misiunile încredințate de M.A.E. după rechemarea lui de la post. În funcția de ambasador la Sofia, principalele sale preocupări și acțiuni au fost axate pe: Sprijinirea și desfășurarea bună a întâlnirilor de lucru și a vizitelor oficiale reciproce ale celor doi șefi de stat român și bulgar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cel de Ambasador; Secretar II la Ambasada României din Moscova, 1962; Secretar I în Centrala M.A.E. și Ambasada României din Berlin, 1964; Consilier diplomatic în Centrala M.A.E., 1970; Ministru-consilier la Ambasada României din Moscova, 1973. La rechemarea în M.A.E., în anul 1990, a fost numit, prin decret prezidențial, ambasador extraordinar și plenipotențiar în Nigeria, Ghana, Benin, Togo și Liberia. În Centrala M.A.E., a îndeplinit diferite funcții, între care aceea de șef al Sectorului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
decembrie 1999 până la finele lunii octombrie 2002, când a fost rechemat pentru limită de vârstă, dar mai ales la insistențele serviciilor române de informații, deranjate de propunerile sale privind stabilirea de relații de cooperare cu serviciul similar brazilian și de rechemare în Centrala M.A.E. a unor diplomați incompetenți. În activitatea sa de diplomat, atât în Centrala M.A.E., cât și la misiunile diplomatice, a participat direct la pregătirea și organizarea a numeroase vizite la nivel de șef de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de cca. 1 an cât a stat la Berlin, a trăit intens procesul de unificare a Germaniei. Reîntors în țară de la Berlin, din mai 1991, a fost trimis, cu gradul de Ministru-consilier și prim-colaborator la ambasada de la Moscova. După rechemarea în țară a ambasadorului Vasile Șandru, a condus ambasada ca Însărcinat cu afaceri a.i. și din primăvara anului 1993 a fost numit cel dintâi ambasador al țării noastre în noua Federație Rusă (a prezentat scrisorile de acreditare la 25 aprilie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de relații diplomatice dintre România și Republica Nicaragua, Republica Dominicană, Republica Mali și, parțial, contribuind la restabilirea relațiilor diplomatice cu Portugalia. Astfel, au fost acreditați primii ambasadori ai Republicii Nicaragua și Republicii Mali la București în persoanele ambasadorilor de la Bonn. După rechemarea în Centrala M.A.E., îi este încredințată funcția de director al Direcției de relații cu Europa Occidentală. În această calitate, a însoțit pe ministrul de externe român, George Macovescu, în vizitele oficiale întreprinse în Franța (1974) și Grecia (1975
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Poloniei, lăsând un preot diocezan care să administreze bunurile cuvenite Episcopului și să-i trimită rentele în Polonia, iar el avea rolul de Vicar al Episcopului de Premysł, fiind numit de către acesta Mare Cancelar al regatului. Sf. Congregație a decis rechemarea Episcopului la datorire. Dar, văzând că toate invitațiile de până atunci au fost zadarnice, în sesiunea din 14 martie 1640 a decis să-l preseze prin Nunțiul din Polonia cu amenințarea că, dacă în trei luni nu s-ar fi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
adresate tuturor boierilor români, care ar avea gândul să trimită copiii lor în școlile noastre... După demisia mitropolitului Veniamin, Rusia urzise o intrigă pentru înlocuirea lui printr-un mitropolit rus: ... Consulul Rusiei sprijinise dintâi, în chip puternic, partidul care cere rechemarea mitropolitului. Se zice că a primit ordin să lucreze cu mai puțină râvnă în acest sens și el și-a încetinit demersurile. Curtea lui ar fi lăsat să se cunoască intenția ce o avea de a înlocui pe Eminența Sa
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
necrezând chiar aceasta, las răspunderea asupra acelora care v-au dat această noutate. Dar ceea ce știu și afirm sus și tare este că nu e nimic întemeiat în ceea ce ziceți în cel din urmă paragraf în privința intențiunilor țării mele, a rechemării mele la București și a scopului ce vă place a da misiunii cu care am fost însărcinat pe lângă guvernul francez. Nu, domnule, România n-a șovăit niciodată în simțimintele sale de adânc devotament și respect pentru Francia, pe care o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Biroul 2 Contrainformații), unde să fie încadrați ofițerii cu experiență și rezultate în domeniu. În plus, una din sarcinile importante ale structurii era cunoașterea cu exactitate a detașării personalului la alte unități sau domiciliul acestora, dacă erau demobilizați, în scopul rechemării, în cel mai scurt timp, la o nouă mobilizare. La 2 mai 1918, generalul Constantin Christescu, șeful Marelui Cartier General, a aprobat raportul, iar la 12 iunie 1918, prin Ordinul de Zi nr. 191, a luat ființă Secția IV-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]