1,645 matches
-
benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice / 227 Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred. D-l Ticu Dumitrescu a revenit cu o declarație privind "peștii mari", "știucile", "rechinii", ceea ce m-a mai îmbărbătat. / 230 Azi, nu te mai ridică femeia, ci media!!! / 235 Jiji Becali e produsul presei ca și Vadim mai înainte! și e normal să ajungă în licențe ori chiar în teze de doctorat. Și nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fi soare sau furtună? Cu toate acestea, toată lumea simte că trebuie să demonstreze un oarecare curaj, o cunoaștere vastă a lucrurilor ce ne înconjoară. Așa că, lăsânduse influențați, se aventurează în necunoscut. În felul ăsta, este plănuită marea ta întâlnire cu rechinii. Ești mic, te lupți cu valurile care devin din ce în ce mai aprige, mai anevoiase.. Dar deja ești prea departe de țărm, cu lumea ai pierdut contactul. Ești doar tu și spuma mării. Ești doar tu și „cuțitul” luat din magazinele de vise
Ocean de speranţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Derya Isleam, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2046]
-
fapt e atât de adevărat, încât în toate carierele pensionarea se face după optsprezece ani de serviciu. Câte averi distruse astfel, înstrăinate, înghițite de cincizeci de ani! Trebuie bani cu orice preț și oamenii și-i procură. Ce Eldorado pentru rechinii finanțelor! Ce teren de exploatat pentru camătă! Cum se explică de bine prezența evreilor! Jocul a cotropit totul, administrația, magistratura, armata. Se pretinde noi nu am verificat deloc și dorim să credem contrariul că metodele jucătorilor nu sunt întotdeauna prezidate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tine însăți. Din gậndurile mele încărcate veneau însă miresme de frunze uscate și ajunsesem să cred că, dacă aș fi murit în locul ei, aș fi fost mult mai fericită. - Ia-mă la tine, mamă! De ce m-ai lăsat singură între rechini și fiare sălbatice? Ia-mă la tine! Simt că acolo e liniștea mea !... - Ding! Dong! Ding! Dong! Clopotul, răgușit parcă, venise a mă anunța că anotimpul călătoriei nu sosise încă. Rătăceam înțepenită, cu fața la troița unde Hristos atậrna simbolic pe cruce
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
este cărarea de la trecutul pierdut spre viitorul fără orizont. La bătrânețe, dispar prietenii, în schimb se înmulțesc bolile. Sfătoșenia e un semn că bătrânețea e pe aproape. Ajungem la bătrânețe cu eul împuținat și hărtănit, ca după un ospăț al rechinilor. Hotărâtor este ce fac astăzi. Mâine intră deja în zona gri a imprevizibilului. Posteritatea strunjește biografiile până la cota zero. În adolescență, crezi că tu ai creat lumea. Iar la bătrânețe te întrebi mirat : care lume? Să nu facem din bătrânețe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
prăpăstioși cu zalele curgând ca niște râuri neîntrerupte; la rând urmau barbunii mustăcioși, dragoni cu spini paralizanți, zarganul cu ciocul și spinarea verde, fosforescentă; bogăția mării le arătau cambule, calcani și limbi de mare cu nasturii gustoși și pălămida roz-vineție, rechinii promițători și răpitori cu pielea întunecoasă și aspră; ultima a apărut regina, robustă cu aripile înfoiate încingând lanțuri brune, roșcat-verzui pe spate; fâlfâindu-le, se deconspira arătându-și dorsala albăstruie-roză și burta gălbuie. Au tresărit recunoscând-o fără tăgadă, și-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
paradă În cinci coloane În fața unei uși grele din lemn. O menajerie de paznici ne-a acordat o deosebită atenție, plină de sadism. Vedeți ușa aia a dracu’? țipă Rottenführer-ul, cu chipul răsucit Într-o parte de răutate, ca un rechin care se hrănește. Acolo s-a terminat cu voi ca bărbați pentru câte zile mai aveți. Vă punem boașele În menghină, ’nțeles? Ca să nu vă-mbolnăviți de dor de casă. Căci la urma urmei, cum să vreți să mergeți acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
e soare. Chiar dacă plouă pe plaja Mocambo din apropiere de Veracruz. Nu e, totuși, ploaia ostilă de la San Juan de Ulua. Plouă mărunt și aproape confuz. Ca pentru a ne obliga să intrăm mai repede în apă, în ciuda poveștilor cu rechini... Aceste povești trebuie să fie o glumă a lui D. Dar nu reușesc să mă conving până la capăt că ele n-au nici un temei. Mă surprind pândind prin apă cu ochii deschiși și îmi amintesc, în timp ce înot, fel de fel
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
o glumă a lui D. Dar nu reușesc să mă conving până la capăt că ele n-au nici un temei. Mă surprind pândind prin apă cu ochii deschiși și îmi amintesc, în timp ce înot, fel de fel de întîmplări cu oameni cărora rechinii le-au retezat un picior dintr-o singură mușcătură sau i-au devorat cu totul... Fără să mă oprească nimeni, mă feresc singur să mă depărtez prea mult de țărm. Și, după zece minute, mă întorc. Deși cine știe dacă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
eram mai tânăr, mai înalt și, probabil, mult mai rapid. Fără să stau mult pe gânduri, am spus: — Sunt de acord. Ștabii mi-au aplaudat decizia. Ellis Loew zâmbi, dezvelindu-și dinții, care aduceau cu cei ai unui pui de rechin. — Am fixat meciul pe 29 octombrie, cu o săptămână înainte de alegeri, spuse el. Amândoi veți avea acces nelimitat la sala de sport a Academiei, să vă antrenați. Zece runde sună cam mult pentru niște tipi atât de inactivi cum ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vă antrenați. Zece runde sună cam mult pentru niște tipi atât de inactivi cum ați fost voi până acum, dar mai puțin ar părea caraghios. Nu credeți? Blanchard fornăi: — Sau comunist. Loew îi aruncă un rânjet cu dinții săi de rechin. Eu am răspuns: — Da, domnule. Inspectorul Malloy ridică aparatul foto și ciripi: — Atenție, păsărica! M-am ridicat și am zâmbit fără să-mi dezvelesc dinții. Blițul scoase un zgomot sec. Am văzut stele verzi și am simțit o bătaie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să Își dea seama că era plină cu păr de pisică. Chalmers se smuci, cu mâinile legate la spate și cu Watson Încă ținându-l, astfel Încât să nu poată fugi. Ce dracu’ mai e și asta? Logan zâmbi ca un rechin. — Toate la timpul lor, domnule. Agent Watson, vrei să fii bună și să-i citești acestui domn drepturile? — Mă arestați? Pentru ce? N-am făcut nimic~ — Nu e nevoie să țipați, domnule. Agent, te rog... — Norman Chalmers, spuse ea, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
neagră, pe pielea cerată. Era ciudat, dar, privind fotografia mortului, Logan avu impresia că-l mai văzuse undeva. Conform informațiilor trimise de poliția din Lothian, Borders și Geordie Stephenson fusese o adevărată figură În tinerețe. Mai ales agresiune. Recuperator pentru rechinii cămătari. Intrări prin efracție. Abia când Începuse să lucreze pentru Malk Cuțitul Încetase să mai fie arestat. Malk ținea ca angajații lui să nu ajungă la Închisoare. — Cum te descurci? Era inspectorul Steel, cu mâinile vârâte adânc În buzunarele pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dar nu spuse nimic. — Vezi tu, știm că ai Încercat să tai cadavrul, dar n-ai putut, nu-i așa? Ți s-a făcut rău. Așa că ai vomitat. Doar că ai dat un pic În tăietură. Insch zâmbi ca un rechin. Știai că putem obține ADN din vomă, domnule Anderson? Deja am făcut analizele. Acum nu mai trebuie decât să-l potrivim cu al tău și te-ai dus naibii. Brusc, poza lui Cameron se fisură. — Eu... eu... Ochii i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
oră să fie, atunci. Și promit că voi visa frumos... O băutură mi-ar fi de mare ajutor, să știi. Asistentul își aranjă cravata - un gest de slăbiciune pe care Rhyme îl prinse din zbor, la fel cum face un rechin cu o picătură de sânge. - Doar un pahar, spuse criminalistul. - Hai, fie. Turnă apoi câteva picături de Macallan într-unul din paharele speciale ale lui Rhyme și poziționă paiul în apropierea gurii lui Rhyme. Acesta sorbi cu nesaț. - Da. Paradisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
doi de la impunătoarea ei statură de 1 metru șaizeci și cinci. Am făcut puțin pe detectiva, se auzi Ruby spunând cu voce tare. — În locul ăsta groaznic, rânji Hardacre. Expresia de pe fața lui era leit cu una pe care ar avea-o un rechin când Își Încolțește prada. —Dumnezeule! Oare ce-o fi căutat tu aici? Dovezi, spuse Ruby. —Dovezi, ciripi el. Aha. Aș putea să Întreb oare ce fel de dovezi? Ruby observă că Jill părea Încremenită și aproape că gâfâia cu spasme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
costumului care era umflat cu aer. Barnes Îi dădu drumul și costumul pluti ușor, parcă tras În sus de coloanele de bule argintii. — Se va duce la suprafață? — Da. Gazul se expandează Încontinuu, pe măsură ce presiunea exterioară descrește. — Și pe urmă? — Rechinii, spuse Beth. Probabil. În câteva clipe corpul dispăru În Întunericul de dincolo de zona luminată. Barnes și Fletcher continuară un timp să privească În sus. Fletcher Își făcu semnul crucii. Apoi se Îndreptară spre habitat. O sonerie se auzi de undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Se apropie. Se auzi un clanc metalic. Apoi Încă unul. — Ce-a fost asta? — Rețeaua. Lovește rețeaua. — O lovește? Sună de parc-ar demonta-o! Norman Își aminti rețeaua. Era construită din țevi de trei țoli. — Un pește mare? Un rechin? Întrebă Beth. Barnes clătină din cap: — Mișcările nu seamănă cu ale unui rechin. Și, În plus, e prea mare. Tina interveni: — Semnale termice pozitive În perimetrul intern. Continuă să se apropie. — Treci pe activ! ordonă Barnes. Pong-ul sonorului răsună iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
asta? — Rețeaua. Lovește rețeaua. — O lovește? Sună de parc-ar demonta-o! Norman Își aminti rețeaua. Era construită din țevi de trei țoli. — Un pește mare? Un rechin? Întrebă Beth. Barnes clătină din cap: — Mișcările nu seamănă cu ale unui rechin. Și, În plus, e prea mare. Tina interveni: — Semnale termice pozitive În perimetrul intern. Continuă să se apropie. — Treci pe activ! ordonă Barnes. Pong-ul sonorului răsună iarăși În Încăpere. Tina anunță: — Reperat ținta. O sută de metri! — Vizualizează! — Conectat SAF
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să le zgâlțâie colivia și să-i vadă țopăind, de ce folosea un calmar? Și de ce numai calmarul? Lui Jerry părea să-i facă plăcere să se manifeste În feluri diferite. Atunci de ce nu producea o dată un calmar uriaș, apoi niște rechini albi și așa mai departe? Nu i-ar fi pus asta mai mult la Încercare posibilitățile? În fine, problema lui Ted. În momentul În care fusese ucis, Ted se juca cu calmarul. Dacă lui Jerry Îi plăcea atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
așa că să fie atent cum se poartă-n societate, cum mănîncă, deoarece mănîncă cu bavețică. Nu poate invoca scuza că are numai doi ani. Deschid din nou aparatul și dau peste un sociolog marinar care explică cauza atacurilor haitelor de rechini din apele Floridei: Îi confundă pe Înotători cu focile. Mai ales labele, ochelarii și furtunul de scafandru Îi derutează, asemănarea e totală. Unde mai pui că rechinii nu văd bine și au și boală pe foci. Închid televizorul. Sociologul pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aparatul și dau peste un sociolog marinar care explică cauza atacurilor haitelor de rechini din apele Floridei: Îi confundă pe Înotători cu focile. Mai ales labele, ochelarii și furtunul de scafandru Îi derutează, asemănarea e totală. Unde mai pui că rechinii nu văd bine și au și boală pe foci. Închid televizorul. Sociologul pare să fie Băieșu, În costum de scafandru cu balanță pe viață, pîndind cu ferocitate foca, mamifer acvatic din ordinul pinipedelor, cu corp fusiform și membre transformate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În Tombstone, acest ceva supraomenesc de kitsch, de artificial, de western, și debordînd de-o fără de cusur lipsă de simț actoricesc - de regizor ce să mai amintesc, sper că l-au mîncat ăia doi cu fălcile lor din filmul cu rechini -, te Întrebi, tot după jumătate de oră de spectacol și un secol de cinema sărbătorit acum patru ani, ce rost a avut sărbătorirea. Un al treilea film ce nu poate fi urmărit pîn’ la capăt decît dacă ești foarte beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
White. Asigurați-vă că ajung la Închisoare. Dați-i afară din departament. Stensland este un bătăuș bețiv. White era cît pe ce să omoare un om și a adus mai multă băutură decît Vincennes. Aruncați-i la nenorociții ăia de rechini. Apărați-vă pe dumneavoastră și apărați departamentul. Se lăsă o liniște apăsătoare. În cele din urmă Smith o destrămă: — Domnilor, cred că sfatul tînărului nostru sergent este pripit și ipocrit. Stensland o avea el unele defecte, dar Wendell White este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la Pacific Dining Car? Nu. Atunci unde merge? La Strutter’s Ball, În Darktown. Șmechere, totul se mișcă la sud de Jefferson! Acolo e complet alt univers. Îți pui părul pe moațe, Îți tragi un costum purpuriu din piele de rechin și intri În fantastica lume a tenebrelor. Bill McPherson, procuror districtual, face asta - În fiecare joi seara. Dar să vorbim concret: Marion McPherson, mult prea răbdătoarea hausfrau a lui Darktown Bill, crede că Billy al ei Își petrece serile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]