7,241 matches
-
părțile mențin autonomia, dar sunt dependente bilateral Într-o manieră netrivială. El facilitează adaptarea reciprocă și continuitatea În cazul consecințelor neanticipate apărute În timpul procesului de tranzacționare; astfel, contractul reprezintă doar un cadru formal, instituțional, pentru cooperări de lungă durată, iar reciprocitatea joacă un rol important, deoarece angajamentele părților depășesc cadrul relațiilor formal negociate. Formele hibride de organizare sunt bazate pe astfel de contracte cadru. Într-un schimb reciproc părțile răspund similar perturbărilor ce afectează negativ pe unul sau altul dintre parteneri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a părților și arbitraje În cazul neînțelegerilor majore. Zona de toleranță echivalează În fapt cu asumarea unui schimb reciproc, și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță a contractului cadru, face ca partenerii să prefere soluționarea „internă” a eventualelor neînțelegeri, decât să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații negative În terminologia lui Durkheim), a dreptului comercial sau a dreptului muncii, contractele, ca angajamente mutuale negociate Între părți, nu pot fi decât incomplete În condițiile unor evenimente neașteptate (În exprimarea lui Williamson perturbări cu consecințe majore). Instituțiile și reciprocitatea sunt mecanisme adaptative ce induc așteptări sociale și stabilesc un „sens” comun al cooperării În cazul evenimentelor imprevizibile. Instituțiile formale reprezintă background-ul legal, constitutiv, al relațiilor de cooperare. Aceste „presetări” legale (default), cum le denumește Masten, variază semnificativ Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi și altruiști. Altruismul nu echivalează Însă cu a fi agent perfect, adică a acționa În sensul maximizării intereselor principalului. K. Arrow (1974, apud Rowlinson, 1997:54 ) argumentează că incomensurabilitatea și comunicarea incompletă a valorilor și dorințelor umane fac imposibilă reciprocitatea absolută. Chiar dacă agentul dorește să acționeze congruent intereselor principalului, nu poate avea măsura exactă a direcției și amplitudinii acestor interese. Conform abordării raționaliste, comportamentul organizațional și guvernarea organizațiilor ar urmări minimizarea costurilor implicate de relația agent - principal. Instituția cea mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de convergență a semnificațiilor umane individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune trebuie să ținem seama de interdependențele reciproce dintre acțiune și instituții. Această reciprocitate se bazează pe relația dialectică dintre cunoaștere și baza sa socială - cunoașterea este un produs social și cunoașterea este un factor al schimbării sociale. „Teoria structurării lui Giddens și teoria constructivistă a lui Berger și Luckmann se asociază cu numeroase
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Giddens și teoria constructivistă a lui Berger și Luckmann se asociază cu numeroase alte concepții pentru a susține un rol mult mai activ - În sens pozitiv - al actorilor individuali și colectivi, precum și o viziune mai interactivă și mai marcată de reciprocitate asupra proceselor instituționale” (Scott, 2004:101). Versiunile mai recente ale teoriei rolurilor consideră că indivizii joacă un rol activ, folosind regulile și resursele sociale existente ca pe un fel de „trusă de instrumente” culturale cu ajutorul căreia Își elaborează strategiile de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de acțiune nu sunt numai instituțional configurate, ci se structurează și ca urmare a imersării actorilor În rețele sociale ce produc așteptări cu privire la incidența anumitor tipuri de comportamente și pot mobiliza acțiunea colectivă. Indivizii Își gestionează capitalul social (Încredere și reciprocitate) În cadrul acestor rețele, la fel cum manipulează elementele culturale, pentru elaborarea strategiilor de acțiune. 5. Concluzii Abordările instituționaliste consideră că organizarea se constituie Într-un proiect al societății În ansamblu care instituie și legitimează structuri de facilitare a cooperării. Ea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
norme sau strategii practice generalizate și unanim Împărtășite. În cadrul rețelelor, rolurile nu sunt „legal” prescrise (Mihăilescu, 2004:55 ), nefiind asumate la nivel normativ și nici nu reflectă strategii practice (cogniții) preluate ca atare (instituite); rolurile sunt mai degrabă asumate prin reciprocitate, fiind În permanență reconstruite contextual, pe măsura desfășurării interacțiunilor. Rețelele nu reflectă „Încredere generalizată, difuză” (Sandu, 2003:17), ci mai degrabă se bazează pe Încredere interpersonală particulară, rezultat al interacțiunilor repetate Între actori. Încrederea se bazează pe experiență și informație
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și apariția reciprocității, constituirea expectațiilor și Încrederii; dezvoltarea Încrederii este rezultatul unei perioade de Încercare În care una dintre firme Își asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor de integrare operațională
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele generalizate. Mai mult, acestea din urmă, instituțiile În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
indivizi și sunt extinse În timp și spațiu, ca urmare a diviziunii muncii, este asociată cu amplificarea costurilor tranzacționale și necesită instituții formale, impuse de o a treia parte, pentru reducerea incertitudinii cu privire la termenii contractului. Structurarea „relațională”, personală, bazată pe reciprocitate În cadrul interacțiunilor sociale este soluția societăților premoderne În care specializarea este scăzută, dar nu mai este posibilă odată cu creșterea complexității societăților industriale. Totuși, North recunoaște importanța instituțiilor informale și a structurilor locale de relații ce pot distorsiona sau anihila direcția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca fiind În relație, interdependenți, mai degrabă decât independenți (Wasserman și Faust, 1994), purtători autonomi de resurse și capitaluri. 3.1. Modelul implicării În viziunea Larson A. Larson (1992) studiază un model de constituire de rețele accentuând importanța reputației, Încrederii, reciprocității și interdependenței. Organizarea de tip „rețea” este considerată o alternativă la integrarea verticală În cazul organizațiilor antreprenoriale analizate. Astfel de forme de organizare a cooperării sociale și economice ce nu se identifică nici cu piețele, nici cu ierarhiile, dezvoltă mecanisme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel de rețele Între organizații antreprenoriale. În același sens, Powell (1990) a teoretizat rețelele ca o formă distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și, mai ales, pe un climat informal de realizare a unor câștiguri mutuale. În opoziție, piața ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor se bazează pe mecanismul prețurilor ca formă de coordonare și pe instituții formale, impuse
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fie unul net pozitiv. Balanța costurilor și beneficiilor se reglează pe termen lung. Încrederea crește pe măsură ce partenerii au ocazia să-și asume unilateral riscuri și, respectiv, să reciprocheze. Se formează astfel o structură a interacțiunii ce dezvoltă norme proprii de reciprocitate și generează așteptări privind comportamentul partenerului. Încrederea se Întemeiază pe istoria comună a relațiilor reciproce Între participanți. Relația se bazează pe așteptări ce sunt permanent confirmate În cursul interacțiunilor dintre parteneri. Managerii intervievați de Larson au Început să vorbească de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încrederea bazată pe probabilitatea unui comportament corect din partea partenerului, probabilitate derivată din experiența subiectivă, este forma cea mai importantă de control social a acestor relații, spre deosebire de asigurarea ce provine din stipulațiile contractuale. Așteptările comportamentale se bazau pe norme ale corectitudinii, reciprocității și Încrederii, dar aceste norme nu sunt universale, nu difuzează uniform, ci sunt construite Într-o istorie a Încercărilor reciproce; ele se bazează pe demonstrarea mutuală a calităților personale ale partenerilor. În baza acestor norme, indivizii Își asumă roluri sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
identificat relațiile personale anterioare ca forța motrice a alianțelor pe termen lung, Uzzi (1996) consideră că legăturile implicate se dezvoltă și din referințe furnizate de o a treia parte care astfel transmite așteptări de Încredere privind noi actori. De asemenea, reciprocitatea datorată unei firme poate fi transferată unui terț cu care aceasta are relații apropiate. Uzzi afirmă că unul dintre actanți (În analiza de rețea, numit broker-ul) având relații cu doi actori ce nu au raporturi Între ei acționează ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eronată a cerințelor mediului. De asemenea, spune Uzzi, angajamentul partenerilor În relație este mai puternic În rețelele În care predomină raporturi implicate, ceea ce facilitează căutarea soluțiilor În interiorul parteneriatelor existente decât prin formarea de noi (1997:53). Astfel, prin expectațiile de reciprocitate, rețelele ar reduce incertitudinea și riscul de preluare ostilă și ar genera investiții și asumarea de riscuri care nu ar putea fi realizate prin legăturile ocazionale (arm’s-length ties). Legăturile implicate furnizează un capital de Încredere superior asigurării contractuale, deoarece
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
redundante (Burt, 1992). Granovetter (1973) diferențiază Între legături slabe și legături tari; distincția Între aceste tipuri de legături echivalează cu gradul de implicare În relație al actorilor: astfel, „tăria” legăturii interpersonale este o combinație liniară a timpului, intensității emoționale și reciprocității implicate În relație. Relația de prietenie presupune o legătură „tare”, În timp ce o cunoștință (acquaintance) este o legătură „slabă”. O legătură slabă este bazată pe reciprocitate, dar presupune un grad de implicare mai scăzut; ea este totuși mai mult decât o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al actorilor: astfel, „tăria” legăturii interpersonale este o combinație liniară a timpului, intensității emoționale și reciprocității implicate În relație. Relația de prietenie presupune o legătură „tare”, În timp ce o cunoștință (acquaintance) este o legătură „slabă”. O legătură slabă este bazată pe reciprocitate, dar presupune un grad de implicare mai scăzut; ea este totuși mai mult decât o legătură ocazională (arm’s-length tie) deoarece aceasta din urmă nu presupune transferul de resurse sociale (Încredere), ci presupune doar o balanță pozitivă a costurilor și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plasează, În concepția autorului pe un continuum Între legături ocazionale, impersonale, de piață și legături implicate. Preluând distincția lui Granovetter (1973, 1983) am spune că, Între cele două extreme, se află legăturile slabe, legături ce permit transferul de resurse sociale (reciprocitate, Încredere, atașament), dar care, În primul rând, au o componentă economică, utilitaristă mai mare decât legăturile tari. Diferențele Între tipurile de legături se referă așadar la conținutul acestora (o legătură poate avea unul sau mai multe conținuturi) și, de asemenea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășite care legitimează configurația structurală a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un element cultural În același timp. „Elementele culturale constau În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mod necesar imperfect și care furnizează componenta asiguratorie a schimbului. În puține cazuri Însă managerii au raportat recurgerea la contract În soluționarea problemelor. În relațiile de lungă durată, soluționarea conflictelor se realizează prin negociere și există Înțelegere de ambele părți. Reciprocitatea Între parteneri joacă un rol important. Referindu-se la importanța contractului, mai degrabă birocratică și mai puțin În reglarea relației dintre parteneri, unul dintre managerii intervievați spunea: În primul rând este Încrederea reciprocă. Contractele se fac mai mult pentru probleme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală a anumitor practici și strategii de acțiune. Cooperarea dezvăluie o Întemeiere relațională obiectivă similară unui proces de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
însuși poate fi tratat ca un instrument de eliberare a femeilor de „patriarhatulxe "„patriarhat" capitalistxe "„patriarhat capitalist"” (vezi Zillah Eisensteinxe "„Eisenstein,Zillah", 1981). Liberalismul feminist pledează pentru reformarea sex-rolurilor, eliminarea sexismului în educație și din practicile instituționale, accentuează asupra integrității, reciprocității și parteneriatului de gen în viața publică și privată. Actual, discuțiile asupra dreptului la viață privată vizează în mod deosebit dreptul femeilor la privatitate în interiorul familiei, accentul pe asigurarea dreptului persoanei de a-și controla o parte a vieții proprii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2. - (1Ă Pot fi asistenți sociali următoarele persoane: aă cetățenii români; bă cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene; că cetățenii statelor terțe cu care România are acorduri bilaterale de reciprocitate și care au reședința temporară sau permanentă în România. (2Ă Titlul de asistent social poate fi deținut de: aă persoana care a obținut diploma de licență în cadrul unei instituții de învățământ superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]