9,545 matches
-
himere, urangutani în lesă și fiecare-și vrea pe umeri altă tresă cad zorile în târg agonizează maci iar pâinea-i mai puțină doar pentru cei săraci mijește ca sămânța scânteia de revoltă că grangurii-și iau partea altora din recoltă o liniște-aparentă, o stare de frământ și plâng când nu te văd ca ultimul înfrânt Referință Bibliografică: Dacă-i vorba de ales / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul II, 20 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
DACĂ-I VORBA DE ALES de ION UNTARU în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356867_a_358196]
-
himere, urangutani în lesă și fiecare-și vrea pe umeri altă tresa cad zorile în târg agonizează maci iar pâinea-i mai putina doar pentru cei săraci mijește că sămânță scânteia de revoltă că grangurii-și iau partea altora din recolta o liniște-aparentă, o stare de frământ și plâng când nu te văd că ultimul înfrânt Referință Bibliografica: Îmi vând somnul pe vise / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 567, Anul ÎI, 20 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
IMI VAND SOMNUL PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356866_a_358195]
-
de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui Nicoară, aflați în acest sat situat într-o simetrie perfectă cu Verșenii, trec Moldova dincoace și participă la o vânătoare de mistreți, organizată de localnici. Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau pentru a
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
cârciumă pentru oricine dorea să‑l asculte. „Acu’ să aflu eu cine m‑a turnat pe mine. Să‑i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele record și cu toate minciunile, ascultați la mine! O să ne luăm pământurile înapoi și o să vedeți voi recolte. Că atunci fiecare muncește bine, că deh, e pământul lui și toată recolta e a lui. Ce, bă, nu vă convine? Vreți
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele record și cu toate minciunile, ascultați la mine! O să ne luăm pământurile înapoi și o să vedeți voi recolte. Că atunci fiecare muncește bine, că deh, e pământul lui și toată recolta e a lui. Ce, bă, nu vă convine? Vreți să fiți mereu slugi la CAP?” se îndrepta el cu aceste întrebări spre cei ce stăteau rezemați pe
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele record și cu toate minciunile, ascultați la mine! O să ne luăm pământurile înapoi și o să vedeți voi recolte. Că atunci fiecare muncește bine, că deh, e pământul lui și toată recolta e a lui. Ce, bă, nu vă convine? Vreți să fiți mereu slugi la CAP?” se îndrepta el cu aceste întrebări spre cei ce stăteau rezemați pe mesele de la perete și‑l priveau încruntați. „Aha! N‑ați avut pământ și
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o mică livadă întreținută de elevi și cadrele didactice care, fără alte obligații, beneficiau de recolta de fructe și de posibilitatea de a desfășura unele ore de Științe ale naturii în aer liber. Cu această livadă și cu suprafața pe care se găsea casa construită, la care se adăuga curtea și grădina, despre care Comisia a
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
vorbele astea cu bale bogate invadându‑le gura. Chiar dacă Vasile vorbea în felul acela ca să nu trezească bănuieli care să‑i aducă necazuri, el fiind unul din acei nemulțumiți de viața dusă sub regimul comunist, erau lucruri adevărate. Se obțineau recolte foarte mari la produsele agricole, deși nu toate terenurile ajunseseră să fie chimizate în acest scop. În plus, țăranii Mihăileștiului au dezvoltat foarte mult sectorul zootehnic și grădina de legume. De aici veneau anual venituri considerabile. Oamenii erau pricepuți și
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
cu drag. - Mai erau și alții, fată, dar ce? Eu sunt prost, nu știu ce spun? Își sucește, a naiba, capu’, întorcându‑se și după popă, nu numai după mine; încerca Vasile să‑și convingă femeia de cele spuse. Nu‑l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. „Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne‑a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii dacă am avut recoltă record? Pe
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
naiba, capu’, întorcându‑se și după popă, nu numai după mine; încerca Vasile să‑și convingă femeia de cele spuse. Nu‑l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. „Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne‑a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii dacă am avut recoltă record? Pe medalii, la câțiva linge‑n cur, nu? Și ce, alea țin de foame, bă nene? Bă! Vouă
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
l interesau recoltele record de care se făcea mare vorbire prin anii aceia. „Pentru cine, băi fraților, pentru cine recolte record? Ne‑a dat la zi mai mult ca anul trecut? Nu! Păi, unde se duc banii dacă am avut recoltă record? Pe medalii, la câțiva linge‑n cur, nu? Și ce, alea țin de foame, bă nene? Bă! Vouă dacă vă dau ăștia medalii, le mănâncă, bă, copiii? Se satură din ele? Scoatem la hectar mai mult ca niciodată. Facem
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
ban. Supărați ca au fost trași în piept, țăranii l-au dat în judecată pe "francez"cu scopul de a-și reprimi pământurile. Hugo Mosser, înfuriat de "obrăznicia"acestora, sub motivul că i-ar fi fost furată o parte din recolta de porumb de pe câmp, s-a apucat, de unul singur, să percheziționeze casele sătenilor. Astfel, au fost verificate podurile lui Ștefan Ursu, Vilmoș Muntean, Traian Bendei și alții, în timpul controlului, "francezul"a omorât porcul lui Silviu Balet, a lovit o
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
susținută în România de Alfred Moses, afacerea Dracula , respectiv preluarea fabricii de avioane I.A.R. Ghimbav), și - obiectul atenției noastre - Transchemical Corp. Ce au promis respectivii investitori vecinei noastre, Ucraina? Produsele americane ar fi trebuit să ducă la o recoltă de cel puțin un milion de tone de porumb, care ar fi permis Ucrainei plata utilajelor și a grăunțelor într-un an. Deci: 70 de milioane de dolari. Dar rezultatul a fost de doar 10.000 de tone, evaluate de
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
-i grăitoare. În această sărbătoare, sacru și mitic se-mbină. Ca prin vremea trecătoare, tradiția să revină. Că Gavriil, Arhanghel Mare, a vestit unei Fecioare, a Domnului Întrupare, bine-i de însămânțare. Natura de-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită de zăpadă, vânt sau ploaie, Iarna va fi prelungită. Iar primăvara-i târzie. Via, pomii din livadă, vite din gospodărie, casă, curte și ogradă, se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul crescut
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
atunci, nici nu mai știe dacă au trec ani, decenii sau secole. A revenit la Glodoasa în 1990, pentru a-și lua în primire partea din moșie. A găsit conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă de agonisire. Mărțina Herseni a căutat degeaba în firida din spatele șeminelului, acum cu cahle
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
floare, când auzea cum țâșnesc mii de petale omul s-a simțit ca în rai. Se trezea dimineața în zori și își făcea de lucru numai printre flori. Într-o zi, sosi la poarta lui un cumpărător care voia toată recolta de flori. S-au tocmit și urma ca a două zi, dis-de-dimineață, să vină să le ia. Costache s-a reîntors printre flori, a început să vorbească cu ele... "Vă știu de mici, când nici nu scoseserăți capul afară... Cum
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
face director? Cred că mi-ar plăcea mult! Și s-o iau de nevastă? șopti ca prin vis Gică. Bine, sunt de acord, confirmă el, cu voce tare. - Vezi că duminica aceasta la Căminul cultural e mare bal! E sărbătoarea recoltei! Vine și Lina! Acum e momentul prielnic! continuă activistul cu precizările. Și astfel deveni tovarășul Chiverniseală directorul școlii din sat. O ducea bine, foarte bine! Acum avea parte de mult mai multe femei! Dar totul a fost minunat până în ziua
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
cu mulți ani în urmă. Funcția îi aducea numeroase beneficii, căci profesorii trebuiau, în noua orânduire, să-și plătească posturile. Și el profita din plin de acest lucru. Ba chiar și de terenurile agricole ale subalternilor săi, mai precis de recoltele acestora. Le făcea dispărute peste noapte și nimeni nu putea spune nimic. Cu toate că știau cine se ocupă de ele, nu puteau face nimic. Dacă ar fi reclamat nu s-ar fi rezolvat problema, doar și-ar fi făcut lor mai
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
în univers să fiu sigură că nu se vor mai întoarce. Să fiu sigură? Am găsit în buzunare puțină sămânță de veselie. De unde-o fi oare? Aș putea-o semăna în cele patru anotimpuri, dar oare mi-ar da ceva recoltă? Întrebările astea îmi încrețesc fruntea, mă face mască plângăcioasă și tocmai acum când e vorba de veselie. Ce paradox! - Ei, tu! Nu te credeam chiar așa de dărâmată. Ce naiba! Suflă și fă o ordine! Te lași cuprinsă de...lasă că
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
se adunase acolo bălegarul, pe care-l aruncam metodic pe câmpul din grădina mare, toamna, după strângerea cocenilor de porumb și după ce miriștea era arată. Nu se foloseau chimicale niciodată, nici nu se inventaseră pe la noi, de altfel, dar ce recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud. Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
prin care istoria modei a izbândit copleșind-o în veșminte. Cu o putere izvorătă din ea știe ce materie orânduită, femeia le -a îndurat pe toate. Alături de opusul și egalul ei, bărbatul, a mers și la luptă, și la strânsul recoltei, a făcut și crescut și copii- lanțul uman al vieții eterne-, ba i -au găsit și servici unii mai zeloși între fire. Că tot nu muncea ea destul în iubire, în casă, în bucătărie. Și printre picături și a făcut
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
aici se vor așterne (toți - dimpreună cu Voievodul lor!) - vântului stepei - precum grâul și ierburile cele de leac viitor și merinde târzie - despre care scrie apocalipsisul unor bătrâni orbi - găvozdiți - unul peste altul - prin cotloanele luminii ascunse-n pământ - precum recoltele pururi vii - în fața tuturor năvălirilor născute moarte - încă din pustii BASARABIA NE STRIGĂ... Basarabia ne strigă... - dar am ajuns de ni-e frică s-auzim spre răsărit: ne strică un râgâit! am ajuns păsări de-ogradă cu-àripi tăiate din sfadă
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
activitatea profesională nu însemna neapărat cea didactică propriu-zisă, deoarece, pe lângă orele de clasă care se țineau când se mai putea, principalele preocupări ale corpului didactic și ale elevilor o reprezentau acțiunile cultural-artistice și politice, munca pe ogoarele patriei pentru strângerea recoltelor, profesorii fiind vinovați de orice fel de întâmplări în care erau implicați elevii lor, chiar dacă nu erau prezenți sau nu aveau nicio vină în acest sens. Mai mult, fiecare profesor simțea pe propria pile consecințele delațiunilor de orice fel, obtuzitatea
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
gustul satului ei continuau să le pună în practică fără să le pese de ce spune acesta! Adică ce vină aveau ei că satul nu gusta glume de genul eliberatului vacilor sau cailor din pripon cu consecințe nu tocmai plăcute asupra recoltelor, ruperea de crengi din pomi, devastarea grădinuțelor de flori din gospodăriile oamenilor, etc.?! Pentru că părinții lor așa le considerau; simple glume sau simple jocuri de copii. Eu pregătisem terenul de câteva zile. Ca să mă lase să mă joc cu ei
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]