938 matches
-
la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea. Așa cum am subliniat în cuprinsul lucrării, practica divinatorie, indiferent de valoarea actului în sine, aduce în prim-plan problematica viețuirii în lume, a relaționării cu Celălalt. Boala, succesul, eșecul, invidia, dragostea, afacerile, justiția etc. reapar de această dată într-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că pentru Gheorghidiu viața înseamnă un mod de cunoaștere exclusiv intelectual, cerebral, întrucât analiza și reflecția lucidă îl ajută săși clarifice stările sufletești, revelațiile iubirii și suferințele ei, realitățile războiului și ale societății în care trăiește. Tentativele sale de a recompune lumea, ca spațiu al iubirii ce dă sens și coerență haosului de instincte umane, evidențiază tocmai încrederea nestrămutată în forța ordonatoare a rațiunii. Sintetizând, liniile de forță ale personajului camilpetrescian sunt nevoia de adevăr absolut, refuzul compromisului și al jumătăților
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Personajul literar postmodernist Una dintre cele mai spectaculoase mutații pe care le provoacă proza postmodernistă se petrece la nivelul construcției personajului. Îndelungata unitate și coerență logică a eroului de roman „explodează“ și din fragmentele risipite în spațiul întregului text se recompune „din mers“ o ființă stranie, conștientă de libertatea de a se construi singură sau cu ajutorul cititorului. „Omul concret“, „omul cenușiu“, individul fără trecut, fără me morie, care își rescrie iarăși și iarăși propria biografie și își reinventează continuu identitatea se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Radu și Zare sunt crescuți în casa bătrânului învățător Popescu, până când fiul acestuia, Florea, este arestat, victimă a unei delațiuni. Zare este trimis la Leagănul de orfani, apoi la Casa de copii școlari din Sinaia. Parcursul existențial al personajului se recompune din detalii „îngropate“ în text, din dialoguri cu Radu, din scrisorile sale și din mărturiile celorlalți. Ca adolescent, trăiește trei experiențe modelatoare. În clasa a cincea, în urma unei dispute cu profesorul Valedulcean (cu care va coresponda până la moartea acestuia), își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un tot unitar în scopul rezolvării unor sarcini imediate care pot fi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un fals trebuie să ai un original despre care biserica iudeo-creștină a avut grijă să nu se mai știe nimic dar au ieșit la iveală manuscrisele descoperite la Qumran și tăblițele de plumb astfel că istoria adevărată a putut fi recompusă în firescul ei, atît cît este posibil în prezent. Astfel prin condeiul unor nemernici, istoria a fost plăsmuită pentru clica de șarlatani mozaici ce ne-au prezentat furtul, falsul, plagiatul, lăcomia, crima și minciuna sub forma lor mistic-golănoasă drept revelație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
este dată ca imperativ categoric, în forma unei porunci. Și tot rațiunea, dar în funcționarea sa speculativă, teoretică, determină cunoașterea. Or, dintr-o anumită perspectivă, cunoașterea și moralitatea instituie (formează) unitatea umanului. Rațiunea este unitatea modului existențial uman, universalul-dat-în-eu. Kant recompune unitatea de existență a omului pe temeiul a două atribute: cunoaștere și libertate, amândouă posibile datorită faptului originar al umanului, anume rațiunea. Dar gândită numai în acest mod, strict formal, unitatea rațională a omului încă nu reprezintă ceva; este necesar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
forțele și coalițiile -, descriind dispozițiile, manevrele și luările de poziție ale acestora. Juxtapus analizei strategiilor, conținutul mijloacelor de informare este descris uneori, iar rolul lor este limitat la o intercesiune între candidați și alegătorii lor. Noile analize redistribuie rolurile și recompun o altă scenă electorală, inspirată nu numai de juxtapunere, ci și prin interacțiunea protagoniștilor. În urma acestor analize, campania electorală a mai fost considerată și ca o structură de joc, caracterizată de conflict, de cooperare sau de relații mixte care, la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Le Rire" (1900): Se face o ciudată confuzie asupra rolului imaginației poetice, crezându-se că ea construiește eroii din bucăți împrumutate din stanga ori din dreapta, așa cum se coase haină lui Arlechin. Din așa ceva nu va ieși nimic viu. Viața nu se recompune. Pur și simplu, ea se lasă să fie privită. Imaginația poetica nu poate să fie decât o viziune mai completă a realității [s.n.]. Dacă personajele pe care le creează poetul ne dau impresia de viață, asta se întâmplă pentru că ele
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin întoarcerea printre oameni și înscrierea în gospodăria colectivă. În volumul de nuvele Dimineață de toamnă (1962) R. se servește cu precădere de tehnica sugestiei. Preocupat mai ales de modul cum întâmplările din exterior se repercutează în psihologia individului, prozatorul recompune, din amănunte aparent nesemnificative, fie coșmarul războiului, fie schimbări de atitudine și conflicte legate de noile realități. Două nuvele - Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
un personaj înseamnă a releva trăsăturile acestuia (fizice și moralpsihice), așa cum ni se dezvăluie ele (direct sau indirect) din opera liteară respectivă;înseamnă a reconstitui (din elemente presărate de-a lungul lecturii) chipul unitar al personajului;cu alte cuvinte vom recompune portretul acestuia;moduri de caracterizare: A. a. într-un paragraf, sau pagină etc. este descris fizic; b. în alt paragraf, sau pagină etc. este descris moral; B. a. caracterizare statică sau centripetă; b. dinamică sau evolutivă (1. dezvăluirea treptată a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
vezi Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România din 1866 sau decretele regale nr. 3124 / 15 noiembrie 1890, respectiv nr. 1452 / 21 aprilie 1892). Apoi, am recompus din surse atipice pentru un atare subiect (din presa - jurnalul "Cronică", numere din ianuarie și august 1904 - respectiv din corespondență din vară aceluiași an a lui Eugen Mavrodi, reprezentantul guvernului de la București în Belgia, cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Autoarea Definirea libertății Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune orientată prin care oamenii, în cunoștință de cauză, aleg o situație din evantaiul de posibilități, în funcție de nevoile și de aspirațiile lor, dar în concordanță cu necesitatea obiectivă. În contextul analizelor făcute trebuie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune orientată prin care oamenii, în cunoștință de cauză aleg o situație din evantaiul de posibilități , în funcție de nevoile și aspirațiile lor, dar în concordanță cu necesitatea obiectivă. În contextul analizelor noastre trebuie specificat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mare, unic, prin formă. Un stil tăios, lapidar, iată tehnica sa, strict bacoviană: foarte puține cuvinte, toate uzuale, se transformă, printr-o matematică secretă, care le subliniază și mai mult banalitatea prozaică, în luciri calme, în ecouri de muzicalitate. Bacovia recompune o lume dezorganizată, descompusă, într-un spectru de culori, o închide într-un vas de cristal. Strigătul rămîne îngropat pentru că doar el, Bacovia, atinge cu adevărat umanul. Tonul pur, liric, se iscă tocmai din disperarea sa neagră și incurabilă. Mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ibidem. (27) Ibidem, p. 160. (28) Ibidem, p. 161. Imaginile eului: Arta (auto)portretuluitc "Imaginile eului \: Arta (auto)portretului" Desenul din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții. Portret involuntar, el recompune din fragmente chipul ignorat al celui care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
asemeni celebrului desen din covor al lui Henry James, recunoscând În el trăsături, obiceiuri, acte care alcătuiesc personalitatea autorului de jurnal. Desigur, e vorba de un autoportret fulgurant, care nu are decât arareori consistența și coerența autoportretului din artele plastice. Recompus după o geometrie variabilă, el propune o lectură proprie, un decupaj mai degrabă al stărilor decât al imaginilor. Portretul construit de către jurnal va fi, așadar, Întotdeauna unul mai apropiat de psihologic decât de arta literară. Absența autoportretului sistematic și voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
investigării unor profunzimi nici măcar bănuite. Reprezentarea spațială a eului, propusă de psihanaliză, a coborât autochestionarea În cele mai ascunse pliuri ale conștiinței. Existentul se subordonează subiectului și subiectivității, iar lumea se comprimă Într-o imagine. Eul, la rândul său, se recompune - după ce fusese pulverizat la contactul, cu exteriorul - printr-o dublă mișcare, articulându-se În doi timpi: În prima fază, Întrebarea adresată lumii Își pierde caracterul de interogație. E o afirmație disimulată, prin care eul cumulează, trecând În faza a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
atinge, prin consecvență, cota maximă a fidelității față de propria-i existență și de propriile-i condiții de funcționare. Premisa jurnalului intim reclamă supunerea la un cod: fragmentul se dizolvă În Întreg, evenimentele, izolate prin actul segmentării În unități independente, se recompun În perspectiva Întregului. A Întregului reprezentat de viața scriitorului 68. Altfel spus, privite prin ocheanul memoriei, evenimentele vieții se văd așa cum nu au fost niciodată: explicabile, firești, logice, pline de sens. La rândul său, Întregul se contrage În fragment, proiectându
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o atitudine descriptivă sau explicativă liberă de orice dimensiune normativă: critică socială, angajament politic, exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza din serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de interpretări teologice, însă ea a fost mult timp marcată de religiile Bibliei. Este dificil pentru occidentali, chiar atei sau agnostici, să se desprindă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o sporire a radicalizării. Este posibilă, în această fază inițială a crizei, întreruperea cercului vicios, iar sprijinul unor elite autentic democratice în favoarea regimului, poate avea succes. Se poate afirma că dacă, în prima fază a crizei, elitele democratice reușesc să recompună un acord de compromis în privința provocărilor existente, atunci criza va fi depășită. Dacă tentativele de redresare nu au succes sau dacă nu există nicio alternativă, cercul vicios își reia cursul și criza democratică intră în faza a doua, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
întrerupte de discontinuitate" (punctuated equilibria), iar Berins Collier și Collier [1991] au definit conceptul de "momente critice" (critical conjunctures), indicând, în ambele cazuri, apariția, mai mult sau mai puțin neprăvăzută, a unor evenimente care "rup" continuitatea instituțiilor, care, apoi, se recompun. În acest sens, the path dependence, astfel cum a fost propusă și dezvoltată de Paul Pierson [2000] în știința politică, completează o posibilă teorie generală a continuității/discontinuității instituționale care cumulează concluziile lui Krasner, Berins Collier și Collier. Concluziile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
noble Français" și "bon Français".5 Ne aflăm totuși destul de departe de ideea modernă de națiune și de identificarea acesteia cu statul și cu un teritoriu stabil. Pe de o parte, teritoriul acesta este divizibil și poate fi compus și recompus de către rege, iar pe de altă parte, monarhia este unică și indivizibilă, idee care așeză, pentru o perioadă lungă de timp, temelia istorică a statului francez modern. Oricum, ar trebui să fim atenți și să nu interpretăm formarea unui stat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a formulelor prozodice tradiționale subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
este simbolul unicității sursei de semnificație care este chiar individul modern (lumina este proiectată din interiorul său), iar labirintul de oglinzi semnifică fragmentaritatea și disparitatea omului postmodern, care se dizolvă într-o multitudine de imagini ce nu-l mai pot recompune complet. Baudrillard introduce metafora "vitrinei" pentru a sugera importanța acordată mai degrabă lumii obiectelor decât autoreflectării personale, astfel încât absența reflecției este o caracteristică atât pentru omul modern/postmodern, cât și pentru întreaga societate de consum: " Nu mai există oglindă în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]