3,297 matches
-
legitimitatea celebrării sacramentului reconcilierii și condițiile necesare validității acestuia. Prin aportul acestor concilii, prin conținutul documentelor postconciliare și prin propunerea de noi reflecții teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul dialogic al sacramentului este din ce în ce mai evidențiat și mai aprofundat, fapt ce încurajează un raport eficient între confesor și penitent, în cadrul acestei celebrări, care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încurajează un raport eficient între confesor și penitent, în cadrul acestei celebrări, care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în afirmarea rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și dimensiuni teologice Faptul că modalitatea de celebrare a sacramentului reconcilierii s-a transformat, trecând de la vechea penitență publică și rară, la propunerea uneia noi, private și frecvente, a dat naștere la diferite opinii contradictorii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și dimensiuni teologice Faptul că modalitatea de celebrare a sacramentului reconcilierii s-a transformat, trecând de la vechea penitență publică și rară, la propunerea uneia noi, private și frecvente, a dat naștere la diferite opinii contradictorii din partea teologilor. Unii autori susțin aspectele pozitive ale acestor transformări, în timp ce alții susțin consecințele negative, întrucât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vechea penitență publică și rară, la propunerea uneia noi, private și frecvente, a dat naștere la diferite opinii contradictorii din partea teologilor. Unii autori susțin aspectele pozitive ale acestor transformări, în timp ce alții susțin consecințele negative, întrucât, afirmă cei din urmă, sacramentul reconcilierii a fost redus doar la o practică de devoțiune sau de asceză, care a „monopolizat toate celelalte forme penitențiale ale iertării”. Acest lucru a determinat Biserica să reaccentueze și să sublinieze și alte forme de a face penitență și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să nu fie ignorat, ci dimpotrivă să fie trăit într-un mod autentic. Elaborarea unui nou Ordo Paenitentiae, în 1973, era necesară conform exigențelor elaborate de Conciliul Vatican II. Prin faptul că stabilește mai multe forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, acest document demonstrează că sacramentul nu este o chestiune privată, individuală, ci că se inserează într-un context comunitar, eclezial, escatologic și trinitar. Cele trei forme propuse vor să se raporteze la om în totalitatea sa, individuală și relațională, astfel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar nu înseamnă că este un rit care se practică rar. Se cere o prudență în a permite un uz mai frecvent al dezlegării generale, pentru a evita abuzul. Totuși, această grijă firească a Bisericii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ales fiind introduse diverse texte biblice, care să favorizeze o raportare a vieții creștinului la voința lui Dumnezeu. Despre aceste aspecte vom trata pe larg în capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe larg în capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1.1 Dimensiunea pascală Această dimensiune se construiește pe premisa că fiecare sacrament este o manifestare a iubirii privilegiate a lui Dumnezeu pentru om, demonstrată prin evenimentul Pascal. Sacramentul reconcilierii este un eveniment mântuitor, care îl are în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1.1 Dimensiunea pascală Această dimensiune se construiește pe premisa că fiecare sacrament este o manifestare a iubirii privilegiate a lui Dumnezeu pentru om, demonstrată prin evenimentul Pascal. Sacramentul reconcilierii este un eveniment mântuitor, care îl are în centru pe Cristos și se realizează în mod vizibil în Biserică. Întâlnirea dintre Dumnezeu și creștin se înfăptuiește „cu și în Cristos”, datorită milostivirii Sale sfinte și datorită Morții și Învierii Sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dimensiunea pascală a sacramentului, se subliniază faptul că prin celebrarea sa se actualizează o judecată care salvează omul, o adevărată anticipare, dar fără a fi încă definitivă și completă, a victoriei finale asupra păcatului, a convertirii escatologice și a deplinei reconcilieri universale a oamenilor cu Dumnezeu. Spovada devine un eveniment comemorativ, demonstrativ și de prognoză al judecății pe care Dumnezeu o făcuse deja în perspectiva jertfei pascale a lui Cristos, astfel: a) comemorativ, prin recunoașterea jertfei pascale ca semn suprem de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de pe urmă, fiind o paradigmă a ceea ce Dumnezeu va face la sfârșitul lumii. 3.1.2 Dimensiunea Trinitară Dimensiunea Trinitară rezidă în dimensiunea Pascală a sacramentului, pentru că Paștele este un eveniment la care participă întreaga Sf. Treime. Înseamnă că celebrarea reconcilierii, ca rod al evenimentului Pascal, implică o participare a Sfintei Treimi. Sacramentul reconcilierii realizează un moment de comuniune între penitent și cele Trei Persoane divine, în următoarea modalitate: penitentul se întâlnește cu paternitatea Tatălui, beneficiază de roadele jertfei Fiului și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
3.1.2 Dimensiunea Trinitară Dimensiunea Trinitară rezidă în dimensiunea Pascală a sacramentului, pentru că Paștele este un eveniment la care participă întreaga Sf. Treime. Înseamnă că celebrarea reconcilierii, ca rod al evenimentului Pascal, implică o participare a Sfintei Treimi. Sacramentul reconcilierii realizează un moment de comuniune între penitent și cele Trei Persoane divine, în următoarea modalitate: penitentul se întâlnește cu paternitatea Tatălui, beneficiază de roadele jertfei Fiului și este reînnoit prin puterea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are un rol unificator, fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rol unificator, fiind iubirea care îl unește pe penitent cu Tatăl și cu Fiul, însoțindu-l în continuare, în efortul său de convertire. Penitentul este în fața unui triplu raport dialogic: cu Tatăl, care respinge păcatul și își primește fiul prin reconciliere, cu Fiul, care se bucură pentru că își reactualizează misterul mântuitor al crucii prin celebrarea acestui sacrament, și cu Duhul Sfânt, care, prin iubire, îl unește pe penitent cu Tatăl și cu Fiul. Prin această imagine, este înțeleasă prezența în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și cu Fiul. Prin această imagine, este înțeleasă prezența în mod deplin a acțiunii Sfintei Treimi, fiecare din cele Trei Persoane fiind reprezentată în acest sacrament prin acțiunea proprie în istorie. 3.1.3 Dimensiunea eclezială Dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii a existat încă din primele veacuri ale creștinismului, exprimând convingerea că penitentul, păcătuind împotriva lui Cristos, păcătuiește și împotriva Trupului Mistic al acestuia, care este Biserica. De la început, Biserica și-a înțeles rolul său, pentru că, prin toți membrii ei, ea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin caritate, prin exemplu și prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu înseamnă în același timp și împăcarea cu Biserica. Sf. Bonaventura spunea că „mărturisirea a fost instituită de fapt pentru ca omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu este făcută doar înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu este făcută doar înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să îl însoțească și să îl ajute pe același penitent în drumul său de convertire. Această mijlocire a Bisericii conține un dublu aspect: de ofertă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că oferă omului darul iertării din partea lui Dumnezeu, și ascendent, pentru că aduce laudă din partea omului lui Dumnezeu. Primind această iertare, creștinul percepe vizibil iubirea lui Dumnezeu, care se manifestă și se vede și prin frații săi. Teologia contemporană cu privire la sacramentul reconcilierii, subliniază din ce în ce mai mult dimensiunea eclezială a acestui sacrament, atât în ceea ce privește consecințele și implicațiile păcatului, cât și în ceea ce privește consecințele și implicațiile celebrării reconcilierii. Este necesar să nu se ignore faptul că cine își mărturisește păcatele în sacramentul reconcilierii nu obține iertarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vizibil iubirea lui Dumnezeu, care se manifestă și se vede și prin frații săi. Teologia contemporană cu privire la sacramentul reconcilierii, subliniază din ce în ce mai mult dimensiunea eclezială a acestui sacrament, atât în ceea ce privește consecințele și implicațiile păcatului, cât și în ceea ce privește consecințele și implicațiile celebrării reconcilierii. Este necesar să nu se ignore faptul că cine își mărturisește păcatele în sacramentul reconcilierii nu obține iertarea doar pentru sine însuși, ci pentru întreaga Biserică. Aceasta demonstrează că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contemporană cu privire la sacramentul reconcilierii, subliniază din ce în ce mai mult dimensiunea eclezială a acestui sacrament, atât în ceea ce privește consecințele și implicațiile păcatului, cât și în ceea ce privește consecințele și implicațiile celebrării reconcilierii. Este necesar să nu se ignore faptul că cine își mărturisește păcatele în sacramentul reconcilierii nu obține iertarea doar pentru sine însuși, ci pentru întreaga Biserică. Aceasta demonstrează că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că oamenii sunt atât de uniți între ei, încât păcatul unuia dăunează celorlalți, așa cum și sfințenia unuia devine o binefacere pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]